Decizia civilă nr. 68/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR 68/2011
Ședința 29 N. 2011
Completul compus din: PREȘEDINTE D. P. Judecător C. I. Judecător A.-I. A. Grefier M. N. Țâr
Pe rol judecarea recursului declarat de A. J. PENTRU P. S. S. împotriva sentinței civile nr.1372 din (...) în contradictoriu cu intimații P. S., C. J. DE P. S., având ca obiect obligare emitere act administrativ .
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri. P. de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de (...), prin fax și în data de (...) se înregistrează din partea intimatei -. prin care se solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591 alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.10 din L. nr.5. constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Totodată, reține cauza în pronunțare în baza înscrisurilor existente la dosar. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 1372 din data de 3 martie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. s-a respins excepția tardivității invocată de A. J. PENTRU P. S. S. precum și aceea privind lipsa calității sale procesuale pasive și s-a admis excepția prematurității invocată de C. J. DE P. S. Prin aceeași sentință s-a admis în parte cererea formulată de reclamanta P. S. împotriva pârâtei A. J. PENTRU P. S. S., pe care a obligat-o să-i elibereze toate documentele pe care le deține și care atestă veniturile obținute, sporurile și majorările salariale. Prealabil analizei fondului pricinii, tribunalul a analizat excepția prescripției și a lipsei calității procesuale pasive pe care le-a respins pentru următoarele considerente: Pârâta a refuzat eliberarea documentelor solicitate de reclamantă menționând că aceasta nu face obiectul activității sale și că nu au personal suficient pentru a elibera astfel de acte. Prin urmare, este evident refuzul de a elibera actele solicitate deși este depozitara actelor solicitate. Referitor la prescrierea cererii de chemare în judecată, tribunalul a precizat că cererea reclamantei nu poate fi paralizată de faptul că nu a introdus cererea în termen de 6 luni respectiv 1 an, așa cum prevede L. nr. 5.. Aceste prevederi urmăreau să ofere organelor administrative posibilitatea de a rezolva problemele celor ce se considerau vătămați, iar nu să le blocheze demersul în justiție. În ce privește excepția prematurității acțiunii invocată de pârâta C. J. de P. S., aceasta a fost admisă având în vedere că reclamanta nu s-a adresat instituției cu vreosolicitare privind eliberarea unui înscris. De altfel, instanța nici nu a stabilit vreo sarcină ce revine acestei pârâte. Pe fondul cauzei, din actele depuse de reclamantă, respectiv din conținutul cărții de muncă, tribunalul a constatat că în perioada (...) - (...) aceasta a fost angajată la SC F. Z. În cursul anului 2008 a solicitat pârâtei D. S. să-i elibereze documente care să ateste stagiile de cotizare în sistemul de pensii dar s-a lovit de refuzul acestei instituții. Pârâta nu a negat că este cea care păstrează documentele, dar a invocat faptul că nu are atribuții în acest sens sau că nu are personal de specialitate care să se ocupe de eliberarea acestor documente. Instanța de fond a apreciat că refuzul pârâtei de a elibera copii de pe actele solicitate este nejustificat. Atribuțiile Agenției Județene pentru P. S. S. sau a oricărei alte instituții de stat de a depozita documente referitoare la activitatea desfășurată de reclamantă impune și obligația de a informa partea interesată în legătură cu conținutul acestora. Fiind îndeplinite prevederile art.8 din L. nr. 5., instanța de fond a admis în parte cererea formulată de reclamanta P. S. împotriva pârâtei A. J. pentru P. S. S. pe care a obligat-o să-i elibereze toate documentele pe care le deține și care atestă veniturile obținute, sporurile și majorările salariale. Împotriva acestei sentințe, pârâta A. J. PENTRU P. S. S. a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, desființarea hotărârii atacate ca nelegală și netemeinică, întemeiat pe dispozițiile art. 304 C.pr.civ. . În motivarea recursului, pârâta susține că instanța de fond a încălcat prev. L. nr. 5., deoarece adresa AJPS S. a fost comunicat reclamantei sub nr. 496/FS/(...), iar aceasta a înregistrat acțiunea în instanță la data de (...), cu depășirea chiar și a termenului de decădere de un an prev. de L. nr. 5., situație în care acțiunea sa trebuia respinsă ca fiind tardiv introdusă pentru depășirea termenelor reglementate de legea menționată. A criticat hotărârea instanței de fond și în privința faptului că aceasta a acordat mai mult decât s-a cerut și ceea ce nu s-a cerut, deoarece reclamanta a solicitat eliberarea unei adeverințe sau copii ale statelor de plată referitoare la toxicitate, spor de noapte, în raport de perioada în care a muncit în cadrul Filaturii de B. și nicidecum eliberarea statelor de plată, acesteia constituind documente justificative contabile și care conțin date cu caracter personal ce nu pot fi eliberate și nici chiar puse la dispoziția unor terțe persoane. Pârâta a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive, menționând că prin adoptarea L. nr. 3. direcțiile de muncă și protecție socială au fost desființate, ca urmare a comasării prin absorbție de către A. N. pentru P. S.. Drept urmare, de la data de (...) a fost publicată în M.O.nr. 810 H. nr. 1384/(...) pentru modificarea și completarea Statutului propriu de organizare și funcționare a A.N.P.S., aprobat prin H. nr. 1. și potrivit acestui din urmă act normativ, A. S., preluând o parte din atribuțiile fostei D. S., nu are atribuții legale de eliberare de adeverințe din care să rezulte sporurile de care a beneficiat reclamanta în calitate de salariat al fostei S.C. F. de B. S. Din această perspectivă, pârâta a precizat că preluarea acestei arhive s-a făcut în urma adresei nr. 53853/(...) a M.ui M.. În sprijinul poziției sale, pârâta a invocat o serie de acte normative care au abrogat L. nr. 16/1996 respectiv L. nr. 3., H. nr. 5. privind procedura de predare- primire a documentelor și/sau deținătorii de documente persoane juridice, O. nr. 3. aprobată cu modificări prin L. nr. 4., care a modificat art. 18 din L. nr. 16/1996. În consecință, obligația de a prelua și implicit de a elibera copii, extrase și certificate privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare revin Direcției Județene a Arhivelor Naționale, instituție care însă refuză preluarea acestei arhive invocând lipsa de personal și spațiu. Pe de altă parte, pârâta a arătat că după preluarea acestei arhive, D..S S. a efectuat numeroase demersuri pentru intrarea în legalitate către C.J.P.A.S. S. și alte autorități, în vederea predării acesteia instituțiilor abilitate de lege să elibereze stagiide cotizare cetățenilor. Mai mult, în statul de funcții al A. nu este cuprins un compartiment de arhivă și nici un salariat nu se încadrează în prev. art. 24 din L. nr. 16/1996 întrucât nu este necesar pentru arhiva proprie a instituției, iar eliberarea unor asemenea adeverințe prin care să se certifice stagii de cotizare trebuie făcută numai de către persoanele specializate și numai cu avizul Arhivelor Naționale. În consecință, având în vedere lipsa unui act normativ în vigoare prin care A. S. să fie obligată la eliberarea de acte referitoare la stagiile de cotizare a foștilor salariați ai S.C. F. de B. S., precum și lipsa personalului specializat, pârâta solicită respingerea acțiunii pe motivul lipsei calității sale procesuale pasive, iar lipsa competenței materiale a A.S. ar face ca eliberarea unei asemenea adeverințe să fie lovită de nulitate, așa cum este definită și de prev. art. 34 din Decretul nr. 34/1954. În drept, pârâta a invocat dispozițiile L. nr. 5., O. nr. 3., O. nr. 116/2007 și H. nr. 1285/2006. Reclamanta P. S. a depus întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea recursului ca nelegal și neîntemeiat, argumentat de faptul că, din cuprinsul recursului și din aspectele reținut și de instanța de fond, rezultă că documentele pe care le-a solicitat se găsesc la pârâtă, fapt care nu este negat sub nicio formă de aceasta, astfel că este obligată de a informa partea interesată în legătură cu conținutul documentelor pe care le deține. Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține următoarele: Prin cererea introductivă, reclamanta P. S. a solicitat, în contradictoriu cu A. J. de P. S. S., obligarea acesteia la eliberarea de copii de pe statele de plată ori alte asemenea documente care atestă vechimea sa în muncă, inclusiv sporurile aferente. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că documentele solicitate îi sunt necesare în vederea recalculării pensiei pentru limită de vârstă. Competența instanței de contencios administrativ este atrasă în condițiile art. 8 din L. nr. 5., relevante în soluționarea speței fiind dispozițiile art. 8 alin. 1 din același act normativ, potrivit cărora instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze litigiile care apar ca urmare a refuzului nejustificat de soluționare a unei cereri de către o autoritate publică. Dispozițiile legale menționate anterior trebuie coroborate cu dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. b din L. nr. 5., care definesc autoritatea publică ca fiind orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public. Rezultă din dispozițiile legale citate anterior că, pentru a fi în prezența unui litigiu de contencios administrativ de natură să atragă competența instanței de contencios administrativ, refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri trebuie să vină din partea unei autorități publice, în sensul prevăzut de dispozițiile art. 2 lit. b din L. nr. 5., care acționează în regim de putere publică. Raportând cele reținute anterior la prezenta speță, Curtea constată că recurenta-pârâtă nu s-a comportat ca o autoritate publică, în sensul celor reținute anterior, respectiv nu a acționat în regim de putere publică. Reclamanta s-a adresat recurentei-pârâte cu solicitarea de a elibera copii de pe statele de plată în calitatea acesteia de depozitară temporară a arhivei SC F. B. SA Z., societate desființată, temeiul cererii reclamantei fiind tocmai dispozițiile art. 40 alin. 2 Codul muncii, care obligă angajatorii să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului. În situația în care fosta societate comercială angajatoare nu ar fi fost desființată, cererea ar fi fost adresată acesteia, iar refuzul ar fi fost cenzurat la cererea angajatorului sau a fostului angajator de către un complet specializat pe dreptul muncii. Faptul că în cazul concret analizat fostul angajator a fost dizolvat și lichidat, iar cererea este adresata unui pretins depozitar al arhivei nu produce nici o consecințăasupra naturii raportului juridic sau a competenței instanței chemate să cenzureze un pretins refuz nejustificat. Prin urmare, recurenta neacționând în regim de putere publică, ci având doar calitatea de depozitară temporară a arhivei fostului angajator al reclamantei, refuzul acesteia de a elibera documentele solicitate nu poate fi considerat un refuz nejustificat de a soluționa o cerere, refuz care să vină din partea unei autorități publice, în sensul dispozițiilor art. 2 din L. nr. 5., astfel încât nu se poate atrage, în speță, competența instanței de contencios administrativ. În aceste condiții, Curtea constată că în mod greșit litigiul a fost tranșat de Tribunalul Sălaj, ca instanță de contencios administrativ, în realitate acest litigiu fiind unul de dreptul muncii, care trebuia soluționat de instanța specializată în această materie și în compunerea prevăzută de lege. În consecință, pentru considerentele expuse anterior, Curtea apreciază recursul declarat de pârâtă este întemeiat, fiind incident motivul de casare de ordine publică prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 3 Cod procedură civilă, care atrage casarea în întregime a sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței competente. PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE L. D E C I D E: Admite recursul declarat de A. J. PENTRU P. S. S. împotriva sentinței civile nr. 1372 din 3 martie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o casează și trimite cauza la Tribunalul Sălaj, completul litigii de muncă și asigurări sociale. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 29 noiembrie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, D. P. C. I. A. A. I. GREFIER, M. N. ȚAR R ed.A.A.I./ (...) Dact.H.C./3 ex. Jud.fond: P. R.M.lena.
| ← Decizia civilă nr. 3533/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 3383/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
