Decizia civilă nr. 3671/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 3671/2011
Ședința din data de 10 octombrie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : C. P.
JUDECĂTOR : A. C.
JUDECĂTOR : M. S.
G. : L. F.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul B. A. M. împotriva sentinței civile nr. 1582 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., în contradictoriu cu intimata I. P. M.-S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - înmatriculare auto fără taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut cauzei, după care se constată că în data de 06 octombrie 2011 s- a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatei I. P. M.-S. P. C. R.
P. DE C. ȘI Î. A V.
Curtea din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2., constată că este legal investită raportat la dispozițiile art. 8 și art.10 din L. nr. 554/2004 și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare. C U R T E A Prin sentința civilă nr.1582 pronunțată la data de 04 aprilie 2011 de Tribunalul Maramureș în dosarul nr.(...), a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea promovată de reclamantul B. A. M., în contradictoriu cu pârâta I. P. - S. P. C. R. P. de C. și Î. a V. Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că reclamantul a achiziționat dintr-un stat membru U.E. autovehiculul menționat mai sus, iar urmare cererii acestuia formulată și înregistrată la (...) prin care a solicitat înmatricularea în R. fără plata taxei de poluare, pârâta i-a comunicat că acest lucru nu este posibil, prin adresa 1294/(...). Din analiza prevederilor legale care au stabilit condițiile și modalitățile de percepere a taxei de poluare în vigoare la data de (...), instanța consider că norma de drept intern nu este neconformă cu art. 90 din TCE, actual nr. 110 TFUE. Astfel, potrivit normelor OUG 5., astfel cum au fost modificate prin OUG 1. care a abrogat, cu începere de la 1 ianuarie 2010, scutirea acordată în temeiul OUG 218/2008, obligația de plată a taxei revine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R., fără a se face nici un fel de diferențiere pe criterii deproveniență a autovehiculului, iar din sumele colectate se finanțează programe și proiecte pentru protecția mediului. Reglementată în acest mod, taxa de poluare nu mai apare a fi destinată să diminueze introducerea în R. a unor autoturisme second - hand deja înmatriculate într-un alt stat membru. Având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse, instanța consideră că taxa pe care reclamantul este obligat să o achite pentru înmatricularea autoturismului său, nu apare ca fiind neconformă cu art. 110 din TFUE, situație în care acțiunea este neîntemeiată și a fost respinsă ca atare ținând seama de art. 18 al. 1 din L. nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul B. A. M. solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată. În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică întrucât instanța de fond nu a apreciat și coroborat în mod real legea internă precum și legislația U. E.. Cu privire la taxa specială de poluare invederează faptul că, C.E.J.a statuat într-o speță (cauza Weigel-2004) ca obiectul reglementării cuprinse în art.90 par.1 din T. îl constituie asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea unor taxe și impozite discriminatorii față de produsele provenite din statele membre. Cu alte cuvinte, rostul acestei reglementări este acela de a interzice orice formă de discriminare fiscală între produsele importate din statele comunitare și cele similare aflate pe piața internă. Arată că art.3 lit.a și c din T.ul privind U.E. prevede expres eliminarea taxelor vamale între statele membre și interzice instituirea de cote vamale pentru anumite produse comercializate între statele membre ale U. E.. Curtea de Justiție a C. E. a stabilit într-o decizie din 1974 că toate regulile comerciale instituite de statele membre care au capacitatea de a împiedica, direct sau indirect, în fapt sau potențial comerțul intercomunitar sunt considerate măsuri echivalente cotelor vamale, în speța de față taxa specială de primă înmatriculare, ceea ce contravine prevederilor T.ului Constitutiv al U. E.. Precizează că sub incidența acestei taxe intră toate autovehiculele ce nu au mai fost înmatriculate în R., păstrându-se astfel conceptul de „. de primă înmatriculare";, instituit inițial prin prevederile art.2141 - 2143 C.fiscal, dovedite a fi nelegale. OUG 5. privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule este în continuare discriminatorie și ilegală, menținând nelegalitațile cu privire la vechea taxă de primă înmatriculare. Noua reglementare care vizează suspendarea aplicării taxei de poluare pentru un an de zile în cazul autovehiculelor noi, nu face altceva decât să demonstreze că discriminarea se menține, doar ca autovehiculelor second hand din R., deja înmatriculate pentru care nu se achită taxa la reînmatriculare, li se adaugă o nouă categorie scutită de taxă, cea a vehiculelor noi. În ceea ce privește tratamentul discriminator al taxei speciale de poluare, recurentul arată că nu pot exista deosebiri în funcție de locul unde a fost înmatriculată mașina. Taxa de poluare se percepe pentru o mașină second-hand înmatriculată în UE și reînmatriculată în R.. Dar această regulă nu este valabilă și pentru o mașină identică ce a fost înmatriculată în R., care este vândută din nou. Prin urmare, algoritmul rațiunii pentru care taxa de primă înmatriculare a fost dovedită a fi nelegală, se păstrează întrutotul și în ceea ce privește taxa de poluare. Astfel, OUG 5. privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule implică o discriminare între mașini identice, în funcție de locul unde a avut loc prima înmatriculare, în condițiile în care T.ul privind constituirea C. E. interzice categorie astfel de discriminări. Recurentul invederează faptul că diferența de aplicare a taxei de poluare demonstrate în modul arătat introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în R. din Comunitatea Europeană în scopul reînmatriculării lor în R., în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru autovehiculele înmatriculate deja în R., taxa nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare. Între principiile dreptului comunitar, obligatorii pentru instanțele judecătorești române, astfel cum s-a menționat prin referirile de la art.148 alin.2 și 4 din Constitutie, reclamantul face referiri la supremația dreptului comunitar, în speță, a art.90 par.1 din T. și conchide că prin introducerea taxei de poluare pentru autoturisme și autovehicule, legiuitorul a încălcat în mod direct dispozițiile menționate ale T.ului. Analizând recursul declarat prin prisma dispozițiilor art. 304 și 3041 C. pr.civ., Curtea reține următoarele: În cauza de față tribunalul deși a reținut aplicabilitatea prioritară și directă a dispozițiilor art. 90 din T.ul de instituire a C. E. nu le- a dat efect deplin . Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. Cum R. este stat membru al U. E. începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe. Pe de altă parte, obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor ci și Guvernului însuși și organelor componente ale acestuia cum sunt bunăoară autoritățile fiscale. Din această perspectivă, invocarea de către organul fiscal a legii fiscale interne în temeiul căreia s-a perceput taxa specială dovedită contrarie cu normele dreptului comunitar înfrânge nu numai dispozițiile constituționale precitate dar pune serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii obligației de loialitate comunitară asumate de R. ca stat membru. Într-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine această disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a T.ului în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util. Art. 2 din L. contenciosului administrativ definește nesoluționarea în termenul legal a unei cereri - faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, daca prin lege nu se prevede alt termen iar refuzul nejustificat de a soluționa o cerere ca exprimarea explicita, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea. Se asimilează actelor administrative unilaterale si refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal potrivit disp art 2 alin 2 din L. nr. 554/2004 Interpretarea dispozițiilor legale invocate de reclamant ca fiind incidente încauză referitoare la nesoluționarea în termen și refuzul nejustificat de a soluționa o cerere relevă că nu orice refuz de a soluționa favorabil o cerere adresată autorității se poate califica drept refuz nejustificat ci doar acel refuz care se fundamentează pe un exces de putere. Refuzul de a soluționa favorabil o cerere de către autoritatea publică presupune exprimarea neechivocă a poziției de către aceasta urmare a unei solicitări exprese , cu depășirea limitelor dreptului de apreciere cu care a fost investită autoritatea . Pentru a asigura dreptul părții de a ataca potrivit disp. art. 1 din L. contenciosului administrativ refuzul autorității de a satisface o cerere cu privire la un drept recunoscut și nerezolvarea unei astfel de cereri în termenul stabilit de lege, refuzul trebuie să fie nejustificat. Principiul legalității în organizarea executării legii și exercitarea competenței înseamnă dreptul și obligația autorității administrației de a interveni, manifestându-și voința juridică de a satisface pretențiile persoanelor care li se adresează. Compatibilitatea O.U.G. 5. cu prevederile dreptului comunitar , în speță art. 110 din TFUE, a fost analizată prin raportare efectele produse în dreptul intern de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată, în procedura privind pe reclamantul T. în contradictoriu cu pârâții S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru Mediu și M. Mediului. Curtea de Justiție a U. E. a stabilit că: Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Curtea de Justiție a interpretat art. 110 din TFUE din perspectiva neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate conchizând că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în R. a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Pârâta s-a aflat în sfera abuzului când a condiționat înmatricularea autoturismului reclamantei de plata taxei de poluare reglementate de dispozițiile OUG nr. 5., astfel cum acestea erau în vigoare la momentul investirii autorității, dispozițiile analizate nu sunt compatibile cu dreptul comunitar, acțiunea formulată fiind declarată în ca atare fondată. Prin urmare, pentru considerentele expuse mai sus, Curtea în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. va admite recursul reclamantului conform dispozitivului. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Admite recursul declarat de reclamantul B. A. M. împotriva sentinței civile nr.1582 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui M. pe care o modifică în sensul că obligă pârâta să înmatriculeze autoturismul reclamantului C. nr. identificare 1C3EMB6C5XN546348 fără plata taxei de poluare.. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 10 octombrie 2011.. PREȘEDINTE JUDECĂTORI C. P. A. C. M. S. G. L. F. Red.A.C./S.M.D. 2 ex./(...) Jud.fond.S. O.
← Sentința civilă nr. 560/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 3746/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
---|