Decizia civilă nr. 3259/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...) R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3259/2011
Ședința de la 16 S. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE G.-A. N. JUDECĂTOR S. AL H. JUDECĂTOR M. B. GREFIER A. B.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul declarat de către reclamanții F. V. O., C. T., F. A. L. împotriva sentinței civile 3279/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj, în contradictoriu cu intimații C. LOCAL AL MUN.C. N., M. V., M. L., C. V., C. C. ANA, C. R. D., C. A., având ca obiect, suspendare executare act administrativ.
Se constată că la data de 14 septembrie 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei o cerere de repunere pe rol formulată de intimații M. V. și L., iar la data de 15 septembrie 2011 s-au înregistrat concluzii scrise formulate de recurenți.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 9 septembrie 2011, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru termenul de azi.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.3279 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C. s-a respins cererea formulată de reclamanții F. V. O., F. A. L., și C. T., în contradictoriu cu pârâții C. Local al M. C.-N. M. V. și M. L., având ca obiect suspendarea executării HCL nr.90/(...).
S-a admis cererea de intervenție formulată de C. V., C. C. Ana, C. R.
D. și C. A. și au fost obligați reclamanții să plătească pârâtului M. V. suma de 7710,39 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că argumentele invocate de reclamanți pentru justificarea aparenței de nelegalitate a actului administrativ a cărui suspendare se solicită și implicit pentru dovedirea cerinței referitoare la cazul bine justificat nu pot fi reținute, întrucât antamează fondul .
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții F. V.
O., F. A. L. și C. T. solicitând admiterea recursului și modificareasentinței recurate în sensul admiterii cererii de suspendare formulate.
În motivarea cererii de recurs se arată că sentința atacată este netemeinică și nelegală, lipsind elementele silogismului judiciar prin care instanța a ajuns la concluzia neîndeplinirii cerințelor referitoare la suspendarea actului administrativ atacat.
Recurenții susțin că măsura suspendării se impunea pentru ca dreptul la acțiunea în anularea HCL nr.90/(...) să nu devină unul teoretic și iluzoriu în contextul în care este iminentă executarea tuturor drepturilor și obligațiilor izvorâte din acest act administrativ.
În speță, aprobarea PUZ-ului este premisa solicitării și eliberării unei autorizații de construire de intrare în legalitate.
H. prin care planul urbanistic zonal a fost aprobat își va atinge scopul la momentul eliberării autorizației de construire , elaborarea și aprobarea PUZ-ului constituind una dintre condițiile esențiale pentru obținerea autorizației de construire în temeiul căreia reclamanții urmăresc să intre în legalitate.
Fără neutralizarea forței sale executorii, demersul judiciar inițiat de reclamanți pentru realizarea controlului de legalitate a HCL 9. va fi doar unul iluzoriu,lipsit de eficacitate, fapt ce contravine flagrant dreptului de acces la justiție.
Dreptul de proprietate pe care reclamanții îI dețin cu privire la parcelele învecinate este un drept real evaluabil în bani astfel încât vătămarea acestui drept poate fi asimilată noțiunii de pagubă .
Cerința privitoare la existența cazului bine justificat este îndeplinită atunci când sunt invocate elementele ale stării de fapt și de drept ce au aptitudinea generală și particulară de a genera îndoiala cu privire la legalitatea prezumată a actului. Iar elemente cum sunt "natura propriu- zisă a măsurii dispuse de autoritatea publică, conduita ulterioară a destinatarului actului și posibilele efecte" asupra unor raporturi juridice conexe"" trebuie avute în vedere atunci când se analizează îndeplinirea acestei condiții.
Or, în speță, existau suficiente elemente de natură să creeze o îndoială puternică cu privire la legalitatea HCL 9..
Elementele stării de fapt și de drept invocat sunt serioase, apte de a pune în discutie corecta aplicare și executare a legii.
Rezultă din analiza sumară a actului a cărui suspendare s-a solicitat că prin documentația ce a stat la baza emiterii hotărârii atacate nu s-a avut în vedere și nu s-a analizat situație existentă, faptul că cele două parcele de teren vizate de PUZ sunt parcele ocupate de construcții realizate fără autorizație de construire,și că aceste construcții încalcă documentațiile urnbanistice existente, scopul aprobării PUZ-ului fiind unul nelegitim.
Ipoteza normei legale prevăzută la art. 32 L. 3. este aceea modificării prevederilor documentațiilor de urbanism aprobate anterior realizării lucrărilor de construire și nu ulterior construirii.
Potrivit art. 311 L. 3. dreptul de a construi se acordă cu respectarea documentațiilor de urbanism și regulamentelor locale de urbanism aferente. Este evident că dreptul de a construi poate fi acordat doar prin aplicarea prevederilor documentațiilor de urbanism existente la data la care se conferă acest drept și nu mai târziu de data la care se edifică construcția. Legislația în construcții prevede posibilitatea intrării în legalitate pentru construcțiile realizate fără autorizație de construire, condiționat de respectarea documentațiilor urbanistice și a cadrului construit preexistent. Modificarea unor indici urbanistici pentru terenuri deja construite nu se va putea realiza în mod derogatoriu de la prevederile documentații lor urbanistice existente. O astfel de derogare poate fi acordată doar dacă este temeinic justificată pentru realizarea de noi investiții și nu pentru construcții existente care nu respectă documentațiile, pentru construcții ceau fost edificate în lipsa dreptului de a construi și cu încălcarea și vătămarea drepturilor aparținând altor persoane. Art. 32 lit.b L. 3. prevede elaborarea PUZ-ului doar de către autoritatea publică locală ori în cauză PUZ-ul a fost elaborat de către intimați în interes personal și cu intenția mediată de a evita, a modifica cadrul legal stabilit irevocabil printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă și consecințele juridice ale acestei hotărâri. Or, PUZ-ul aprobat prin HCL 9. se limitează doar la studierea a două parcele de teren, nu ia în considerare vecinătățile ignorând construcțiile existente și nu analizează integrarea sau neitegrarea lor în cadrul construit preexistent . In niciun caz cele două parcele de teren nu pot fi considerate "zone din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamică urbană accentuată" așa cum prevede art. 47 al.1 L. 3.. PUZ-ul nu respectă nici prevederile art. 47 al 5 L. 3. nefiind realizată o analiză a contextului urbanistic și arhitectural. In ceea ce privește paguba iminentă, reclamanții-recurenți arată că prima instanță se mărginește a reține că îndeplinirea condiției "presupune administrarea de dovezi care să probeze iminenta producerii pagubei invocate, ori în cauză simplele afirmații făcute de reclamanți în acțiunea promovată sunt lipsite de relevanță" Aceste considerente lipsite de substanță nu dovedesc altceva decât că prima instanță nu a analizat în mod real acestă condiție. Prima instanță nu a analizat probele administrate, ci s-a mărginit să afirme că în cauză nu s- au administrat probe. In ceea ce privește prejudiciul iminent este de necontestat că starea de fapt și de drept expusă atestă paguba și iminența producerii ei. Prin anularea autorizațiilor de construire având ca obiect imobilele deja edificate pe parcelele vizate de actul administrativ atact în prezent, a fost recunoscut implicit interesul subsemnatilor, anularea constituindu-se într-o măsură aptă de a proteja dreptul lor de proprietate. Dreptul de proprietate pe care reclamanții îl detin cu privire la parcelele învecinate este un drept real evaluabil în bani astfel încât vătămarea acestui drept se traduce în crearea unui prejudiciu inclusiv material. Prin întâmpinarea depusă la dosar, în data de 7 septembrie 2011, C. local al municipiului C.-N. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică. Intimații C. V., C. C., C. R., C. A., M. V. și M. L. prin întâmpinarea depusă la dosar solicită respingerea recursului ca nefondat. Din actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele : Prin HCL 9. s-a aprobat planul urbanistic zonal pentru str.C. nr.231- 235 beneficiar fiind intimatul M. V. în scopul stabilirii de reglementări și indici urbanistici pentru construirea și amenajarea terenului studiat compus din două parcele. Așa cum rezultă din preambulul actului administrativ menționat, la baza acestuia se află referatul nr.69867/2011 a Direcției de U. și avizul Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism nr.59115/2011, avizul de oportunitate 1. aprobat prin H. nr.267/2010 precum și avizul Comisiei de specialitate. Recurenții relevă faptul că aparența de nelegalitate a HCL 9. derivă din aceea că PUZ-ul aprobat prin acest act administrativ nu urmărește și nu asigură corelarea dezvoltării urbanistice cu prevederile planului urbanistic general. Se relevă că planul urbanistic zonal este și trebuie să fie un instrument de planificare urbană prin intermediul căruia se coordonează dezvoltarea urbanistică integrată a unor zone din localitate caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamică urbană accentuată. Se susține că PUZ-ul în discuție nu cuprinde reglementări referitoare la organizarea rețelei stradale, organizarea arhitectural urbanistică, că în esență acesta are un exclusiv caracter de reglementare specifică prin care se asigură de fapt condițiile de amplasare, dimensionare, conformare și servire edilitară a două parcele adiacente. Recurenții consideră că PUZ-ul adoptat prin HCL 9. reglementează condițiile de construire în vederea intrării în legalitate cu privire la construcțiile edificate anterior în baza unor autorizații care au fost anulate. C. Local a procedat la aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal, care cuprinde derogări în ceea ce privește indicii urbanistici aprobați pentru zonă, fără a exista rațiuni urbanistice și fără studii de fundamentare, doar pentru a se acoperi nelegalitatea declarată de instantele judecătorești în mod irevocabil. Parcelele de teren vizate de către PUZ-ul aprobat prin HCL nr. 90/(...) sunt afectate de construcții, construcții realizate fără autorizație de construire valabilă (AC 901/(...) și 902/(...) anulate în cadrul controlului de legalitate pentru chiar nerespectarea documentațiilor de urbanism) .Recurenții afirmă că se tinde astfel la lipsirea de eficacitate juridică a hotărârii judecătorești prin deturnarea procedurilor legale de la scopul și rațiunea pentru care au fost instituite În opinia Curții aceste aspecte de nelegalitate nu pot fi asimilate cu cazurile bine justificate avute în vedere de dispozițiile art.14, 15 din L. 554/2004, ele putând fi cercetate numai în condițiile acțiunii în anulare, fiind aspecte ce țin de fondul acesteia. Numai în cadrul procedurii judiciare prin care se tranșează raportul fondului juridic litigios se poate stabili dacă PUZ-ul aprobat prin HCL 9. îndeplinește și are caracterul de reglementare specific detaliată, menită să asigure corelarea dezvoltării urbanistice a zonei delimitate din str.C. nr.231- 235 cu prevederile planului urbanistic general. Împrejurarea dacă modificarea prin acest plan urbanistic zonal a reglementărilor aprobate prin PUG alterează ori nu caracterul general al zonei ,dacă reprezintă un exces de urbanism derogatoriu, este indisolubil legată de fondul litigiului. Toate criteriile la care s-au raportat reclamanții pentru a face dovada cazului bine justificat, nu sunt în măsură să probeze existența unor dubii puternice care să înfrângă prezumția de legalitate de care actele administrative se bucură. Atunci când trebuie să îndeplinească condiția cazului bine justificat, reclamantul trebuie să probeze existența unor dubii puternice cu privire la actul administrativ a cărui suspendare se solicită. Sigur că protejarea unor standarde în ceea ce privește urbanismul și amenajarea teritoriului constituie un imperativ de interes general. Fără îndoială că autoritățile publice cu putere de reglementare în această materie, pot și trebuie să adopte actele administrative pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general. A stabili însă dacă o reglementare își îndeplinește obiectivul pe care îl presupune, dacă el respectă principiul realizării echilibrului între cerințele de urbanism și protecția drepturilor persoanelor, este fără îndoială o problemă de fond. Numai printr-o analiză de acest fel se poate determina dacă prin adoptarea planului urbanistic zonal în litigiu a fost conciliat interesul general cu interesele particulare ale proprietarilor terenului . Temerea recurenților că prin nesuspendarea HCL-ului nr.9. se va aduce atingere dreptului de acces la justiție, nu este una rezonabilă. Recurenții susțin că dreptul de acces la justiție va deveni unul teoretic și iluzoriu dacă hotărârea prin care s-a aprobat planul urbanistic zonal pentru parcelele situate în C., str.C. nr.231-235, nu va fi suspendată. Curtea apreciază însă că reclamanții beneficiază de proceduri judiciare care garantează drepturile fundamentale pe care le invocă, într-o manieră completă și reală. Dacă o autorizație de construire va fi emisă pe temeiul HCL 9. și urmare a aprobării planului urbanistic zonal, ei vor putea declanșa procedurile judiciare pentru suspendarea, anularea acesteia. Din această perspectivă nu se poate susține că accesul său la justiție va fi unul formal dacă forța executorie a HCL 9. nu va fi suspendată. Teza evocată de recurenți pornește de la premisa executării imediate și integrale a actului administrativ contestat, împrejurare care le-ar cauza un prejudiciu ireparabil. Cu alte cuvinte, recurenții acreditează ideea ca finalitatea acțiunii de anulare a PUZ va fi afectată de emiterea unei autorizații de construire, autorizație care se va elibera în baza unui PUZ pentru care nu a fost încă finalizat controlul de legalitate, fapt care în opinia lor atestă iminenta producerii pagubei. „Paguba iminentă"; este apreciată de către recurenți ca fiind însăși executarea actului administrativ . Acest motiv de suspendare nu a fost invocat în fața instanței de fond, pe cale de consecință nu a fost analizat . Prin urmare nu se poate realiza un control a legalității sentinței instanței de fond din aceasta perspectiva. Totuși eventuala producere a unei pagube trebuie sa fie o consecinta a executarii, iar nu insasi executarea actului atacat. Altfel, s-ar ajunge la concluzia ca cerinta referitoare la iminenta producerii unei pagube este prezumata in toate situatiile, ceea ce ar contraveni caracterului de exceptie al institutiei suspendării, principiului legalității și executării actelor administrative din oficiu. Recurenții arată ca prima instanta a facut o grava confuzie si ca nu a distins intre doua materii diferite: a autorizarii lucrarilor de constructii (L. 5011991) si a urbanismului (L. 3.) In susținerea cererii de suspendare reclamantii recurenti au pornit de la caracterul irevocabil al deciziei nr. 7. a Curtii de A. prin care s-a constatat nulitatea autorizatiilor de construire, considerand ca prin hotararea privind aprobarea PUZ se "asaneaza" efectele acestei hotararii judecatoresti. Curtea reține însă că prin decizia nr. 7. nu se impun obligații ori restricții în ceea ce privește emiterea altor acte administrative pentru reglementarea regimului juridic al acestor imobile. Recurenții relevă ca existenta hotărârii judecătorești prin care s-a constatat nelegalitatea autorizatiilor de construire este o chestiune de prima importanta care ar justifica masura suspendarii a hotararii privind aprobare a PUZ și considera există "elemente suficiente" de fapt si de drept care creează o indoiala asupra legalitatii" HCL nr.9. Dar faptul că plangerea prealabila a fost respinsa prin hotararea C. local, prin exprimarea a 15 voturi "pentru" si doua voturi "impotriva" nu este în măsură să creeze o aparență de nelegalitate; Totodată, legislația in vigoare nu prevede in mod expres interdictia de a modifica prevederile documentatiilor de urbanism ulterior realizarii lucrarilor de construire; In lipsa unor argumente juridice aparent valabile in ceea ce priveste nelegalitatile pretinse, nu se putea retine de catre prima instanta existenta unui "caz bine justificat". In mod corect prima instanta a statuat ca rec1amantii nu au administrat nicio dovada care sa probeze iminenta producerii pagubei, simpla mentionare a consecintelor prejudiciabile neputand conduce la constatarea existentei pagube iminente. Paguba iminenta," se traduce in acceptiunea reclamantilor recurenti in incalcarea /vatamarea dreptului de proprietate, fara insa a mentiona in concret in ce mod adoptarea hotararii privind aprobare PUZ aduce atingere dreptului lor de proprietate; Deși recurenții pretind ca au fost administrate probe cu inscrisuri nu indica in concret care anume dintre inscrisurile depuse la dosar probeaza fara putinta de tagada "paguba si iminenta producerii ei". Din definitia "pagubei iminente" data de legiuitor in art. 2 litera ș din legea 554/2004 se desprinde necesitatea existentei unui prejudiciu material viitor si previzibil, or, recurentii nu numai ca nu au probat un astfel de prejudiciu, dar nici nu l-au indicat în concret. Nefiind indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate ale cererii de suspendare intemeiata pe ar.t 14 din L. 554/2004, prima instanta a pronuntat o hotararea legala si temeinica respingand cererea rec1amantilor recurenti. Pentru toate aceste considerente în temeiul art.312 C.pro.civ va respinge recursul declarat de reclamanții F. A. L., F. V. O. și C. T. împotriva sentinței civile nr.3279 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C., pe care o va menține în întregime. În temeiul art. 277 C.proc.civ va obliga recurenții să plătească intimaților M. suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs și intimaților C. suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanții F. A. L., F. V. O. și C. T. împotriva sentinței civile nr.3279 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C., pe care o menține în întregime. Obligă recurenții să plătească intimaților M. suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs și intimaților C. suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 16 septembrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER G. A. N. S. AL H. M. B. A. B.red.S.Al H./A.C. 2 ex. - (...)jud.fond.G. G.
| ← Decizia civilă nr. 3577/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 4767/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
