Decizia civilă nr. 3533/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3533/2011
Ședința publică de la 29 S. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. M.
Judecător R.-R. D.
Judecător M.-I. I.
Grefier M. T.
S-au luat în examinare recursurile formulate de pârâții M. A. SI I., I. G. AL P. R., M. F. P. și I. DE P. J. C., împotriva sentinței civile nr. 1., pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. (...) M. T., P. S., C. G., B. E., M. A., J. M., S. I., B. E., P. M., V. G., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
C.ea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din L. nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina. C.ea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare. C.EA Prin sentința civilă nr. 198 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții de rândul 1 - Ministerul Administrației și Internelor, de rândul 2 - I. G. al P. R. și de rândul 1 - Ministerul Finanțelor Publice. S-a admis acțiunea reclamanților M. T., P. S., C. G., B. E., M. A., J. M., S. I., B. E., P. M., V. G. împotriva pârâților M. A. SI I., I. G. AL P. R., M. F. P. și I. DE P. J. C., și, în consecință : A fost obligat pârâtul de rândul 3 - I. de P. J. C. să plătească reclamanților drepturile bănești cu titlu de ajutor acordat la încetarea raporturilor de serviciu, actualizate cu dobânda de referință BNR calculată de la data scandenței obligației de plată-data trecerii în rezervă până la data plății efective. Au fost obligați pârâții de rîndul 1 și 2 Ministerul Administrației și Internelor, I. G. al P. R. să cuprindă în bugetul propriu și să vireze pârâtului de rîndul 3-I. de P. J. C. sumele necesare plății drepturilor dispuse. A fost obligat pârâtul de rd.4 - Ministerul Finanțelor Publice să efectueze demersurile necesare suplimentării cu această sună a bugetelor pârâților de rd.2 si 3, să vireze pârâtului de rd.l fondurile necesare achitării sumelor menționate. Analizând excepțiile invocate de pârâți prin întâmpinări, tribunalul areținut următoarele : Potrivit prev. art. 7 alin. 2 din OUG nr. 30/2007 „Ministrul A. și I. are calitate de ordonator principal de credite";. Conform art. 21 din L. nr. 500/2002 Ministrul A. și I. în calitatea sa de ordonator principal de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai cărui conducători sunt ordonatorii secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora potrivit legii. Din prevederile legale menționate rezultă că în această calitate are obligația de a repartiza creditele bugetare aprobate pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare printre care și pârâtul de rândul 2. Față de cele expuse, instanța a dispus respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive ca nefondată. Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul I. G. al P. R. a fost respinsă deoarece : Chiar dacă raportul de serviciu este statuat între reclamanți și I. de P. J. C., acestui pârât în calitate de ordonator secundar de credite îi revine obligația în conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 de a repartiza creditele bugetare aprobate de pârâtul de rândul 1, pârâtului de rândul 4, în raport cu sarcinile statuate și potrivit legii. Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul M. E. și F. a fost respinsă ca neîntemeiată, deoarece chiar dacă între reclamanți și acești pârâți nu sunt nici un fel de raporturi juridice, acestuia îi revine obligația de a include într-o rectificare bugetară și sumele solicitate de reclamanți. Analizând pe fond acțiunea reclamanților prin prisma motivelor învederate, a actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul a reținut următoarele: Actele de la filele 9-26 atestă că reclamanții sunt polițiști în rezervă, foști angajați ai I.ui de P. J. C., iar începând cu anul 2009 au trecut în rezervă cu drept de pensie, precum și drept la salarii compensatorii, drepturi pe care nu le-au primit până la data promovării prezentei. Potrivit prevederilor art. 27 din OG nr. 38/2003, în vigoare la data trecerii în rezervă „ la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, polițiștii beneficiază, pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă de un ajutor stabilit în raport cu salariul de bază net avut în luna schimbării poziției de activitate";. Același probatoriu atestă că reclamanții, în temeiul prevederilor legale menționate s-au adresat pârâtului de rândul 3 în vederea achitării drepturilor care li se cuvin, comunicându-li-se sumele cuvenite și neachitate cu titlu de ajutoare acordate la data trecerii în rezervă prin adresa nr. 362074/(...) și răspunsul IPJ C. înregistrat sub același număr din (...). Pârâții în susținerea pozițiilor procesuale, sub aspectul fondului cauzei, au invocat prevederile art. 14 alin. 1 și 3 coroborat cu art. 22 alin. 1 din L. nr. 500/2002 și art. 57 din OG nr. 38/2003. Este real că potrivit dispozițiilor legale menționate ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, iar pe de altă parte cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi specifice și în legile bugetare anuale, astfel încât nici o cheltuială din fondurile publice nu poate fi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii. Articolul 57 din OG nr. 38/2003 stipulează că acordarea drepturilor bănești reglementate prin această ordonanță se va face în limita fondurilor bugetare aprobate anual, unităților M.ui A. și I.. Apărarea invocată de pârâți prin întâmpinări, în sensul că în cursul anilor 2009 și 2010 nu au fost deschideri bugetare destinate plățiiajutoarelor pentru cadrele care s-au pensionat, tribunalul o apreciază ca fiind nejustificată întrucât reclamanții invocă un drept prevăzut de lege, respectiv de art. 27 din OG nr. 38/2003, care trebuie onorat. Față de cele expuse, tribunalul a apreciat întemeiată acțiunea reclamanților și în baza art. 27 din O.G nr. 38/2003 coroborat cu art. 3 alin.3 din Ordonanța nr. 9. a dispus obligarea pârâtului de rd.3 I. de P. J. C. să plătească reclamanților drepturile bănești cu titlu de ajutor acordat la încetarea raporturilor de serviciu actualizate cu dobânda de referință B. calculată de la data scadentei obligației de plată - data trecerii în rezervă - până la data plății efective. Instanța a apreciat că raportat la obiectul juridic dedus judecății - plata drepturilor bănești, în speță sunt incidente prevederile Ordonanței nr.9. privitoare la nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești. Urmare a reținerii calității procesuale pasive a pârâților de rd.l si 2, în baza considerentelor dispuse s-a dispus obligarea acestora să cuprindă în bugetul propriu si să vireze pârâtului de rd.3 - I. de P. J. C. sumele necesare plății drepturilor dispuse, iar pârâtul de rd.4 Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat să efectueze demersurile necesare suplimentării cu această sumă a bugetelor pârâților de rd.2 si 3, să vireze pârâtului de rd.l fondurile necesare achitării sumelor menționate. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul M. E. si F.solicitând modificarea hotararii in baza prevederilor art.304 pct. 8 si pct.9 din Codul de procedura civila. in sensul respingerii actiunii formulata de intimatii-rcclamanti fata de M. F. P. În motivare s-a arătat că: Prin sentinta criticata instanta de fond admite actiunea si in contradictoriu cu M. F. P., obligandu-l sa efectueze demersurile necesare suplimentarii cu aceasta suma a bugetelor paratilor de randului 2 si 3, sa vireze paratului de randul l fondurile necesare achitarii sumelor mentionate. In ceea ce îl priveste, arată ca hotararea pronuntata de instanta de fond nu este legala intrucat M. F. P. nu are calitate procesuala pasiva in prezenta cauza chiar si in situatia in care a fost chemat in judecata numai pentru alocarea fondurilor necesare drepturilor salariale solicitate de intimatii reclamanti . Cererea formulata de intimatii- reclamanti direct impotriva M.ui F. P., este inadmisibila. In acest sens, solicită a observa faptul ca institutia pârâtă nu a avut nici un fel de raporturi juridice cu intimarii-reclamantii, astfel incat acesta sa fie indreptatiti sa se indrepte direct impotriva acestuia pe calea actiunii ce face obiectul prezentului dosar. In contextul prezentat de intimatii- reclumanti, considera ca fiind neintemeiata cererea prin care se solicita ca M. F. P. sa fie obligat sa aloce sumele necesare efectuarii platilor. In sensul celor de mai sus, invederează onoratei instante faptul ca, rolul esential in procesul bugetar si in executia de casa bugetara revine Guvernului respectiv P., potrivit art.l7 alin.l din L. nr. 500/2002 privind finantele publice, Parlamentul fiind acela care adopta legile bugetare anuale si legile de rectificare elaborare de G. Reglementand rolul Guvernului la art. 18 din aceeasi lege, stabileste ca, acesta, asigura insasi elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale si transmiterea acestora spre adoptare P., precum si supunerea spre adoptare P. a proiectelor legilor de rectificate bugetara si a contului general anual de executie. In asemenea conditii, admiterea cererii formulare impotriva M.ui E. si F., in nume propriu, ar echivala cu obligarea acestuia la plata din bugetul propriu (si nu din bugetul statului) a unor sume reprezentand drepturi salariale acordare unor persoane care nu se numara printre angajatii M.ui E. si F., incalcandu-se astfel regulile prevazute la art.14 din L. nr.500/2002 privind finantele publice. Obligarea M.ui E. si F. sa includa intr-o rectificare a bugetului pe anul 2011 sumele solicitare este lipsita de suport legal si in acelasi timp imposibila deoarece, aceste sume trebuie sa fie propuse de catre ordonatorii principali de credite in conditiile art. 34 (1) din L. nr.500/2002 privind finantele publice iar M. E. si F. sa fie autorizat in acest sens de legiuitor. In concluzie, apreciază ca pretentiile intimatii-rcclamanti pot privi eventual pe comitentul acestora si nicidecum pe M. F. P. Raportat la cele expuse mai sus, solicita admiterea recursului. In drept, își intemeiază sustinerile pe prevederile actelor normative la care au facut referire in text. Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs și pârâtul I. de P.al J. C. solicitând admiterea recursului, modificarea În parte a sentințeicivile nr. 198/(...). in sensul respingerii cererii reclamanților de a fi obligat I. de P. al J. C. la plata dobânzii de referință BNR calculată la sumele ce reprezintă ajutorul acordat la incetarea raporturilor de serviciu. În motivare s-a arătat că: În fapt. prin sentința civilă nr. 198/l(...). pronunțată in dosarul nr. (...) al T.ui C. s-a admis actiunea reclamanților. O. pârâta la plata drepturilor bănești ce reprezintă ajutorul acordat la Î. raporturilor de serviciu. actualizate cu dobânda de referintă BNR calculată de la data scadenței obligației de plută data trecerii În rezervă și până la data plății efective. Apreciază că sentința este netemeinică și dată cu gresita aplicare a legii. din următoarele motive: Actul normativ care reglementează dobânda legală este OG nr. 9. privind nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti cu modificările și completările aduse de L. nr. 3.. În cauza dedusă judecării instituția pârâtă nu a stabilit printr-o convenție dobânda legală, Totodată instituția pârâtă nu poate fi pusă În întârziere, deoarece. conform prevederilor art. 22 alin. (1) din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice. cu modificările si completarile ulterioare. ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai În limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale, iar conform art. 57 din OG nr. 38/2003 acordarea drepturilor bănești reglementate prin ordonanta menționată se va face În limita fondurilor bugetare aprobate anual unităților M.ui A. și I.. Chiar mai mult. potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) din L. nr. 500/2002 cu modificările și completări le ulterioare. cheltuielile bugetare au destinatie precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute În legi specifice și În legile bugetare anuale de prevederile art. 14 alin. 3 din legea mentionată, astfel încât nicio cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată. ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare. Ori, În cursul anului 2009 și 2010. pe fondul crizei economice și financiare. nu au fost deschideri bugetare destinate plății ajutoarelor pentru cadrele care s-au pensionat. prevăzute de art. 27 din O. nr. 38/2003. De altfel alocându-se fondurile necesare de la buget. În cursul lunii februarie 2011 reclamanților le-au fost plătite drepturile bănești ce reprezintă ajutorul acordat la incetarea raporturilor de serviciu. În susținerea motivelor de recurs intelege să se folosească de actele și lucrările dosarului nr. (...) al T.ui C. În drept, își intemeiază recursul pe dispozițiile art. 304 si art.299 Cod de procedură civilă. Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs și pârâtul I. G. al P . R. (I.), solicitând admiterea recursului așa cum a fost formulat. În motivare s-a arătat că: Față de motivele pe care-și fundamentează instanța de fond soluția considerăm că aceasta a făcut o greșită interpretare a normelor juridice incidente în cauză atât în legătură cu exceptia invocată, cât și cu privire la fondul cauzei. 1. În litigiile având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială, calitatea procesuală pasivă este deținută exclusiv de către instituția cu care funcționarul public are stabilit raportul de serviciu, în speță I. de P. al J. C. Faptul că instituția publică este organizată și funcționează în interiorul unui, minister, iar acesta, în calitatea sa de ordonator principal de credite, repartizează instituțiilor subordonate creditele bugetare aprobate, nu constituie un temei suficient pentru atragerea acestuia în litigiu. Motivul invocat de reclamanți, privind garanția că obligația bănească a instituției publice va fi astfel executată, neavând suport în dispozițiile procedurale privitoare la conditiile de exercitiu ale actiunii civile. Calitatea procesuală este definită ca fiind existența unei identități între reclamant și cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății (cu referire la reclamant), precum și între pârât și cel obligat în același raport juridic (cu referire la pârât). Calculul și plata oricăror drepturi bănești către reclamant s-a făcut exclusiv de către I. C., unitate al cărei șef are calitatea de ordonator de credite. Conform regulii instituite de prevederile art. 21 din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice, ministrul A. și I., în calitatea sa de ordonator principal de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii. Așadar, stabilirea și plata drepturilor bănești de care beneficiază fiecare polițist în parte, din cadrul inspectoratelor județene sunt în competența exclusivă a șefului inspectoratului, care este ordonator terți ar de credite. În sensul celor prezentate, invocă Decizia de contencios nr. 3522 din 16 octombrie 2008 a Înaltei Curți de C. și J. - Secția de contencios administrativ și fiscal. 2. Pe fond, învederează următoarele: Conform art. 27 alin. (1) din O. nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, cu modificarile și completările ulterioare, la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, polițiștii beneficiaza pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist, functionar public și personal contractual în cadru M.ui Apărarii Naționale, M.ui A. și I., S. Român de I., S. de I. E., S. de P. și P., S. de T. S., precum și în structurile militare ale M.ui Justiției și Libertăților Cetățenești, de unajutor stabilit în raport cu salariul de bază net avut în luna schimbării poziției de activitate, iar conform prevederilor art. 27 alin. (2) din ordonanța menționatâ, polițiștii la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie de serviciu și care încheie activitatea înainte de împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de reglementările în vigoare, mai beneficiază pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de un ajutor egal cu două salarii de bază nete. Totodată, conform prevederilor art. 22 alin. (1) din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale, iar conform art. 57 din O. nr. 38/2003 acordarea drepturilor bănești reglementate prin, ordonanța menționată se va face în limita fondurilor bugetare aprobate anual unităților M.ui A. și I.. Chiar mai mult, potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) din L. nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi specifice și în legile bugetare anuale, de prevederile art. 14 alin. (3) din legea menționată, astfel încât nicio cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare. Ori, în cursul anului 2009, pe fondul crizei economice și financiare, nu au fost deschideri bugetare destinate plății ajutoarelor pentru cadrele care s- au pensionat, prevăzute de art. 27 din O. nr. 38/2003, plata acestora urmând a se face în momentul în care vor exista deschideri bugetare cu această destinație. În cursul lunii februarie, I.C. a efectuat către reclamanți plata echivalentului bănesc reprezentând salariile compensatorii în întregime, în contextul în care M.A.I. a alocat fonduri bugetare cu această destinație. Față de aceste considerente, solicită să se admită recursul formulat și, rejudecând fondul cauzei, să se respingă acțiunea fată de I., în principal, ca fiind îndreptată împotriva unei personae juridice fără calitate procesual pasivă și, în secundar, ca neîntemeiată. Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs și pârâtul M inisterul Administrației și Internelor solicitând admiterea recursuluiașa cum a fost formulat. În motivare s-a arătat că: Conform prevederilor art. 27 alin. (l) din O. nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, cu modificările și completările ulterioare, act normativ în vigoare în perioada pentru care intimații- reclamanți solicită plata ajutoarelor, la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, polițiștii beneficiau pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist, funcționar public și personal contractual, de un ajutor stabilit în raport cu salariul de bază net avut în luna schimbării poziției de activitate, iar conform prevederilor art. 27 alin. (2) din ordonanță, polițiștii, la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie de serviciu și care încheie activitatea înainte de împlinirea vârstei de pensionare, mai beneficiau pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de un ajutor egal cu două salarii de bază nete. În conformitate cu prevederile art. 57 din actul normativ mai sus- enunțat, drepturile bănești se acordă în limita fondurilor aprobate anual M.ui A. și I.. De asemenea, prin art. XIX din O. nr. 35/2009 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul cheltuielilor de personal în sectorul bugetar, ordonatorii de credite au obligația de a se încadra în limitele de cheltuieli cu personalul, așa cum sunt acestea prevăzute în legea bugetară anuală. Ca atare, fondurile bugetare pentru acordarea ajutoarelor, aprobate instituției pârâte prin L. nr. 1. a bugetului de stat pe anul 2009 (rectificată atât prin O. nr. 3. cât și prin O. nr. 1.) s-au dovedit a fi insuficiente, fiind utilizate în totalitate ca urmare a deschiderilor de credite bugetare efectuate în acest sens în perioada ianuarie-aprilie 2009, deschideri ce au cuprins solicitările de acordare a ajutoarelor la trecerea în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu în perioada ianuarie-februarie și, parțial, în luna martie 2009. Având în vedere prevederile art. 14 alin. (1) din L. nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, prin care cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi specifice și în legile anuale, precum și ale art. 14 alin. (3) din legea menționată, prin care nicio cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare, la nivelul ordonatorului principal de credite s-au luat în evidență sumele necesare privind acordarea ajutoarelor cuvenite polițiștilor la încetarea raporturilor de serviciu pentru a fi alocate după aprobarea bugetului M.ui A. și I., pentru această natură de cheltuieli. Referitor la aprecierea instanței de fond, potrivit căreia intimaților- reclamanți trebuie să li-se plătească" drepturile bănești cu titlu de ajutor acordat la Î. raporturilor de serviciu. actualizate cu dobânda de referință B., calculată de la data scadenței obligației de plată - data trecerii în rezervă - până la data plății efective", arată următoarele: Actul normativ care reglementează dobânda legală este O. nr. 9., cu modificările și completările aduse de L. nr. 3.. Potrivit dispozițiilor art. (1) coroborate cu cele ale art. (8) din actul normativ mai sus-menționat, "părțile sunt libere să stabilească în convenții rata dobânzii pentru întârziere în plata unei obligații bănești. dobânda calculându-se numai asupra cuantumului sumei împrumutate". Or, în cauza dedusă judecății, instituția pârâtă nu numai că nu a stabilit printr-o convenție dobânda legală, dar nici nu poate fi pusă în întârziere, deoarece, așa cum a precizat anterior, angajarea cheltuielilor din bugetul aprobat instituției pârâte se face numai în limita creditelor bugetare aprobate. În concluzie, solicită a constata faptul că, în raport cu dispozițiile art. 5 din actul normativ sus-menționat și cele ale art. 968 din C. Civil, nu există temei legal care să permită achitarea de către instituția pârâtă a dobânzii legale la suma reprezentând ajutorul stabilit În raport cu salariul de bază net avut în ultima lună de activitate a intimatilor-reclamanti. Față de cele prezentate, solicită onoratei instanțe de judecată să admită recursul instituției pârâte astfel cum a fost formulat și, pe cale de consecință, să se respingă acțiunea intimaților-reclamanți, ca neîntemeiată. Analizând recursurile formulate prin prisma motivelor invocate, C.ea reține următoarele: Drepturile bănești cuvenite reclamanților au fost stabilite în condițiile art. 27 din OG nr. 38/2003, în vigoare la data trecerii în rezervă a reclamanților. În această situație în mod corect a reținut instanța de fond că li se cuvin salariile compensatorii, în condițiile în care la aceea dată aceste salarii nu au fost achitate. Nu prezintă relevanță apărările referitoare la lipsa disponibilităților bugetare de achitare a acestor sume în condițiile în care reclamanții invocă nerespectarea în privința lor a unor drepturi salariale prevăzute de un act normativ în vigoare la data nașterii dreptului. Toate aceste aspect, invocate de către pârâți, nu pot fi reținute ca și cauze exoneratoare de plată, atât timp cât obligația de pltă este una legală și ea nu a fost executată. Lipsa fondurilor sau lipsa intenției de alocarea a fondurilor necesare nu înlătură obligația de plată și nu poate să împiedice creditorul să urmărească îndeplinirea obligației legale. Referitor la lipsa calității procesuale, C.ea reține că M. E. și F. a fost chemat în judecată pentru opozabilitate, având în vedere rolul acestuia de inițiator al bugetului de stat din conținutul căruia ar trebui să se facă și plata sumelor cuvenite reclamanților. Referitor la obligația de plată a dobânzii, C.ea reține că în mod cert în privința reclamanților a avut loc o întârziere a executării obligației de plată, scadența acesteia fiind la data trecerii în rezervă. Întârzierea executării produce prejudiciu creditorului ce poate fi acoperit în situația dată prin intermediul dobânzii stabilită de către instanța de fond. Trimiterea făcută la dobânda legală prevăzută de OG nr. 9. este corectă în lipsa altor dispoziții legale, acestea având un caracter general, aplicându-se tuturor raporturilor juridice civile. Aceeași este situația și în privința calității procesuale pasive a I.ui G. al P. R., în condițiile în care în structura ierarhică fiecare dintre aceste unități au calitatea de ordonatori de credite. În consecință, față de cele menționate anterior, se vor respinge recursurile și se va menține în întregime hotărârea atacată. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge recursurile declarate de pârâții M. E. și F., I. DE P. AL J. C., I. G. AL P. R. și M. A. SI I. împotriva sentinței civile nr. 198 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 29 S. 2011. { F. | PREȘEDINTE, D. M. JUDECĂTOR, R.-R. D. JUDECĂTOR, M.-I. I. GREFIER, M. T. } Red.D.M./dact.L.C.C. 2 ex./(...) Jud.fond: G. G.
| ← Decizia civilă nr. 5289/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 68/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
