Decizia civilă nr. 3257/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Dosar nr. (...)/a1

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 3257/2011

Ședința publică de la 16 S. 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE G.-A. N. JUDECĂTOR S. AL H.

JUDECĂTOR M.-I. I.

GREFIER A. B.

S-a luat în examinare recursul declarat de B. A., B. V. împotriva încheierii civile din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. B.-N., privind și pe intimații P. M. B. PRIN P., Ț. R.-D., intimat Ț. M., P. M. B., SC T. I. S., având ca obiect recurs împotriva încheierii de suspendare a cauzei.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat B. anamaria în reprezentarea intereselor recurenților, lipsă fiind restul părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către { F. , după care,

Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4

C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ.

Reprezentanta recurenților depune la dosar chitanța care atestă plata taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar aferente recursului declarat și arată că nu are alte cereri de formulat.

Constatând că nu sunt alte cereri de formulat, Curtea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta recurenților solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei instanței de fond pentru continuarea judecății, cu cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial și deplasare, conform chitanțelor justificative pe care le depune la dosar.

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Prin încheierea civilă din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T. B.-N. s-a dispus suspendarea judecării pricinii in baza dispozițiilor art. 9 aliniat 2 din L.

554/2004.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Prin încheierea pronunțată în ședința publică desfășurată la data de 2 noiembrie 2010, tribunalul a dispus sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate a prev. cuprinse în anexa nr. 1 pct.

2.5.6 din Lg.50/1991, fără această măsură procesuală să fie urmată de suspendarea cauzei .

T. a apreciat că oprirea judecății este însă justificată pe temeiul alin.2 al art.9 din legea contenciosului administrativ.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs B. A. și B. V. solicitând admiterea recursului, modificarea încheierii atacate în sensul respingerii cererii de suspendare a cauzei și în consecință, a se dispune continuarea judecării cauzei, cu cheltuieli de judecată.

În motivele de recurs se arată că prin încheierea atacată s-au încălcat dispozițiile art.9 alin.2 din L. nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, nu își găsesc aplicabilitate în prezenta cauză ținând cont că obiectul acesteia îl constituie anularea unui act administrativ individual (autorizație de construire).

Recurenții relevă că instanța de fond este obligată să suspende de drept judecarea cauzei în temeiul acestor prevederi doar în cazul acțiunilor în contencios administrativ formulate împotriva ordonanțelor Guvernului, nu și în situația în care obiectul acțiunii în contencios administrativ îl constituie anularea unui act administrativ individual.În speță reclamanții-recurenți și-au întemeiat acțiunea introductivă pe dispoz.art.1 alin.1/2 din L. 554/2004, privind contenciosul administrativ și nun pe dispozițiile art.9 alin.2 din același act normativ.

În plus, așa cum au susținut și în fața instanței de fond, pe lângă motivul privind lipsa acordului vecinilor prevăzut în Anexa nr.1 pct.2.5.6.din L. 50/1991, au fost invocate și alte motive de nelegalitate ale actului administrativ individual atacat, precum nelegalitatea certificatului de urbanism și lipsa tuturor avizelor/acordurilor solicitate prin certificatul de urbanism ce stă la baza emiterii autorizației de construire.

Se mai susține că, având în vedere modificările aduse Legii nr.47/1992 privind organiazrea și funcționarea Curții Constituționale, prin L. nr.177/2010, în sensul abrogării art.29 alin.5, conform căruia, pe perioada soluționării excepției de neconstituționaltiate, judecarea cauzei se suspendă, instanța de fond în mod legal nu a dispus inițial suspendarea judecării cauzei odată cu sesizarea Curții Constituționale privind soluționarea excepției de neconstituționalitate având ca obiect prevederile cuprinse în Anexa nr.1 pct.2.5.6. din L. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

În acest context, în speță, nu sunt îndeplinite condițiile art.243/244 alin.1 pct.1 C.proc.civ.și art.9 alin.2 din L. nr.554/2004 privind contenciosul administrativ.

Deliberând, asupra cererii de recurs, Curtea va reține următoarele:

Prin acțiunea înregistrată sub nr.(...) pe rolul T. B. N., reclamanții B. A., B. V. au chemat în judecată pe pârâții P. municipiului B., Ț. R. D., Ț. M., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea autorizației de construire nr.561/2009 cu consecința desființării lucrărilor realizate în temeiul acestei autorizații și obligarea P.ui municipiului B. la plata sumei de 5.000.000 lei daune morale.

În cursul soluționării litigiului, pârâții Ț. R. D., Ț. M. au invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor cuprinse în anexa nr.1 pct.2.5.6 din L.

50/1991, în ceea ce privește instituirea obligativității obținerii acordului vecinilor pentru amplasarea de construcții cu o altă destinație decât cea a clădirilor învecinate.

Prin încheierea pronunțată în ședința publică din 2 noiembrie 2010

Tribunalul Bistrița Năsăud, a sesizat Curtea Constituțională în vederea soluționării acestei excepții de neconstituționalitate dispunând totodată, continuarea procedurii în vederea administrării probatoriului.

În ședința publică din 29 iunie 2011 T. a dispus suspendarea soluționării pricinii în temeiul prev.art.9 alin.2 din L. 554/2004.

Hotărârea prin care cursul judecății a fost oprit s-a fundamentat pe dispozițiile art.9 alin.2 din legea contenciosului administrativ. Aceste dispoziții, nuîși găsesc însă aplicabilitatea în prezenta cauză, al cărei obiect îl constituie anularea unui act administrativ individual.

Alin.2 al art.9 din legea contenciosului administrativ are în vedere cererile adresate justiției în care se invocă nelegalitatea, neconstituționalitatea unor ordonanțe ale guvernului pe care se fundamentează actul administrativ individual cu privire la care particularul invocă o vătămare.

Instanța de fond este obligată să suspende de drept judecarea cauzei, numai în pricinile care se circumscriu domeniului definit de art.9 din L. 554/2009. Or, în speța dedusă judecății, prevederile art.9 din legea contenciosuluia dministrativ nu sunt incidente și ele nu pot fi aplicate pe baza argumentului de analogie.

Prin încheierea atacată s-au încălcat dispozițiile art.9 alin.2 din L. nr.554/2004 privind contenciosul administrativ; aceste prevederi nu își găsesc aplicabilitate în prezenta cauză ținând cont că obiectul acesteia îl constituie anularea unui act administrativ individual (autorizație de construire).

Instanța de fond este obligată să suspende de drept judecarea cauzei în temeiul acestor prevederi doar în cazul acțiunilor în contencios administrativ formulate împotriva ordonanțelor Guvernului, nu și în situația în care obiectul acțiunii în contencios administrativ îl constituie anularea unui act administrativ individual.În speță reclamanții-recurenți și-au întemeiat acțiunea introductivă pe dispoz.art.1 alin.1/2 din L. 554/2004, privind contenciosul administrativ și nun pe dispozițiile art.9 alin.2 din același act normativ.

De altfel, pe lângă motivul privind lipsa acordului vecinilor prevăzut în Anexa nr.1 pct.2.5.6.din L. 50/1991, au fost invocate și alte motive de nelegalitate ale actului administrativ individual atacat, precum nelegalitatea certificatului de urbanism și lipsa tuturor avizelor/acordurilor solicitate prin certificatul de urbanism ce stă la baza emiterii autorizației de construire.

Având în vedere modificările aduse Legii nr.47/1992 privind organiazrea și funcționarea Curții Constituționale, prin L. nr.177/2010, în sensul abrogării prevederilor art.29 alin.5 instanța de fond în mod legal nu a dispus inițial suspendarea judecării cauzei odată cu sesizarea Curții Constituționale privind soluționarea excepției de neconstituționalitate având ca obiect prevederile cuprinse în Anexa nr.1 pct.2.5.6. din L. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Pentru aceste considerente, încheierea pronunțată de Tribunalul Bistrița

Năsăud în ședința publică din 29 iunie 2011, este nelegală motiv pentru care recursul promovat de reclamanți va fi admis cu consecința reformării acestei dispoziții privitoare la suspendarea judecății.

Dat fiind că, nu există un temei pentru ca judecarea pricinii să fie oprită, tribunalul va proceda la continuarea acestei judecăți în vederea soluționării acțiunii introductive.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de B. A. și B. V. împotriva încheierii civile din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T. B.-N., pe care o modifică în sensul că respinge cererea de suspendare a cauzei și dispune continuarea judecății.

Obligă intimații în solidar la plata sumei de 1075 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 16 septembrie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER G . A. N. S. AL H. M. I. I. A. B.red.S.Al H/A.C.

2 ex.-(...)

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 3257/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal