Decizia civilă nr. 4025/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Comentarii

0

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)

D. CIVILĂ Nr. 4025/2011

Ședința la 25 O. 2011

Completul compus din:

PREȘEDINTE A.-I. A.

Judecător C. I. Judecător D. P.

Grefier M. T.

S-a luat în examinare plângerea formulată de petentul M. C.-N. și cererea de intervenție formulată de O. A. DIN R. împotriva Deciziei nr.

2637/C(...), 1629, 1694 pronunțată în data de (...) de către C., cauza privind pe intimații D. A. S. și SC B. C. SRL ÎN C. DE A. și SC C. P. SRL, având ca obiect litigiu privind achizițiile publice.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că la data de (...) s-au depus la dosar concluzii scrise de către petentul M. C.-N. și de către intimata SC C. P. SRL, iar la data prezentului termen, intimata D. A. S. a depus la rândul ei, concluzii scrise.

Se constată totodată faptul că, prin încheierea de ședință din data de (...) s-au consemnat atât mersul dezbaterilor, cât și concluziile orale ale părților, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre.

CURTEA P rin D. nr. 2637/C(...)/1629, 1694 din (...) a C. N. pentru S. a C. s-au admis contestațiile formulate de D. A. S. și SC C. P. SRL, în contradictoriu cu municipiul C.-N. s-a anulat rezultatul concursului de soluții, s-a dispus verificarea de către autoritatea contractantă a respectării de către participanți a regulamentului de concurs, cu plicarea sancțiunii descalificării ofertanților care nu au respectat regulamentul de concurs și tema de proiectare, reluarea jurizării prin punerea proiectelor car respectă cerințele regulamentului de concurs, precum și tema de proiectare, cu respectarea principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție așa cum sunt menționate la art. 2 alin. 2 din O. nr. 3. și a documentației de concurs, astfel cum a fost aceasta comunicată participanților la procedură.

În temeiul art. 278 alin. (6) din ordonanța evocată, s-a dispus continuarea procedurii de atribuire cu respectarea celor dispuse.

În motivare se arată că prin contestatia fără număr din (...), înregistrată la C. N. de S. a C. cu nr. 7838 din (...), depusă de D. A. S. împotriva rezultatului procedurii comunicat în presă de către M. C.-N. în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă organizată prin concurs de soluții in vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect "S. de proiectare a S. de concerte, sediul F.

și Anexe din C.-N.", s-a solicitat anularea rezultatului concursului--și organizarea unei noi licitații sau atribuirea licitatiei, prin negociere, unuia dintre concurenții clasati pe locurile următoare.

Prin contestația nr. 359 din (...), înregistrată la C. N. de S. a C. cu nr.

9016 din (...), depusă de S. C. P. S. împotriva rezultatului procedurii comunicat de către M. C.-N. în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă organizată prin concurs de soluții în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect "S. de proiectare a S. de concerte, sediul F. și Anexe din C.-N.", a solicitat: anularea rezultatului concursului, descalificarea concurenților care nu au respectat regulamentul de concurs și tema de proiectare și reluarea jurizării prin punctarea proiectelor/ofertelor care respectă cerințele regulamentului de concurs, precum și tema de proiectare; obligarea autorității contractante de a respecta principiile care au stat la baza atribuirii contractelor de achiziție, așa cum sunt menționate în O. nr.3..

Prin contestatia nr. 404 din (...), înregistrată la C. N. de S. a C. cu nr.

1040 din din (...), depusă de S. C. P. S. împotriva adresei nr. 94.338/(...) comunicată după Conferința de presă ce a avut loc în data de (...) în care s-a anunțat câștigătorul concursului de soluții susținut de către M. C.-N. în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă organizată prin concurs de soluții în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect "S. de proiectare a S. de concerte, sediul F. și Anexe din C.-N.", a solicitat:

-anularea rezultatului concursului, descalificarea ofertantului câștigător, deoarece nu a respectat regulamentul de concurs și reluarea jurizării, prin punctarea proiectelor/ ofertelor care respectă cerințele regulamentului de concurs, precum și tema de proiectare;

- obligarea autorității contractante de a respecta principiile care au stat la baza atribuirii contractelor d achiziție așa cum sunt menționate în O. nr. 3. art. 2 alin. (2).

Prin contestația fără număr din (...), înregistrată la C. N. de S. a C. cu nr. 10521 din (...), depusă de D. A. S. cu asociat cu S. B. C. S., împotriva actului de declarare drept câștigător a societății V. A., despre care a luat la cunoștință la data de (...), conform comunicării făcute în presă, dar fără transmiterea unei notificări din" partea M. C.-N. în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă organizată prin concurs de soluții în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect "S. de proiectare a S. de concerte, sediul F. și Anexe din C.- N.", s-a solicitat anularea rezultatului acestui concurs-de-soluții sau atribuirea proiectului, cu respectarea legislației, a R. și a Temei de concurs, prin reluarea negocierilor cu ofertanții clasați la egalitate pe locurile următoare în urma jurizării proiectului tehnic.

P. soluționarea contestațiilor, având în vedere că acestea au fost formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, C. a procedat la conexarea lor, în conformitate cu dispozițiile art. 273 alin. (1) din Ordonanta de urgență a G. nr. 3.. P. de soluționare în fața C. s-a desfășurat în scris.

Prin contestația depusă, D. A. S., în calitate de ofertant la procedura de licitație deschisă organizată prin concurs de soluții în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect "S. de proiectare a S. de concerte, sediul F. și Anexe din C.-N.", a solicitat anularea rezultatului concursului și organizarea unei noi licitații sau atribuirea licitației, prin negociere, unuia dintre concurenții clasați pe locurile următoare.

Prin adresa nr. 5470/1277-C8/(...), C. a înștiințat autoritatea contractantă despre depunerea contestației de către D. A. S. la C. N. de S. a C. și, totodată, despre obligația, acesteia de a transmite, în maxim 3 zile lucrătoare de la data expirării perioadei de așteptare dinaintea încheierii contractului, a copiei documentației de concurs, a documentelor din dosarul achiziției publice întocmite până la data prezentei, a dovezii comunicării rezultatului procedurii către concurenți și punctul de vedere cu privire la contestație, precum și copia proiectelor prezentate de concurentul contestator și cel câștigător.

M. C.-N. a depus punctul său de vedere cu privire la contestație, cu nr.

172 din (...), înregistrat la C. cu nr. 8607 din (...). În motivarea contestației sale, D. A. S. menționează că actul autorității contractante pe care îl consideră nelegal și pe care îl contestă este: declararea drept câștigător al C.ului de soluții a proiectului societății V. A., despre care a luat cunoștință la data de 7 martie 2011, conform comunicării făcute în presă, neprimind "până astăzi" nici o notificare scrisă de la autoritatea contractantă.

În motivarea contestației se arată că prin R. de C., se cerea concurenților un plan de situație propus pentru tot amplasamentul, cu indicarea numărului de clădiri și funcțiunile aferente, scara 1/500, planurile subsolurilor la scara 1., elevații și secțiuni, dar fără detalierea planurilor C. C., pentru care, de altfel, nici un program nu a fost comunicat concurenților, detalierea S. de C. și a F. T., la scara 1. (planuri, secțiuni, elevații, perspective). Funcțiunile cerute prin tema de concurs erau precizate cu indicarea destinației fiecărei funcțiuni și a suprafețelor respective. În paragrafele 3.6.1-3.6.19 ale R. de C. se cereau detalii extrem de precise privind: poziția exactă a titlului de trecut pe planșe, tipul de caractere tipografice de utilizat, modul de indicare a funcțiunilor și de paginare a părților scrise și desenate. P. exemplificare, detaliează: "Fiecare funcțiune ce trebuie notată se va face prin notarea unui număr de înălțime 4 mm, caractere de tipar T. New Roman boldat, dispus în centrul unui chenar circular cu raza de 7 mm reprezentat cu linie de grosime 0,4 mm ... " (paragraful 3.6.17 din R. de C. anexat).

Contestatorul a subliniat ca în paragraful 2.3.1 al R., era menționat, în mod expres: că pentru a fi luate în considerare, proiectele trebuie sa respecte: condițiile și calitatea de concurent; tema și regulamentul concursului; termenul de predare; anonimatul.

Contestatorul precizează că proiectul câștigător nu a respectat tema și regulamentul concursului și nici regulile de anonimat indicate în regulament.

În loc de a detalia numai clădirile S. de concerte și a F. T., cum se cerea prin tema, proiectul declarat câștigător a prezentat detalierea întregului Centru C.. Au fost inventate funcțiuni inexistente în tema: săli deconcerte, auditorii, amfiteatre, restaurante etc. P.ul astfel prezentat era mult mai "complet" decât toate celelalte proiecte prezentate, ceea ce a dezavantajat, în mod evident, ceilalți participanți care au respectat regulamentul și tema de concurs.

Contestatorul a susținut că, în situația în care V. A. a indicat ca buget pentru construcție suma de 15 milioane lei, mult sub o estimare realistă, dacă se iau în calcul clădiri cu destinație similară construite în ultimii ani în lume, o estimare realistă este de circa 30 milioane lei.

Contestatorul a specificat faptul că nu dispune de raportul juriului care nu a fost încă comunicat totuși, în presă au apărut informații care sprijină cele afirmate mai sus. A., În Ziua de C. din (...) se scrie „Față de alte proiecte înscrise în competiție, proiectul V. A. este extrem de complet și complex, la nivelul secolului XXI". Or, aceasta afirmație, venind din partea beneficiarului, preia, mai mult decât probabil, argumentația juriului.

A. contractantă a solicitat respingerea contestației formulată de D. A. S. pe cale de excepție, invocând de asemenea excepția lipsei competenței materiale a C. pentru soluționarea prezentei contestații.

A. contractantă a precizat că s-a asociat cu O. A. din R., prin P. cu nr.

46284/(...)/2190/(...), în vederea organizării unui concurs de soluții finalizat prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în vederea atribuirii contractului de proiectare a noului Centru C. T..

De asemenea, OAR prin O. - O. A. din R. - Filiala T. a oferit sprijin la întocmirea temei de concurs - caietului de sarcini, elaborarea regulamentului de concurs, a constituirii juriului internațional, a asigurării logisticii, etc.

A. contractantă a arătat că această colaborare s-a concretizat prin elaborarea fișei de date a achiziției, a caietului de sarcini, a regulamentului de concurs, a temei de concurs și în final a publicării în SEAP, la secțiunea "anunțuri de concurs, sub nr. 186/(...).

A. contractantă a declarat că până la data definitivării scrisorii recomandărilor, juriul nu a avut cunoștință asupra identității proiectului câștigător, lucrările juriului fiind sub stricta pază din partea Poliției Comunitare.

A., autoritatea contractantă a arătat că desemnarea celui mai bun proiect s-a făcut de un juriu internațional format din specialiști în arhitectură și astfel nu este de competenta materială a C. să soluționeze o contestație împotriva unor proiecte verificate și punctate de către un juriu format în totalitate de experți arhitecți de renume internațional.

A. contractantă a mai invocat excepția lipsei de obiect a contestațiilor și a prematurității introducerii acestora, raportat la lipsa comunicării rezultatului procedurii, astfel cum este reglementat de art. 207 din O. nr. 3..

Referitor la această excepție, autoritatea contractantă a invocat prevederile art. 206 alin. (1), coroborat cu art. 207 alin. (2) lit. a), b) și d).

M. C.-N. a considerat că se impune respingerea contestației pe excepție, ca fiind lipsită de obiect/prematur introdusă.

În ceea ce privește primul motiv contestat de către D. A. S., referitor la detalierea făcută de către proiectul cu cel mai mare punctaj tehnic, autoritatea contractantă a arătat faptul că aceasta era solicitată ,a fiefectuată conform secțiunii 3.5.1.1 din R. de concurs, unde se specifica, în mod clar, că trebuie întocmit conform unui „plan de situație (pentru tot amplasamentul) în corelare cu cerințele temei de proiectare C. C. T., la numărul de clădiri dorite și funcțiunile aferente". Ori, tocmai de aceea, proiectul cu cel mai mare punctaj tehnic a fost considerat de către juriu "extrem de complet și complex" pentru ca a înțeles să trateze toate solicitările din cadrul R. de concurs, în mod coerent și detaliat.

A. contractantă a considerat că nu a îngrădit posibilitatea proiectelor de a trata diferit abordarea temei de concurs, atâta timp cât sala filarmonicii era păstrată și integrată în întregul ansamblu.

În acest sens, autoritatea contractantă a solicitat C. să aibe în vedere punctul 2 din tema de concurs "obiectivele concursului", ca și punctul de plecare a realizării proiectelor. Față de aceste aspecte, autoritatea contractantă a susținut că nici al doilea argument al contestatorului nu este întemeiat.

În privința ultimului argument invocat în susținerea contestației sale, autoritatea contractantă menționează că în mod eronat D. A. S. menționează că proiectul declarat câștigător nu a respectat regulile enuntate în R. de concurs privind anonimatul.

Prin contestația depusă SC C. P. SRL a solicitat anularea rezultatului concursului; descalificarea celor care nu au respectat regulamentul de concurs și tema de proiectare și reluarea jurizării prin punctarea proiectelor/ofertelor care respectă cerințele regulamentului de concurs precum și tema de proiectare; - obligarea autorității contractante de a respecta principiile care au stat la baza atribuirii contractelor de achiziție, așa cum sunt menționate în O. nr. 3..

În motivarea contestației sale, S. C. P. S. a precizat că actul autorității contractante pe care îl consideră nelegal și pe care îl contestă prin prezenta contestatie este actul prin care autoritatea contractantă declară drept câștigător al C.ului de soluții proiectul societății V. A., act ce nu a fost comunicat ofertanților, deci nu are număr de înregistrare și o dată la care să se poată face referire așa cum prevede legislația achizițiilor publice, respectiv O. nr. 3., art. 206, 207.

Singurul document scris, înregistrat, referitor la procedura de atribuire a contractului de servicii de proiectare, pe care îl are S. C. P. S. B., în calitate de ofertant, este procesul verbal de constatare/predare a documentației de concurs, înregistrat cu nr. 225 din data de (...).

Prin adresa nr. 331/(...), S. C. P. S. B., a solicitat autorității contractante, documentele scrise privind finalizarea procedurii de atribuire (pentru a putea face referire la un act al autorității contractante) și o copie a raportului întocmit, conform art. 140 alin. (2) din O. nr. 3., de juriul desemnat cu evaluarea proiectelor prezentate în concurs. A. documente, ce fac parte din dosarul achiziției, au caracter public, solicitarea lor reprezentând un drept neîngrădit de lege. Din aceste documente, proiectantul ofertantul - participant la concursul de soluții - putând lua la cunoștință de modul de derulare a procedurii (complet netransparentă), de documentele întocmite de juriu și de punctajul acordat.

În data (...) autoritatea contractantă a înștiințat SC C. P. SRL cu privire la contestatia depusă de proiectantul D. A." prin care se invocă nerespectarea regulamentului de concurs, doar în baza datelor obținute indirect - de la O. filiala T.. Contestatorul a menționat că și de această dată autoritatea contractantă nu face referire la un număr de Î. a documentului sau o dată legală de transmitere a acestuia sau a rezultatului procedurii.

În drept, contestatorul și-a motivat contestația în baza dispozițiilor art. 255 alin. (1)-(3), art. 215 alin. (1) și a art. 273 alin. (2) din O. nr. 3..

Contestatorul a susținut că punctajul final nu poate fi verificat de către ofertanți, deoarece aceștia nu au luat cunoștință de datele care fac obiectul aplicării algoritmului de calcul. A. punctaj a fost transmis de către autoritatea contractantă prin "C. rezultat procedura", în data de (...), mult timp,dupa anunțarea rezultatelor în presă.

A arătat că punctajul calculat de juriu/comisia de evaluare/ negociere/secretariatul comisiei, pentru preț, durata de prestare servicii de proiectare, precum și punctajul tehnic, au un algoritm de calcul care a fost aplicat pentru ofertanții necâștigători la valoarea ofertată (necomunicată participanților la procedură), iar în cazul câștigătorului, la o valoare negociată (așa cum rezultă din comunicarea rezultatului). Depinde cum se aplica cerințele precizate în fișa de date, sau mai exact cum s-au calculat factorii de evaluare de către juriu, secretariat, comisie de evaluare/negociere. L. achizițiilor obligă autoritatea contractantă ca aceste criterii să fie clare, corecte, transparente, neinterpretabile. Rezultă astfel ca punctajul final, total, comunicat, este incorect calculat, avand valori de referință diferite (ofertate sau negociate), care nu pot fi comparate.

A., contestatorul a declarat că diferența de ,,7,1" puncte, între S. C. P.

S. și proiectantul declarat câștigător, poate fi ușor modificată/anulată de o negociere cu ofertantul de pe locului II. D. ar fi fost valabilă afirmația de la cap. VI din fișa de date și contractul s-ar fi atribuit conform criteriului "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic" - aplicarea algoritmului de calcul, înainte de negociere, conduce la alt câștigător.

Contestatorul a precizat că lipsa totală de transparență, creează suspiciunea că ofertantul câștigător avea o valoare ofertată și un termen de realizare a proiectului ofertat, mult peste ceilalți oparatori economici și astfel nu ar fi avut cum să câștige, dacă nu i s-ar fi permis să negocieze aceste valori, prin care să poată obține un punctaj care să îi situeze pe locul 1.

Deși R. precizează la "art: 1.3. Tipul concursului 1.3.1. concursul este public într-o singură fază, deschis la nivel național și internațional", contestatorul a relatat că în fișa de date a achiziției se precizează la "cap. VI. C. de atribuire - oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Contractul de servicii va fi atribuit conform criteriului: oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Ofertantul câștigător va fi cel care va acumula cel mai mare punctaj conform următorului calcul: :P. preț

= prețul cel mai scăzut/prețul ofertat x 30 de puncte; P. prestare servicii = durata cea mai mică/durata ofertatăxr 10 puncte;-P.-tehnic (3-12) =0 puncte. Se va declara câștigătoare oferta cu cel mai mare punctaj,dar nu se precizează că această valoare se va calcula după negociere.

S. C. P. S., precum și toți ceilalți operatori economici/ofertanți au luat cunoștință din presa locală de rezultatul concursului transmis oficial prin conferința de presă.

Conform prevederilor art. 215 alin. (1) din O. nr. 3., S. C. P. S. a solicitat prin adresa nr. 331/(...), înregistrată la P. M. C.- N. în data de (...) (confirmare de primire), o copie a raportului întocmit de juriu desemnat pentru evaluarea proiectelor prezentate în concurs. La această adresă, autoritatea contractantă a răspuns prin adresa P. M. C.-N. nr. 88172/(...), înregistrată la S. C. P. S. cu 378/(...), considerând ca acest act nu a fost încă redactat.

Articolul 3.6.20 din R. concursului face precizarea că "Datele de identificare ale autorilor proiectelor vor fi făcute publice odată cu anunțarea rezultatelor"

T. de concurs transmisă de către autoritatea contractantă (urmare unui alt concurs de soluții) și R. concursului, sunt documentele care au stat la baza formulării tuturor cerințelor și condițiilor solicitate pentru - obiectivul concursului "Sala de concerte, S. F. T. și anexe" (parcking auto, piața, plațete, circulații pietonale) din M. C. N.

În adresa nr. 94338/(...), autoritatea contractantă precizează că "Î.- adevăr, a avut loc o conferință de presă dupa jurizare (în data de 7 martie) în cadrul căreia s-au detaliat aspectele tehnice și s-a informat faptul că cel mai mare punctaj tehnic (criteriile 3-12) a fost obținut de A. V. A. I. și A.

Din adresa nr. 94338/(...), prin care contestatorul a primit comunicarea oficială a rezultatului procedurii (anunțat/desecretizat de altfel și în 7 martie),rezultă că autoritatea contractantă a încălcat regulamentul concursului. A. s-au încălcat art. 1.3.3. și art 3.6.20.

R. concursului precizează că organizatorii vor publica rezultatul concursului în conformitate cu prevederile O. nr. 3., modificată, cu menționarea autorilor proiectelor premiate. A., juriul are obligația să respecte art. 140 și 141 (din ordonanță), iar autoritatea contractantă pentru informarea ofertanților, are obligația să respecte art. 206 alin. (1-3) din ordonanta de urgență.

Contestatorul a susținut că ofertantul câștigător putea fi anunțat doar odată cu anunțarea rezultatelor, conform art.3.6.20 din regulament și după semnarea de către membrii juriului a raportului procedurii de desemnare a câștigătorului concursului (art. 1.3.3. din regulament), iar autoritatea contractantă avea obligația de a informa candidații/ofertanții despre deciziile referitoare la atribuirea contractului de achiziție, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la emiterea acestora, iar C. N. de S. a C., poate constata că oricum s-ar interpreta datele comunicărilor, au fost încălcate atât regulile stabilite de R. concursului, cât și cele ale O. nr. 3..

S. C. P. S. a specificat faptul că ofertantul D. A. S. a putut demonstra că societatea declarată câștigătoare nu a respectat cerințele formulate în R. concursului și în T. de proiectare. A. în baza art. 3.6.1. și 3.6.11. din regulamentul concursului, proiectul prezentat de A. V. A. I. și A., trebuia descalificat.

Față de cele de mai sus, contestatorul a solicitat anularea rezultatului concursului, descalificarea ofertantului câștigător deoarece nu a respectatregulamentul de concurs și reluarea jurizării prin punctarea proiectelor/ofertelor care respectă cerințele regulamentului de concurs precum și tema de proiectare, dar și obligarea autorității contractante de a respecta principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție, asa cum sunt menționate în O. nr.3. art.2 alin. 2.

A. contractantă a susținut că a respectat dispozițiile O. nr. 3. și manualul ANRMAP voI. I în privința derulării procedurii de concurs de soluții, art. 33 și următoarele din H.G. nr. 925/2006, fiind aplicabil, în acest sens, R. de concurs. îReferitor la dispozițiile din R. de concurs/fișa de date a achiziției cu privire la data de deschidere a proiectelor, autoritatea contractantă a susținut că era prevăzut că proiectele se vor deschide la data de (...) ora 12:00 (data stabilită în urma unui anunț de tip erată, publicat în SEAP cu nr.21243/(...)).

Totodată, autoritatea contractantă a precizat că, în cadrul anunțului tip pentru concurs de solutii nici nu există rubrica separat pentru data de deschidere a proiectelor. Totuși, data a fost specificată în fișa de date modificată prin clarificări communicate prin site-ul www.primertaclujnapoca.ro și site-ul oficial al OAR T..

La data indicată mai sus, s-au întâlnit membrii juriului, în condiții de strictă securitate, juriul și-a stabilit propria procedură de lucru, continuând cu evaluarea fiecărui proiect depus.

Conform prevederilor punctului 3.9 din R., confidențialitatea asupra proiectelor a fost regula de bază, asemeni păstrării anonimatului, ceea ce "a condus la imposibilitatea corelării deschiderii proiectelor cu deschiderea documentelor de calificare, astfel încât, s-a decis că este mai importantă păstrarea anonimatului decât deschiderea documentelor de calificare, această procedură având loc ulterior definitivării jurizării proiectelor.

În urma stabilirii unei ierarhii a proiectelor conform criteriilor 3-12, autoritatea contractantă a declarat că juriul va desemna câștigătorul/câștigătorii concursului. Numărul maxim de candidați declarați câștigători în ordinea descrescătoare a punctajului stabilit conform punctului precedent este de 5.

Totodată, autoritatea contractantă a arătat că proiectele declarate câștigătoare pentru a participa la etapa de negociere trebuie să fie depuse de către un candida calificat.

Contestatorul a menționat că punctajul maxim acordat societății S. C. P. S~R.L. pentru prețul și durata de proiectare contravine articolului 213 lit. g) al OUG nr. 3.și HG nr. 834/2009,care impun justificarea prețurilor neobișnuit de scăzute (pragul fiind de 85% față de prețul mediu, conform HG nr. 834/2009, ori societatea S. C. P. S. a propus un preț care reprezintă 55% din prețul inițial). A. fapt dovedește că problema punctajului a fost tratată ca o simplă formalitate.

Cu privire la respectarea R. de C. D. A. a contestat afirmația conținută în procesul verbal de deschidere proiecte, că proiectului său (proiectul nr. 1) îi lipsea Planul de S. la scara 1., două secțiuni longitudinale scara 1. și că nu avea toate fațadele la . 1., fiind afirmații sunt false.

Contestatorul a precizat că proiectul societății sale conținea toate elementele cerute prin temă, anexând fotocopiile planșelor în cauza (anexa

2). În schimb, în proiectul declarat câștigător, lipseau nu numai secțiunile longitudinale, dar și perspectiva interioară din foyer (obligatorie, dar nesemnalată în Procesul Verbal).

Reprezentanții autorității contractante au afirmat, în timpul audierilor, că nici un proiect nu a respectat în totalitate regulile privind anonimatul și au insistat asupra faptului că juriul a decis admiterea la jurizare a tuturor proiectelor, aceste abateri neinfluențând anonimatul proiectelor

D. A. S. a admis că în câteva cazuri nu a putut respecta indicațiile privind distanța la care trebuiau plasate legendele față de desene (3 cm în loc de 5 cm). Motivul este că nu era suficient loc pe planșe, datorită numărului foarte mare de piese desenate cerute prin temă și a dimensiunii lor.

Dar autorii proiectului declarat câștigător au ales să ignore în totalitate aceste reguli și acest proiect este singurul, dintre proiectele participante, în această situație.

La pagina 731 privind proiectul V. A., se afirmă: "Așa cum este dezvoltat proiectul În faza actuală, atât : volumetria cât și expresia" plastică

(cu mulți pereți de sticlă) conduc la concluzia că eficiența energetică ar fi problematică, dar poate fi avantajoasă dacă se apelează la soluții specifice (anvelopă dublă, posibilitatea de încălzire și preluarea efectului de seră etc). Conceptul eficienței energetice poate fi mai (a)profundat la următoarele faze de dezvoltare a proiectului tehnic. "

Contestatorul a menționat că în piesele desenate de societatea sa a prevăzut în fața pereților de sticlă ai fațadelor o structura metalică amovibilă cu rol de brișe - soleil, care avea rolul de a reduce efectul de seră și regla Însorirea și acest element era definitoriu pentru plastica întregului ansamblu.

Memoriul tehnic conținea precizări în acest sens, contestatorul deducând că juriul nu a analizat cu minimă atenție proiectele prezentate și nu a citit memoriile tehnice anexate.

Contestatorul a arătat că oferta sa este criticată pentru lipsa posibilității de etapizare a proiectului, fără nici un argument. P.ul putea fi cu ușurință etapizat, rosturile constructive între corpurile de clădiri o indicau. D. avea dubii și nelămuriri, juriul avea dreptul să invite concurenții pentru explicații suplimentare.

Unul din argumentele autorității contractante împotriva contestației introduse de societatea sa, este acela că nu a respectat cerința sa expresă de a proiecta o sală de concerte tip "shoe-box", dar acest lucru nu era nicăieri cerut prin T. de proiectare. A. 6 conținea planul sălii tip "shoe-box" precedent proiectată ca parte a unui proiect abandonat, dar cu titlu informativ.

În raportul juriului, contestatorul a susținut că se afirmă, de asemenea, că sala de tip "wineyard" nu poate genera o acustică la fel de bună, ca sălile de tip „.-box";, ceea ce este un neadevăr, toate sălile importante de concerte proiectate în ultimii ani în lume fiind de tip "wineyard".

Concluzia D. A. S. este că, făcând din multifuncționalitate un criteriu esențial, juriul a trecut cu vederea că nu poziția scenei era determinantăpentru a asigura multifuncționalitatea sălii de concerte, ci concepția sa spațial-acustică.

Contestatorul a susținut că problema acusticii sălii de concerte este capitală, căci numai ea poate asigura o sală de concerte de calitate. R. conținută în raport ca proiectul câștigător să beneficieze de un acustician de talie mondială este justă dar tardivă, căci el trebuia sa fie prezent încă de la începutul proiectării. De altfel, raportul juriului este critic privind sala de concerte a proiectului declarat câștigător dar afirmă că acestea vor putea fi corectate în faza de proiect tehnic.

Raportul juriului vorbește de „. unui spațiu multifuncțional pentru orașul C.-N. Nu mai este vorba de o sala de concerte la nivelul celor mai bune săli de concerte contemporane, așa cum se cerea în programul concursului, probabil pentru că juriul a ajuns la concluzia că orașul C.-N. nu merita o astfel de sală și poate, din teama de o rentabilitate scăzută, uitând că o astfel de sală de concerte se construiește odată în istoria unui oraș, ea nu este o investiție obișnuită, un "spațiu multifuncțional" oarecare, ci un proiect de prestigiu, și de aceea, e nevoie de cea mai bună calitate posibilă, acustică și arhitecturală, în acord cu cerințele epocii.

D. A. a arătat că pentru a justifica alegerea făcută, reprezentanții autorității contractante au făcut abstracție nu numai de prevederile legale privind concursurile de soluții conținute în OUG nr. 3., dar și de R. și T. de concurs și de A. de U. pe care le-a . chiar M. C.-N.

S-a făcut abstracție de lipsa în proiectul declarat câștigător a unor documente cerute prin fișa de achiziții, dintre care lipsa bilanțului contabil i se pare relevantă. Raportul juriului conține afirmații neconforme cu realitatea, nu justifică diferența mare de punctaj între proiectul declarat câștigător și celelalte proiecte din concurs. EI pare a fi fost redactat ulterior și pro causa.

Invocarea suveranitătii absolute a juriului și a dreptului său de a interpreta R. și T. de concurs ca nefiind obligatorii, contravin tuturor uzanțelor în vigoare. Abia când s-a convins că toate proiectele îndeplinesc condițiile din R. și T. de concurs, cu alte cuvinte că se află în fața unor proiecte care pot fi jurizate după criterii identice, juriul poate proceda la analiza proiectelor. Numai cu aceasta condiție se poate vorbi de suveranitatea și de imparțialitatea deciziei sale. Verificarea acestor criterii nici nu intră în atribuțiile sale, era rolul Comisiei Tehnice să analizeze conformitatea proiectelor înaintea jurizării. A. Comisie nu pare a fi existat În cazul de față.

Referitor la îndeplinirea cerințelor de calificare de către ofertantul desemnat câștigător în Fișa de date a A. C. IV. "C. de calificare și/sau selecție" autoritatea contractantă a stabilit care sunt criteriile solicitate a fi îndeplinite de către operatorii participanți în procedura de atribuire precum și documentele necesare în justificarea îndeplinirii acestora.

Contestatorul a menționat că după deschiderea și verificarea documentelor de calificare cu prilejul desfășurării ședinței, a fost întocmit Procesul Verbal înregistrat sub nr. 63901/(...) în care se precizează:

"Juriul, numit prin dispoziția primarului municipiului C.-N., cu nr. 411/(...)

( ... ) a procedat astăzi (...), ora 10.00 la sediul autorității contractante, laîmputernicirea secretariatului juriului în vederea deschiderii și verificării documentelor de calificare înaintate de ofertanți, onform procesului verbal nr. 18402/(...)";.La pagina 2 din Procesul Verbal, societatea sa se regăsește identificată, în cuprinsul unui tabel, numele operatorilor participanți la procedura de "concurs de soluții" și documentele de calificare prezentate de către ofertanți, în cazul ofertantului desemnat câștigător fiind menționată depunerea ofertei în asociere de către V. A. și Pop și A.

Contestatorul a arătat că din documentele probatorii, existente la dosarul achiziției rezultă: P.antul declarat câștigăto „SC V. A. SRL în asociere cu S. P. & A. S." nu poate fi calificat, deoarece Formularele solicitate și prezentate sunt incomplete, iar unele lipsesc întru totul, fără să fi fost menționate în procesul verbal de deschidere și verificare a documentelor de calificare, înregistrat cu nr. 63901/ (...), fără a fi completate ulterior.

A., "S. V. A. S. în asociere cu S. P. & A. S." nu a prezentat următoarele documente de calificare:

- Certificatele constatatoare (DGFP) îndeplinirea obligațiilor exigibile de plată a impozitelor și taxelor către stat, pentru ofertantul declarat câștigător și pentru asociați.

- "Certificate de . . pentru cele mai importante lucrări"

- "Recomandările din partea beneficiarului/clientului", pentru principalele lucrări (nu există nici pentru ofertantul declarat câștigător și nici pentru asociați).

- "Echipa de lucru" - cerința minimă de calificare este prezentarea unor documente pentru "specialiștii pentru toate fazele/specialitățile de proiectare solicitate". I.ațiile lipsesc.

- "Asociere" - există un Acord de asociere pentru "S. V. A. S. în asociere cu S. P. & A. S. R. L.". Nu se respectă solicitarea prin care "P. orice asociat se vor prezenta documentele de calificare solicitate ... " Nici asociatul S. P. & A. S. nu a prezentat absolut niciun document de calificare solicitat.

Nu se regăsesc alte formulare și declarații: declarațiile de autorat, declarațiile privind transmiterea drepturilor de proprietate intelectuală asupra proiectului; bilanțul contabil pe ultimii 3 ani (totuși este înregistrat în Procesul verbal, iar la S. C. P. S. este menționat că lipsește, deși au fost predate).

Contestatorul a susținut necesitatea declarării ca "inacceptabilă" a ofertei depuse de A. V. A. SRL și P. și A. în temeiul dispozițiilor art. 36 alin.

(1) lit. b) din HG nr. 925/2006.

Un alt aspect de natură să susțină necesitatea excluderii ofertei depusă de A. V. A. SRL și P. și A., constă în nerespectarea prevederilor art. 44 alin. (1) coroborat cu art. 45 din HG nr. 925/2006, care consacră dreptul operatorilor de a se asocia în scopul depunerii unei oferte comune sau de a subcontracta o parte din contract. În cazul de față, ofertantul desemnat câștigător a indicat drept membri ai Asocierii doar 2 operatori și anume V. A. SRL și P. și A., menționând că nu există subcontractare, fapt menționat și în cuprinsul procesului verbal întocmit cu prilejul desfășurării ședinței de deschidere și verificare a documentelor de calificare.

În sublinierea importanței justificării modului de îndeplinire a criteriilor de calificare, contestatorul a invocat și mențiunile inserate deautoritatea contractantă la C. VII alin. 2 din fișa de date a achiziției și anume: "O. candidat care îndeplinește în totalitate cerințele minime corespunzătoare criteriilor de calificare este considerat candidat calificat", iar în paragraful final C. VII din fișa de date a achiziție se arată: "Este interzisă invitarea la etapa procedurii de negociere a unui operator economic care nu a depus candidatura în cadrul concursului sau nu a îndeplinit condițiile de calificare."

În opinia contestatorului, alte nereguli care conduc către sancționarea ofertei depuse de A. SC V. A. SRL - SC Pop și A. SRL se regăsesc în cuprinsul Procesului-Verbal de deschidere proiecte, întocmit în data de (...) de secretariatul concursului.

La momentul deschiderii proiectului, referitor l proiectul identificat cu numărul 3, se precizează: "nu are depus plan de situație propus detaliat la scara 1: 200, dar se asimilează cu planul parter, nu are două secțiuni longitudinale caracteristice la scara 1: 100 și nu are două secțiuni transversale caracteristice la scara 1: 100."

În C. 8 "Prezentarea proiectelor din "T. de concurs" la punctul 8.1. 3.1. sunt indicate piesele desenate care trebuie prezentate, între care se află și obligația de a fi depuse "două secțiuni transversale și două secțiuni longitudinale", iar la punctul 8.1.3.3. se solicită prezentarea unui "deviz estimativ al lucării. "

La punctul 3.8.5. din R., se stipulează expres: "Secretariatul juriului va verifica dacă fiecare proiect cuprinde piesele desenate (planșele), piesele scrise, discul optic și plicul secretizat, în condițiile cerute prin tema de concurs și prezentul regulament. "

Concluzionând, S. C. P. S. a apreciat că în cazul ofertantului desemnat câștigător, nu se poate reține ca s-a facut dovada îndeplinirii criteriilor de calificare, nu s-a respectat tema de concurs, iar participarea acestuia la etapa finală de negociere este în contradicție cu R. concursului, sens în care solicită reanalizarea documentelor de calificare depuse a A. SC V. A. SRL și SC P. & A. S.

Referitor la modul în care a fost stabilit punctajul final în cazul ofertei depusă de A. SC V. A. SRL și SC P. & A. S., contestatorul a menționat că după aplicarea corectă și legală a criteriului de atribuire pentru cele 5 proiecte jurizate și ierarhizate, diferența de punctaj (înainte de negociere) între S. V. A. S. în asociere cu S. P. & SOCIAȚII S. ofertant necalificat, dar jurizat pe locul 1 și S. C. P. S. este de 1,7 puncte. A. diferență nu poate să scoată din concurs (faza finală de negociere) S. C. P. S., care ocupa locul II, la o diferența aproape nesemnificativă.

Analizând înscrisurile existente la dosarul cauzei, se poate constata că, în realitate, juriul a departajat toți concurenții de concurentul câștigător, chiar dacă acesta nu a respectat tema, dar este "original", propunând o altă temă, care nu răspunde la datele concrete, certe, clare solicitate în tema de concurs.

A., juriul a acordat punctaj maxim pentru un proiect care nu a respectat tema dată, în timp ce pentru ofertanții care s-au conformat Temei, punctajul a fost stabilit prin comparare, rezultând o diferență de aproximativ

20 de puncte.

Singurul care nu a respectat T. de proiectare este proiectantul câștigător. A. fapt face ca juriul să îl avantajeze, nu să îl depuncteze - față de toți ceilalți proiectanți care au răspuns solicitărilor formulate de T. de proiectare.

L. din domeniul achizițiilor (care cuprinde inclusiv "C.ul de soluții"), precum și toate aprobările și documentele legale întocmite anterior procedurii, documentația de concurs care are la bază T. de concurs, impune proiectanților participanți la procedură, date clare, obligatorii ce trebuie respectate.

Diferența de aproximativ 20 de puncte (a juriului) reprezintă, diferența dintre toți cei care au respectat tema de proiectare și câștigătorul care nu a respectat de loc tema de proiectare.

T. de concurs, documentul de referință al ofertanților cât și a juriului/evaluatorilor are foarte clar deschise și impuse cerințele esențiale/obligatorii, care atunci când nu sunt respectate, conduc la descalificare și/sau depunctare (după caz).

Din examinarea materialului probator administrat, C. a reținut următoarele:

La data de (...) M. C.-N. în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire prin C. de soluții, în urma căreia se va încheia contract de servicii prin negociere fără publicarea unui anunț de participare, având ca obiect "S. de proiectare a S. de concerte, sediul F. și Anexe din C.- N.", sens în care a publicat, în SEAP, anunțul de participare la concursul de soluții nr. 186.

Conform anunțului de participare și documentației de atribuire criteriul de atribuire aplicat a fost "oferta cea mai avantajosă din punct de vedere economic", având ca factori de evaluare prețul - 30 puncte; durata de execuție - 10 puncte, modul de inserție și relaționare in contextul urban existent, calitatea spațiului public, nota urbanistică, integrarea în sit, modul de rezolvare a circulațiilor, acceselor atât cele auto cât și cele pietonale, funcționalitatea soluției propuse, eficiența utilizării spațiului, siguranța în exploatare, la incendiu etc., expresivitatea și plastica arhitecturală a volumelor propuse, modul de explicitare al conceptului proiectului prin elemente grafice + text, rezolvarea corectă a sălii de concerte, descrierea soluțiilor de acustică, eficiența energetică a întregului complex, raționalitatea economică a soluției propuse și fezabilitatea soluțiilor prezentate, deviz extins cu costul aproximativ al construcțiilor, respectarea temei de proiectare - 60 puncte.

În cadrul procedurii de atribuire au fost depuse 7 proiecte, printre care și cele ale contestatorilor, care au fost deschise în data de (...), prilej cu care s-a încheiat un proces-verbal fără număr de înregistrare.

Din protocolul nr. 63901/(...), având ca dată de întocmire la final, pe fila cu semnăturile, 0(...), rezultă că atât oferta depusă de D. A. S. și SC C. P. SRL au fost clasate pe locul al treilea, juriul stabilind să nu acorde locul II, câștigătoare fiind oferta V. A., singura invitată în etapa de negociere a ofertelor.

Ca urmare a apariției în presa locală a rezultatului procedurii, înainte de a se comunica concurenților implicați în procedura în cauză, a formulatcontestatie D. ARCHlIECIURE S., invocând nerespectatea temei de proiectare de către concurentul câștigător, obligatorie pentru concurenți, nerespectarea anonimatului proiectului, fapt ce ar fi trebuit să atragă neparticiparea la jurizare a proiectului câștigător, și nu declararea acestuia drept câștigător.

Ca urmare a depunerii contestatiei de către D. A. S., autoritatea contractantă a depus punctul de vedere cu privire la contestatie, invocând necompetența soluționării contestatiei de către C., arătând că nu este de competenta materială a C. să solutioneze o contestatie împotriva unor proiecte verificate și punctate de către un juriu format în totalitate de experți arhitecți de renume internațional, fiind competent numai un organism tehnic similar.

Analizând excepția invocată, C. a reținut că potrivit art. 266 alin. (1) din O. nr. 3., C. este competent să soluționeze contestațiile formulate în cadrul procedurilor de atribuire, iar potrivit art. 18 alin. (2) din același act normativ, "A. contractantă are dreptul de a organiza un concurs de soluții, respectiv o procedură specială prin care achiziționează, îndeosebi în domeniul amenajării teritoriului, al proiectării urbanistice și peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurențiale de către un juriu, cu sau fără acordarea de premii";. De asmenea, potrivit art. 131 din Ordonanța de U., „. contractantă are dreptul de a a organiza un concurs de soluții, astfel cum este descris la art. 18 alin. (2), ca o procedură independentă, în care concurenții pot obține premii și/sau prime de participare, sau ca parte a unei alte proceduri care conduce la atribuirea unui contract de servicii".

Rezultă din coroborarea textelor de mai sus, că un concurs de soluții este o procedură de achiziție publică. Caracterul special al acestei proceduri nu determină competente speciale în materia soluționării contestațiilor, cu atât mai mult cu cât un astfel de organism tehnic de natura celui invocat de autoritatea contractantă, nu există. De asemenea, nu se poate invoca inexistența controlului de legalitate a actelor elaborate în desfășurarea unei astfel de proceduri speciale, doar pe motiv că juriul" este autonom, deoarece autonomia juriului se circumscrie limitelor impuse de documentația de concurs, C. fiind pe deplin competent să verifice aceste aspecte. Autonomia juriului se limitează la aspecte artistice, aspecte care nu formează obiectul cauzei, contestatoarele neinvocând argumente de ordin artistic, ci numai aspecte care vizează respectarea documentației de concurs. A. În vedere cele retinute, C. a respins ca nefondată excepția invocată.

Cu privire la excepția prematurității și a lipsei de obiect a contestatiei, motivat de faptul că D. A. S. nu a primit comunicarea rezultatului procedurii, contestația fiind depusă în urma unui articol de ziar, C. a reținut următoarele:

Potrivit art. 255 din OUG nr. 3., ,,(1) O. persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorității contractante, prin încălcarea dispozițiilor legale n materia achizițiilor publice, poate solicita, prin contestatie, anularea actului, obligarea autorității contractante de a emite un act, recunoașterea dreptului pretinssau a interesului legitim pe cale administrativ-jurisdicțională, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență. ( .... )

(3) În sensul prevederilor alin. (1), prin act al autorității contractante se înțelege orice act administrativ, orice-altă operațiune administrativă care produce sau poate produce efecte juridice, neîndeplinirea în termenul legal a unei obligații prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o anume operațiune, în legătură cu sau În cadrul procedurii de atribuire."

De asemenea, potrivit art. 206 (1) din același act normativ, ,, A. contractantă are obligația de a informa operatorii economici implicați în procedura de atribuire despre deciziile referitoare la rezultatul selecției, la rezultatul procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică sau de încheiere a acordului-cadru, la admiterea într-un sistem de achiziție dinamic, la rezultatul concursului de soluții ori, după caz, la anularea procedurii de atribuire și eventuala inițiere ulterioară a unei noi proceduri, în scris și cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la emiterea acestora, înăuntrul termenului prevăzut la art. 200.

În sensul prevederilor alin. (1), se consideră operator economic implicat în procedura de atribuire orice candidat/ofertant pe care autoritatea contractantă nu l-a informat încă despre decizii care îi vizează direct candidatura/oferta proprie sau orice candidat/ofertant a cărui candidatură/ofertă nu a fost încă respinsă definitiv de autoritatea contractantă."

Rezultă din conținutul art. 206 citat mai sus, că autoritatea contractantă avea obligația să comunice rezultatul concursului de soluții, prevederile legale impunând expressis verbis acest lucru, prin urmare în condițiile În care aceasta nu și-a îndeplinit obligația legală de a comunica rezultatul proceduri, nu poate invoca propria încălcare a legii în favoarea sa.

De asemenea, din conținutul documentelor aflate la dosarul cauzei, precum și din conținutul procesului verbal al ședinței de audieri din data de

(...), a rezultat că autoritatea contractantă nu și-a îndeplinit obligația de a comunica rezultatul concursului de soluții . contestatoarea D. A. S., prin urmare nu poate invoca prematuritatea cererii, în condițiile în care recunoaște finalizarea concursului de soluții la data de 0(...). Cu atât mai mult, C. reține și faptul că autoritatea contractantă a făcut declarații publice privind câștigătorul procedurii înainte de comunicarea rezultatului procedurii, în etapa negocierii, recunoscând, astfel, implicit, finalizarea concursului de soluții.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei D. A. S. invocată de autoritatea contractantă, motivat de faptul că societatea în cauză a depus proiectul în asociere cu SC B. C. SRL, nefiind depusă nicio ofertă individuală de către contestatoarea D. A. S., pe când contestația a fost înaintată doar de această societate, fără a se face mențiune de oferta asocierii și fără a exista mandat din partea SC B. C. SRL, C. a respins-o ca nefondată, deoarece potrivit art. 48 alin. (2) Cod. Proc. civ., orice asociat poate promova acțiune în instanță în numele asociației, C. constatând că nicăieri în cuprinsul ordonanței nu există vreo interdicție expresă cu privire la exercitarea dreptului asociaților de a depune contestație, dispozițiile art.

255 din OUG nr. 3. făcând referire la "orice persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorității contractante", și nu la orice ofertant, fiind evident interesul contestatoarei în promovarea contestației și vătămarea acesteia prin actele întocmite de autoritatea contractantă.

Pe fondul contestațiilor, analizând criticile formulate de ambele contestatoare, C. a sesizat că în conținutul celor 4 contestații depuse, s-au formulat critici referitoare la nerespectarea temei de proiectare de către societatea câștigătoare.

A., în contestația formulată de D. A. S., se arată că în tema de concurs se solicita detalierea sălii de concerte și a filarmonicii T., funcțiunile fiind precizate cu indica rea destinației fiecăreia și a suprafețelor lor.

P.ul desemnat câștigător, în loc să detalieze numai clădirea sălii de concerte și a filarmonicii, cum se cerea în tema de proiectare, a detaliat întreg centrul cultural, inventând funcțiuni inexistente, fapt care a făcut ca proiectul să pară mult mai complex. A. manieră de lucru a fost considerată de cele două contestatoare incorectă, în defavoarea concurenților care au respectat tema de proiectare, astfel că nerespectarea temei de proiectare a ajuns un avantaj în etapa evaluării soluțiilor.

Cu ocazia ședinței de audieri din data de (...), C. a pus în discuția părților necesitatea respectării temei de proiectare.

A. contractantă a susținut ca respectarea temei de proiectare nu era obligatorie, fiind informativă. Societățile contestatoare au arătat că respectarea temei de proiectare era obligatorie, iar în situația în care ar fi fost informați că pot propune funcțiuni suplimentare, ar fi depus proiecte în acest sens.

În tema de concurs se vorbește despre studiul întregului amplasament propus pentru realizarea C. C. T. și se va propune: - amplasarea tuturor clădirilor ce fac parte din C. C. T., inclusiv clădirea filarmonicii, clădirea sălii de concerte, spațiile publice aferente.

Din analiza documentației de atribuire, rezultă fără echivoc că tema de proiectare din cadrul acestui concurs, era obligatorie. De asemenea, tot fără echivoc rezultă că și respectarea temei anterioare privind C. C. T. era obligatorie.

În sprijinul acestor concluzii, C. a reținut următoarele:

În regulamentul de concurs, se precizează, la cap. 1.2, că "scopul concursului îl constituie selectarea, cu stabilirea unei ierarhii, a celor mai valoroase soluții de arhitectură, pentru efectuarea unei intervenții În amplasamentul alocat investiției dorite, în vederea realizării clădirii S. de concerte a S. F. T., precum și spațiile publice aferente acestor clădiri, a unui studiu urbanistic preliminar pe tot amplasamentul propus, prin care se va prezenta modul de amplasare a tuturor clădirilor, precum și a spațiilor publice aferente ce compun întreg C. C. T., conform temei de proiectare CCT anexată."

Rezultă explicit din textul prezentat că tema de proiectare a C. C. T. este obligatorie.

La cap. 2.3 din R. de concurs, se precizează expres că "P. a putea fi luate în considerare, proiectele trebuie să respecte: ( ... ) tema șiregularnentul concursului". "A., rezulta din prevederea în cauză că soluțiile care nu respectă tema de proiectare vor fi respinse.

La cap. 2 din tema de proiectare, "O. concursului", se menționează: "C.ul de soluții a fost inițiat de către M. C. N., în calitate de beneficiar și are ca scop selectarea celor mai bune soluții pentru realizarea ansamblului compus din Sala de C., S. F. T., precum și spațiile publice aferente din cadrul C. C. T..

Rezultă, din textul în cauză, că soluțiile prezentate se referă la Sala de concerte, S. F. T., precum și spațiile publice efectente nu și la alte funcțiuni.

Tot la acest capitol, se face o detaliere a funcțiunilor, pe 3 componente, respectiv clădire administrativă, sala de concerte cu anexele aferente, spații publice (parking auto, piața publică și circulații pietonale).

Chiar dacă autoritatea contractantă susține în cadrul audierilor din data de (...), că era permisă dezvoltarea temei de proiectare, deoarece la clădirea administrativă se face vorbire de "alte spații", fiind, astfel, corectă prezentarea de funcțiuni în plus față de tema de proiectare, un astfel de punct de vedere nu poate fi reținut drept argument în favoarea autorității contractante, deoarece sala de concerte nu poate fi încadrată la componența "clădire administrativă", nefiind de natură auxiliară în cadrul acestui proiect. De asemenea, nu se poate deduce că participanții pot extinde tema de proiectare, deoarece necesitatea respectării principiului transparenței obliga la informarea ofertanților în acest sens, ambele contestatoare arătând că dacă nu ar fi fost îngrădite de tema de proiectare, ar fi putut propune proiecte mai complexe decât cele prezentate.

În același timp, nu poate fi reținută nici susținerea autorității contractante privind caracterul informativ al certificatului de urbanism prezentat în cadrul documentației de atribuire, deoarece, tot pentru respectarea principiului transparenței, o astfel de informație trebuia adusă la cunoștința ofertanți lor, pentru ca aceștia să își redacteze în cunoștință de cauză soluțiile de arhitectură.

Totodată, în cadrul temei de proiectare, la cap. 2.3.1.3, se menționează expres despre corelarea cu tema de P. desemnată câștigătoare în (...), a concursului organizat de M. C. N.

Concluzionând, C. a observat că documentația de concurs are caracter obligatoriu și că, în situația în care autoritatea contractantă dorea ca participanții să extindă tema de concurs prin prezentarea de propuneri mai complexe, avea obligația de a informa participanții în legătură cu acest aspect, fiind imposibilă evaluarea proiectului în situația în care un ofertant nu a respectat tema de concurs.

V. propunerea tehnică prezentată de asocierea câștigătoare, C. a observat că la dosarul cauzei, nu se regăsește memoriul tehnic solicitat la cap. 3.5.2.1 din regulamentul de concurs, fiind depus doar un memoriu tehnic privind acustica sălii de concerte. Î., potrivit procesului verbal nr. (...),

1629, 1694/C8/(...), a fost verificată corespondența între conținutul dosarului achiziției publice și documentele aflate la dosarul cauzei, s-a reținut existența la filele 768-777 a memoriului tehnic al asocierii câștigătoare, analizând conținutul filelor respective, doar 3 file au drept conținut memoriu de acustică, fără a fi prezentat memoriu de arhitectură,restul filelor având drept conținut opis, colectivul de elaborare a proiectului, valori estimate de proiectare și termene de proiectare. A., C. a reținut că nu există memoriu tehnic prezentat astfel cum s-a solicitat în documentația de concurs, deci nu există piese scrise, reprezentând parte a propunerii tehnice, astfel cum au fost solicitate în documentație.

În cadrul temei de proiectare, sunt prevăzute funcțiunile clădirii filarmonicii, numărul sălilor, suprafețele utile, grupuri sanitare, studiouri, anexe, birouri, lifturi, arhive, organizarea scenei, înălțimea sălii etc, acestea nefiind prezentate în oferta câștigătoare. În condițiile inexistenței pieselor scrise, astfel cum au fost solicitate în documentația de concurs, nu se poate stabili conformitatea ofertei cu aceasta, astfel încât proiectul în cauză trebuia respins, deoarece, așa cum s-a stabilit, tema de proiectare era obligatorie.

Stabilind cerințe de prezentare a ofertei tehnice, secretariatul tehnic avea obligația de a aduce la cunoștința juriului nerespectarea acestora de către asocierea câștigătoare, or din protocolul nr. 63901/(...), fila 21 (fila

745, voI. II din dosarul cauzei) rezultă că un membru al secretariatului tehnic, i-a informat oficial că au fost îndeplinite toate cerințele legale, aspect reținut și în procesul-verbal al ședinței de deschidere a proiectelor depuse, din data de. (...).

În condițiile în care secretariatul tehnic nu și-a îndeplinit obligația legală de a examina îndeplinirea cerințelor de prezentare a ofertelor și de a informa juriul În legătură cu aceste încălcări, C. a reținut că au fost încălcate dispozițiile art. 2 alin. 2 din OUG nr. 3., neaplicând documentația de concurs astfel cum a fost adusă la cunoștința operatorilor economici participanți.

Cu privire la nerespectarea anonimatului proiectelor, C. a reținut că autoritatea contractantă recunoaște în numeroase rânduri, această situație, dar arată că încălcările documentației de atribuire nu sunt de natură să pericliteze anonimatul. C. nu poate reține un astfel de argument în soluționarea cauzei, deoarece regulile stabilite în documentația de atribuire au caracter obligatoriu, atât pentru ofertanți, cât și pentru autoritatea contractantă, în acest sens, fiind numeroase dispoziții in Ordonanta de urgență, dispoziții cu caracter de principiu.

Cu privire la contestația nr. 359/(...), înregistrată la C. sub nr.

9016/(...), depusă de SC C. P. SRL, C. a reținut că această societate s-a asociat contestației formulate de D. A. S., arătând, în plus, că autoritatea contractantă a refuzat să-i pună la dispoziție documentele prin care a fost desemnată câștigătoarea procedurii.

Pe fondul, contestației, SC C. P. SRL critica refuzul autorității contractante de a-i pune la dispoziție documentele în baza cărora a fost desemnat câștigătorul concursului de soluții. A., contestatoarea arată că prin adresa nr. 331/(...), i-a solicitat autorității contractante o copie a raportului întocmit de juriu, conform art. 140 alin. (2) din OUG nr. 3.. V. conținutul adresei respective, C. reține că societatea contestatoare a solicitat autorității contractante și precizarea datei oficiale pentru comunicarea rezultatului concursului, având în vedere că până la data adresei respective un a primit nicio comunicare din parteasecretariatului concursului, iar în mass media au fost comunicate date privind rezultatul concursului.

În punctul de vedere cu privire la contestația în cauză, autoritatea contractantă a arătat că actul prin care a declarat câștigătorul concursului de soluții, act ce nu a fost comunicat ofertanților, nu există, acesta fiind și motivul necomunicării.

C. a reținut că din probele de la dosar, depuse chiar de aceasta, nu se poate reține lipsa documentului solicitat de contestatoare, respectiv raportul juriului.

A., reținând că adresa nr. 331/(...), prin care SC C. P. SRL a solicitat documentul în cauză, a fost transmisă autorității contractante la data de (...), după cum rezultă din confirmarea de primire atașată, aceasta nu poate susține că la data redactării notelor de ședință nr. 88172/(...), nu exista acest document, deoarece la fila 725 din dosarul cauzei, se regăsește raportul de jurizare nesemnat de juriu, fără număr de înregistrare și nedatat, atașat protocolului semnat la data de (...) (această dată apare pe fila

1 a documentului, pe ultima filă a documentului apare data de 0(...)), document semnat, având număr de înregistrare. Din documentele de la dosar, se poate deduce ori că raportul juriului a fost redactat la data de (...), semnăturile juriului fiind comune celor 3 documente prezentate, existând la data redactării notei de ședință nr. 88172/(...), ori că, într-adevăr, documentul nu exista la data redactării acestei note, fiind redactat la o dată neprecizată, autoritatea contractantă încălcând dispozițiile art. 59 din OUG nr. 3., potrivit căruia, orice document trebuie înregistrat în momentul transmiterii, respectiv în momentul primirii.

C.a, transmiterea și stocarea informațiilor se realizează astfel încât să se asigure integritatea și confidențialitatea datelor respective, fapt care determină compromiterea integrității datelor privind desfășurarea procedurii.

Cu ocazia analizării excepției prematurității contestației formulate de

D. A. S., C. a arătat că era necesară comunicarea rezultatului concursului de soluții, dispozițiile art. 206 alin. (2) și (3) stabilind acest lucru.

Din conținutul regulamentului de concurs, rezultă modalitatea clară în care se desfășoară procedura de concurs de soluții, ca parte a procedurii de atribuire a contractului prin negociere fără publicare a unui anunț de participare.

R. de concurs se referă strict la modalitatea de desfășurare a concursului de soluții, necuprinzând nicio dispoziție referitoare la negociere, astfel de prevederi fiind doar în fișa de date a achiziției. R. prezintă cronologic operațiunile pe care autoritatea contractantă trebuie să le îndeplinească pe parcursul concursului. Capitolul 3, intitulat „desfășurarea concursului", nu lasă nicio posibilitate de interpretare în legătură cu aplicarea acestor reguli strict acestei etape procedurale. A., la pagina 14, sunt detaliate toate etapele de desfășurare a concursului, de la înscrierea la concurs, până la publicarea rezultatelor concursului. Cronologic, etapa de comunicare a rezultatului concursului se găsește imediat după "Recomandările juriului", la cap. 3.12., Înainte de cap. C. și "P. rezultatelor - concursului", De asemenea,- după parcurgerea acestor etape, la cap. 4.2, sevorbește despre trecerea la etapa de negociere, regulile de desfășurare a acesteia fiind stabilite în fișa de date a achiziției.

A., textul în cauză prevede expres că "secretariatul concursului va comunica rezultatele concursului fiecărui participant al cărui proiect a fost premiat. Rezultatele concursului vor fi aduse la cunoștința celorlalți participanți, precum și opiniei publice, prin intermediul paginii de internet a concursului, prin mass media, siteul...";

Rezultă că nicio informație nu putea fi făcută publică înaintea informării concurenților premiați, mai mut, nu se putea trece la etapa negocierii fără finalizarea părții de procedură aferentă concursului de soluții.

Că aceasta era procedura corectă, vin în sprijin și principiile care guvernează materia achizițiilor publice, principiul transparenței având, în primul rând, ca beneficiari pe participanții la procedură, și abia după informarea acestora se trece la informarea publicului, fiind inacceptabil ca un participant la o procedură să afle rezultatul acesteia din ziar.

Concluzionând, este evident că susținerile SC C. P. SRL referitoare la lipsa de transparență a autorității contractante și nerespectarea dispozițiilor legale și a documentației de atribuire sunt întemeiate.

Ca urmare a comunicării rezultatului procedurii, SC C. P. SRL a formulat contestatie nr. 404/(...), împotriva rezultatului procedurii, pentru motivele arătate mai sus.

Cu privire la prima critică formulată de SC C. P. SRL, respectiv neomunicarea procesulul verbal al ședinței de deschidere a ofertelor, considerând că autoritatea contractantă are obligația, conform HG.

925/2006 art. 33, de a deschide ofertele la data, ora și locul indicat în anuntul de participare, că orice ofertant are dreptul de a, participa la deschiderea ofertelor, contestatorul cunoscând din presă că a fost respinsă o ofertă întârziată, iar autoritatea contractantă are obligația de a redacta procesul verbal al ședinței cu respectarea dispozițiilor legale, și ulterior, are obligația de a transmite un exemplar al procesului-verbal tuturor operatorilor economici participanți la procedura de atribuire, in cel mult o zi lucrătoare de la deschidere, indiferent dacă aceștia au fost sau nu prezenți la ședința respectivă, C. a observat că, intr-adevăr, autoritatea contractantă nu a respectat conținutul acestor dispoziții legale.

Î. autoritatea contractantă a susținut că nu sunt aplicabile concursului de soluții aceste reglementări, C. a analizat acest aspect cu prioritate.

De-și sistematic dispozițiile art.33din normele de aplicare a OUG nr.

3., este incadrat in capitolul Licitația deschisă, obligația de a deschide ofertele la data și ora indicate in anunț, este o explicație a principiului transparenței, cu această ocazie participanții luând cunoștință despre ofertele depuse, obținând informațiile care se fac publice cu această ocazie, ocazie, astfel încât pe parcursul procedurii să urmărească modalitatea in care autoritatea contractantă derulează procedura. A susține că, nefiind reglementată expres deschiderea proiectelor in cadrul procedurii concursului de soluții, nu se aplică, autoritatea contractantă urmând ca pe baza liberului arbitru să stabilească orice dată, fără a o aduce la cunoștințaoperatorilor economici implicați, echivalează cu lipsirea de efecte juridice a prevederilor ordonanței, nefiind posibile proceduri de atribuire fără un calendar care trebuie adus la cunoștința operatorilor economici participanți.

Reducând la absurd argumentul autorității contractante vizând lipsa obligativității respectării regulilor prevăzute la art. 33 din HG nr. 925/2006, ar insemna că aceasta are posibilitatea de a nu deschide toate proiectele, deoarece nu există prevedere in acest sens, referitoare la concursul de soluții, selectând candidații fără o evaluare, fapt inadmisibil. De asemenea, nu ar mai avea sens informarea ofertanților in legătură cu data deschiderii ofertelor prin anunțul de participare, în situația în care respectarea acestei date ar fi facultativă.

Chiar și in aplicarea acestei proceduri, autoritatea contractantă are obligația de a respecta principiile care guvernează materia achizițiilor publice.

În procesul verbal al ședinței de audieri din data de (...), se arată că "Deschiderea caietelor a fost stabilită pentru data de (...). Conform eratei la anunț, s-a stabilit data de (...). De ce procesul verbal a fost încheiat în data de (...). Î.ebată despre motivul pentru care această deschidere nu a fost posibilă la data și ora indicate în documentație, autoritatea contractantă a motivat că era o zi de sâmbătă și s-a devansat data. Ofertanții care au dorit, s-au prezentat. Decât cei doi ofertanți au contestat acest aspect. Mai mult, a precizat că nu există dispoziții legale.

Analizând dosarul achiziției, C. a observat că în cadrul acestei ședințe, desfășurate în data de (...), și- nu conform informațiilor din cadrul eratei la anunț, respectiv data de. (...), nu au fost verificate cerințele formale de prezentare a proiectelor, prin proiect înțelegând întreaga documentație depusă și nu doar piesele desenate, cum a procedat secretaritul juriului. Din actul respectiv nu rezultă verificarea îndeplinirii cerințelor formale cum au fost cerute în documentația de atribuire și nu rezultă care sunt documentele depuse, astfel cum este prevăzut la cap. 3.8.4 și 3.8.5 din regulamentul de concurs.

Tot potrivit regulamentului de concurs, respectiv cap. 3.8.2, se prevede expres că deschiderea coletelor se va face la data stabilită în calendarul concursului. Deși regulamentul de concurs nu prevede transmiterea procesului verbal astfel întocmit către operatorii participanți, respectarea principiilor care guvernează procedurile de atribuire obligau la o astfel de conduită.

Este evident că susținerea contestatoarei este întemeiată atunci când arată că niciun operator economi/ofertanti participanti la procedură nu a luat cunostință de cele două valori care se punctează, conform "cap. VI. C. de - atribuire - oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", fapt care conduce la încălcarea principiilor consacrate în ordonanta de urgență, făcând imposibilă verificarea punctajului final, deoarece aceștia nu au luat la cunoștință de datele care fac obiectul aplicării algoritmului de calcul. A. punctaj a fost transmis de către autoritatea contractantă prin "C. rezultat procedura", în data de (...), mult timp, dupa anunțarea rezultatelor în presă (unde au fost transmise datele modificate/negociate numai cu ofertantul câștigător).

De asemenea, C. a observat că există un document întocmit de secretariatul juriului în care este consemnat prețul, dar nu există unul în care să fie consemnate valorile declarate de concurenți luate în calcul de juriu, fiindcă punctajul calculat de către juriu, pentru preț, durata de prestare servicii de proiectare, precum și punctajul tehnic, au un algoritm de calcul care a fost aplicat pentru ofertanții necâștigători la valoarea ofertată (necomunicată participanților la procedură), iar în cazul câștigătorului, la o valoare negociată (așa cum rezultă din comunicarea rezultatului). În lipsa unor astfel de informații, nu se poate stabili dacă evaluarea ofertelor s-a făcut cu respectarea factorilor de evaluare stabiliți, dar și a respectării egalității între ofertanți.

Totodată, C. a observat că nu există în lucrările secretariatului juriului informări referitoare la o eventuală nerespectare a documentației de concurs de către membrii juriului. A. contractantă a depus procesul verbal cu nr. 63869/(...),întocmit de secretariatul juriului, în care sunt consemnate documentele de calificare ale fiecărui ofertant și suma pentru care fiecare ofertant este dispus să realizeze proiectarea propriu-zisă, dar nu a transmis acest document ofertanților, astfel încât aceștia să aibă posibilitatea să verifice dacă cele consemnate în acest document sunt reale sau nu.

Deși documentația de concurs prevede că numai juriul stabilește dacă un proiect care nu se încadrează în condițiile de concurs va fi admis sau exclus din concurs, nu rezultă de niciunde o astfel de informare, dimpotrivă, juriul fiind informat doar în legătură cu lipsa unor planșe.

Lipsa de transparență în derularea procedurii a creat a o suspiciune justificată din partea contestatoarelor, că ofertantul câștigător ar fi putut avea o valoare ofertată și un termen de realizare a proiectului ofertat, mult peste ceilalți operatori economici și astfel nu ar fi avut cum să câștige, dacă nu i s-ar fi permis să negocieze aceste valori, prin care să poată obține un punctaj care să-i situeze pe locul I.

Totodată, C. a reținut și critica referitoare la faptul că deși R. precizează la "art. 1.3. Tipul concursului 1.3.1. C.ul este public într-o singură fază, deschis la nivel național și internațional", contestatorul relatează că în fișa de date a achiziției se precizează la "cap. VI. C. de atribuire - oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Contractul de servicii va fi atribuit conform criteriului: oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Ofertantul câștigător va fi cel care va acumula cel mai mare punctaj conform următorului calcul: P. preț = prețul cel mai scăzut/prețul ofertat x 30 de puncte; P. prestare servicii = "durata cea mai mică/durata ofertată x 10 puncte; P. tehnic (3-12) = 60 de puncte. Se va declara câștigătoare oferta cu cel mai mare punctaj", dar nu se precizează că această valoare se va calcula după negociere, astfel cum a procedat autoritatea contractantă.

Procedând în acest fel, autoritatea contractantă a încălcat principiul transparenței și al egalității de tratament, punctând concurenții la momente și etape diferite.

Cu privire la modalitatea de calcul a punctajului ofertanților, criticată de SC C. P. SRL, C. a reținut că autoritatea contractantă a invocatautonomia juriului, arătând că acesta are dreptul, potrivit regulamentului de concurs, să își stabilească propria metodologie de lucru.

Potrivit art. 139 alin. (2) din Ordonanță, "Juriul este autonom în deciziile și opiniile pe care le emite". Cu toate că la cap. 3.8.8 din regulamentul de concurs se prevede că "Juriul își va stabili propria procedură de lucru", C. nu poate reține concluzia autonomiei absolute a acestui organ deliberativ, deoarece potrivit cap. 1.5.5.3 din R. de concurs, acesta "evaluează proiectele conform criteriilor și metodologiei stabilite". Chiar dacă textul în cauza nu prevede că se referă la metodologia și criteriile stabilite în documentația de concurs, este evident că aceasta este interpretarea corectă, deoarece potrivit art. 140 alin. (1) din OUG nr. 3., "Juriul are obligația de a evalua proiectele depuse exclusiv în baza criteriilor de evaluare indicate în anuntul de concurs". Rezultă, deci, că autonomia juriului nu se poate întinde dincolo de limitele documentației de atribuire. Din documentele prezentate de autoritatea contractantă ca fiind întocmite de juriu (raportul juriului, recomandările juriului și un tabel de punctaj), nesemnate de niciun membru al juriului, nu rezultă modalitatea de punctare a proiectelor.

Spre deosebire de oferta câștigătoare, proiectele 1 și 4, depuse de D. A. S. și SC C. P. SRL, au obținut calificative diferențiate, primul 3 de A, 3 de B

și un C, iar cel de-al doilea, un A, 4 de B și 2 de C, deși au depus memorii de arhitectură, astfel încât juriul să poată stabili corectitudinea modului de explicitare al conceptului proiectului prin elemente grafice + text.

Totodată, C. a observat că în fișa de punctaj sunt menționați 15 factori și subfactori de evaluare, dintre care unii nu sunt menționați deloc în fișa de date a achiziției, cum ar fi: multifuncționalitate, complexitatea proiectului, iar calificativele acordate sunt A, B, și C, deși în fișa de date a achiziției, sunt prevăzute puncte. A., din "fișa de punctaj" aflata la pagina

1687 din dosarul cauzei, nu rezultă modalitatea de punctaj pentru criteriile

3-12.

Totodată, C. a observat ca juriul a acordat locul I, nu a acordat locul II, stabilind doua oferte pentru locul III, deși nicăieri În cadrul criteriului de atribuire nu sunt prevăzute limite de punctaj de la care se acorda locul II sau III. Chiar dacă autoritatea contractantă menționează în concluziile scrise că în temeiul art. 3.16.2 din regulamentul de concurs, juriul are posibilitatea de a nu acorda un premiu, textul în cauză menționează expres că o astfel de situație excepțională trebuie temeinic justificată, justificări care nu există în documentele întocmite, după cum nu este prezentată nici vreo situație excepțională.

De asemenea, nu rezultă din aplicarea criteriului de atribuire, că au fost luate în calcul la stabilirea rezultatului concursului, prețul și durata de prestare servicii de proiectare, documentația de atribuire vorbind despre aplicarea punctajului cel mai mare la criteriile 3-12 cu ocazia invitării în etapa de negociere, nu la stabilirea concursului de soluții.

A., C. a reținut ca fiind întemeiată susținerea contestatoarei referitoare la faptul că punctajul calculat de către juriu pentru preț, durata de prestare servicii de proiectare, precum și punctajul tehnic, a fost calculat incorectavând valori de referință diferite: pentru câștigător valori negociate, iar pentru ceilalți ofertanți valorile ofertate.

Chiar dacă autoritatea contractantă a susținut că juriul nu va aplica criteriile 1 și 2, acest lucru nu rezultă din prevederea citată de autoritatea contractantă la fila 4 din Concluziile scrise transmise în data de (...). A., la pct. 4 secțiunea VII din fișa de date a achiziției, se prevede că "În urma stabilirii unei ierarhii conform criteriilor 3-12, juriul va desemna câștigătorul/câștigătorii concursului". A. nu înseamnă că nu se aplică toți factorii de atribuire, la stabilirea rezultatului concursului, deoarece, într-o astfel de abordare, ar fi lipsită de logică prevederea a doi factori de evaluare care nu prezintă relevanță în cadrul criteriului de atribuire.

C. a constatat, totodată, că este corectă înșiruirea, de către contestatoare, a etapelor care trebuiau parcurse de autoritatea contractantă, respectiv până în data de 7 martie 2011, autoritatea contractanta urma să deruleze toate etapele de analiză, verificare a tuturor ofertanților/prolectanților în ce privește respectarea cerințelor minime de acceptare a acestora.

Din analiza documentelor procedurii, nu se regăsesc documente de analiză a ofertelor depuse întocmite de secretariatul juriului. Totodată, C. a observat că singurul document întocmit de juriu care are dată de înregistrare, număr și semnăturile emitenților, este protocolul nr.

63901/(...), dar și acesta are la final, pe pagina rezervată semnăturilor, data de 0(...). Din conținutul acestui document rezultă că jurizarea proiectelor a avut loc în data de 4 și 5 martie.

I. raportul juriului este un document cu individualitate proprie, acesta trebuia semnat de membrii juriului, astfel cum este prevăzut la art. 140 alin. (2) din OUG nr. 3., potrivit căruia "Juriul are obligația de a întocmi un raport, semnat de toți membrii săi, care trebuie să cuprindă evaluarea calitativă a fiecărui proiect, observații specifice, precum și, dacă este cazul, lista de probleme care urmează a fi clarificate".

Cu privire la critica formulată de contestatoare referitoare la nerespectarea prevederilor regulamentului de concurs 1.3.3.și art. 3.6.20, respectiv că în cadrul conferinței de presă din 7 martie s-au detaliat aspectele tehnice și s-a informat faptul că cel mai mare punctaj tehnic (criteriile 3-12) a fost obținut de A. V. A. I. și A., C. a observat că la cap.

1.3.3. al regulamentului de concurs, este prevăzut că "Ridicarea anonimatului și expoziția publică se vor face pentru toate proiectele prezentate în concurs, indiferent de intrarea în jurizare, după semnarea de către membrii juriului a raportului procedurii, de desemnare a câștigătorului concursului. La cap. 3.6.20, se menționează expres că "datele publice ale autorilor proiectelor, se vor face publice odată cu anunțarea rezultatelor". Arătând în conținutul deciziei că autoritatea contractantă a participat la o conferință de presă anunțând câștigătorul procedurii în data de (...), înainte de anunțarea rezultatelor, fapt recunoscut de autoritatea contractantă în repetate rânduri, C. a reținut ca fiind întemeiate criticile contestatoarei.

Cu privire la ccntestația FN din (...), înregistrată la C. cu nr..

10521/(...), depusă de D. A. S., C. a reținut, referitor la criticile formulate deaceastă societate referitoare la necomunicarea rezultatului concursului de soluții, aceleași considerente cu cele expuse cu ocazia soluționării exceptiei prematurității contestației anterioare depuse de același contestator și cele expuse cu ocazia soluționării contestatiei depuse de SC C. P. S.

De asemenea, C. a analizat și necesitatea aplicării de către autoritatea contractantă a prevedeilor art. 33 din HG nr.925/2006, fiind valabile considerentele expuse cu ocazia soluționării contestației depuse de SC C. P. S. În aceeași situație se găsesc și capetele de cerere referitoare la neaplicarea criteriului de atribuire astfel cum a fost stabilit în fișa de date a achiziției, la nerespectarea procedurilor de comunicare a rezultatului concursului stabilire în R. de concurs.

Singurul capăt de cerere neanalizat, este cel referitor la necomunicarea rezultatului procedurii către contestatoare nici după finalizarea procedurii de negociere.

A., C. a reținut că este întemeiată critica formulată de contestatoare referitoare la acest aspect, autoritatea contractantă nefăcând dovada transmiterii adresei respective. Cu ocazia ședinței de audieri din data de (...), contestatoarea SC C. P. SRL a învederat C. faptul că asocierea câștigătoare nu a prezentat documentele de calificare astfel cum au fost solicitate în fișa de date a achiziției.

Cu prioritate, C. a verificat acordul de asociere depus de asocierea câștigătoare, observând că la fila 903 din dosarul achiziției, se regăsește un acord de asociere între V. A. și P. și A., primul deținând 66%, iar al doilea

22%. La fila 1661 se regăsește un alt acord de asociere, între V. A. și Mid I. SRL, primul deținând 66%, iar al doilea 12%. Chiar dacă din însumarea procentelor rezultă 100%, nu se poate reține asocierea celor 3 asociați, deoarece nu există un act comun, acordul de asociere nefiind exprimat între P. și A. și Mid I. S. Î. asocierea este un contract multipartit, semnat de toți asociații, nu se poate reține existența asocierii V. A./P. și A. Mid I. SRL, ci doar a două asocieri mai mici, între V. A./P. și A. și V. A. I. SRL, între P. și Ascctații și Mid I. SRL neexistând raporturi uridice.

Contestatoarele au invocat lipsa bilanțurilor contabile ale V. A.. C. a reținut că acestea au fost depuse la dosarul cauzei. Cu privire la bilanțul pe anul 2009, C. a observat că la filele 863-874 din dosarul cauzei, se regăsește documentul respectiv, susținerile D. A. S. fiind întemeiate în legătură cu înregistrarea de pierderi. V. cerinta de calificare privind situația economico- financiară C. a observat că nu se fac niciun fel de precizări referitoare la existența profitului. În legătură cu resursele financiare, C. a observat că în cele două contracte de asociere, V. A. declară că susține 100% din punct de vedere financiar asocierea ofertantă. Față de acest angajament, era necesară adresarea unei solicitări de clarificări în acest sens.

La dosar nu există certificat privind îndeplinirea obligațiilor exigibile la plata impozitelor și taxelor către stat.

C. a reținut existența în cadrul dosarului a recomandărilor din partea beneficiarilor și echipa de lucru, inclusiv pentru instalații (pag. 1169).

Cu privire la criticile formulate de D. A. S. referitoare la susținerile juriului din raportul prezentat, cu privire la oferta sa, respectiv lipsa de eficiență energetică a clădirii, rampa descendentă spre sala de concerte, carear face ca "aerul poluat provenit din traficul major al bulevardului se va prelinge în jos spre intrarea principală, putând genera o atmosferă poluată în zona pietonală", lipsa unei curți de serviciu, lipsa posibilității de etapizare a proiectului, nerespectarea cerinței exprese de a proiecta o sală de concerte tip "shoe-box", criticile privind acustica sălii de tip "wineyard" (nu poate genera o acustică la fel de bună ca sălile de tip "shoe- box"), acestea nu au fost analizate de C., deoarece, așa cum s-a arătat mai sus, documentul în cauză a fost întocmit fără respectarea formelor legale, respectiv nu este semnat și datat, nu are număr de înregistrare, fapt care determină compromiterea integrității datelor privind desfășurarea procedurii, fiind încălcate prevederile art. 59 alin. (2) din Ordonanta de urgență citate mai sus, motiv pentru care C. nu a ținut seama de acest document în analizarea contestațiilor.

Față de cele de mai sus, C., în temeiul art. 278 alin. (2) și (4) din OUG nr. 3., a admis contestațiile formulate de D. A. S. și SC C. P. SRL, în contradictoriu cu M. C.-N., a anulat rezultatul concursului de soluții. A dispus verificarea de către autoritatea contractantă a respectării de către participanți a regulamentului de concurs și a temei de proiectare, cu aplicarea sancțiunii descalificării ofertanților care nu s-au conformat respectivelor documente, reluarea jurizării prin punctarea proiectelor care respectă cerințele regulamentului de concurs, precum și tema de proiectare, cu respectarea principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție, așa cum sunt mentionate la art. 2 alin. (2) din O. nr. 3. și a documentației de concurs, astfel cum a fost aceasta comunicată participanților la procedură.

Măsurile dispuse vor fi aduse la îndeplinire în maxim 10 zile de la comunicarea prezentei.

În temeiul art. 278 alin. (6) din ordonanta evocată, a dispus continuarea procedurii de atribuire în cauză, cu respectarea celor dispuse.

M. C.-N. prin P., în calitate de autoritate contractantă a formulatplângere împotriva Deciziei nr. 2637/C(...),1694 pronuntata in data de (...) de catre C. N. de S. a C.(C.) solicitand admiterea plangerii, desfiintarea partiala a Deciziei nr. 2637/C(...),1694 pronuntata in data de (...) de catre C. N. de S. a C.(C.), in sensul respingerii contestatiilor indreptate impotriva rezultatului jurizarii si mai apoi rezultatului procedurii de concurs de solutii finalizat prin negociere fara publiucarea prealabila a unui anunt de participare formulate de catre D. A. S. si SC C. P. S. mentinerea si validarea procedurii de atribuire astfel cum a fost derulata de autoritatea contractanta M. C.-N.

În motivare se arată că în fapt, prin D. sus amintită C. a respins exceptiile formulate de M. C.-N., respectiv exceptia lipsei calitatii procesual active a D. A. S. și exceptia lipsei competentei materiale a C. pentru solutionarea prezentei contestatii sub aspectul rezultatului jurizarii.

A admis contestatiile formulate de D. A. S. si SC C. P. SRL asupra rezultatului jurizarii, cu consecinta: "anularii rezultatului concursului de solutii; a dispus verificarea de catre autoritatea contractanta a respectarii de catre participanti a regulamentului de concurs, cu aplicarea sanctiunii descalificarii ofertantilor care nu au respectat regulamentul de concurs sitema de proiectare, reluarea jurizarii prin punctarea proiectelor care respecta cerintele regulamentului de concurs, precum si tema de proiectare, cu respectarea principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achizitie, asa cum sunt mentionate la art. 2 alin. 2 din OUG 3412006 si a documentatiei de concurs, astfel cum a fost aceasta comunicata participantilor la procedura; in temeiul art. 278 alin. 6 din ordonanta evocata a dispus continuarea procedurii de atribuire in cauza, cu respectarea celor dispuse.

Petenta solicită admiterea excepțiilor respinse, in mod nelegal si netemeinic, de catre C. N. de S. a contestatiilor:

Exceptia lipsei calitatii procesuale active a SC D. A. trebuia admisă raportat la prevederile legale care reglementează conditiile de exercitare a actiunii civile și care sunt urmatoarele: afirmarea unui drept, interesul(legitim, nascut si actual, personal si direct), capacitatea procesuala si calitatea procesuala.

Dintre cele enumerate anterior, calitatea procesuala activa si subsecvent nici interesul nu sunt conditii indeplinite de catre societatea comerciala D. A..

In fapt, in cadrul prezentei proceduri de achizitie publica a fost depusa o oferta, respectiv un proiect de catre asocierea formata din D. A. si B. C., nu a existat nicio oferta depusa in mod separat si individual de catre actuala contestatoare, D. A.. Mai mult decat atat, asocierea dintre cele doua societati comerciale a fost instituita in conformitate cu prevederile legale ale art.44 din OUG 3. modificata, care prevede: "(1) Mai multi operatori economici au dreptul de a se asocia cu scopul de a depune candidatura sau oferta comuna, fara a fi obligati sa isi legalizeze din punct de vedere formal asocierea. ", dar si ale art. 46 din acelasi act normativ, astfel: "Fara a afecta posibilitatea operatorilor economici de a depune ofertă alternativa conform prevederilor art. 173 sau de a oferta pe mai multe loturi diferite, candidatul/ofertantul nu are dreptul ca in cadrul aceleiași proceduri să dispună doua sau mai multe candidaturi/oferte individuale și/sau comune, sub sancțiunea excluderii din competiție a tuturor candidaturilor/ofertelor în cauza;".

In schimb, contestatia a fost inaintata de catre D. A. in nume propriu, fara macar a se face mentiunea ca ar fi facuta in calitatea sa de lider al asocierii D. A. S. - B. C. sau sa existe un mandat dat in numele asocierii pentru inaintarea contestati ei.

Sub aspectul celor expuse mai sus, considera ca in mod eronat a respins C. aceasta exceptie, singurul motiv invocat de catre C. fiind: " art. 48 alin. 2 din Codul de proc.civ., potrivit căruia „orice asociat poate promova actiune in instanta in numele asociatiei".

Mai mult, in sustinerea aceeasi exceptii, arată că, in conformitate cu jurisprudenta de specialitate calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului afirmat, ori nu D. A. este titularul dreptului afirmat si nici cea care poate justifica un interes.

In concluzie, considera ca plangerea introdusa de catre D. A., in nume propriu si nu in numele asocierii participante in cadrul procedurii deachizitie publica nu justifica calitatea procesuala activa si subsecvent nici interesul, ca element esential al exercitarii actiunii civile. A. principiul simetriei, in cazul in care o oferta este comuna si oferta a indeplinit cerintele de calificare tocmai in baza asocierii, se impune ca plangerea se fie introdusa in numele aceleiasi asocieri participante in cadrul procedurii si nu a unui tert.

Cu privire la exceptia lipsei competentei materiale a C. pentru solutionarea contestatiei sub aspectul rezultatului jurizarii, arată că desemnarea celui mai bun proiect in cadrul concursului de solutii organizat ca prima etapa a procedurii de achizitie publica s-a facut de catre un juriu international format din specialisti in arhitectura, in mod exclusiv, ori controlul unui astfel de juriu poate fi realizat, doar de catre specialisti in acelasi domeniu. Argumentele invocate de catre contestatori prin contestatiile introduse au fost de natura tehnica. A., ei au contestat faptul că "in loc de a detalia numai cladirile salii de concerte si a F. T., cum se cerea prin tema, proiectul declarat castigator a prezentat detalierea intregului Centru C.".

In consecinta, a susținut că nu este de competenta materiala a C. sa solutioneze o contestatie impotriva unor proiecte verificate si punctate de catre un juriu format in totalitate de experti arhitecti de renume international. Mai mult, respingerea de catre C. a acestei exceptii a fost argumentata pe un silogism, in cadrul caruia premisa majora este: "potrivit art. 266 alin. 1 din OUG 3., C. este competent sa solutioneze contestatiile formulate in cadrul procedurilor de atribuire[ ... ]", iar premisa minora este:" autoritatea contractanta are dreptul de a organiza un concurs le solutii, respectiv o procedura speciala prin care achizitioneaza[ ... ] prin selectarea acestuia pe baze concurentiale de catre un juriu, cu sau fara acordarea de premii". Concluzia celor doua premise este: "rezulta din coroborarea textelor de mai sus ca un concurs de solutii este o procedura de achizitie publica. Caracterul special al acestei proceduri nu determina competente speciale in materia solutionarii contestatiiIor. Mai mult, C. retine ca "autonomia juriului se limiteaza la aspecte artistice, aspecte care nu formeaza obiectul cauzei".

D. 2637/C(...),1629,1694 pronuntata in data de (...) de catre C. N. de S. a C.(C.) este imposibil de aplicat, raportat la art. 139 alin. 1 coroborat cu art. 138 si urmatoarele din OUG 3. modificata, fapt pentru care solicita sa o desființeze printr-o decizie irevocabila, cu consecinta mentinerii procedurii astfel cum a fost derulata de catre autoritatea contractanta.

In acest sens, decizia C. retine, prin dispozitivul sau: "reluarea jurizarii prin punctarea proiectelor care respecta cerintele regulamentului de concurs, precum si tema de proiectare. Dar, aceasta dispozitie obligatorie a C. excede prevederile legale, iar nicio hotarare judecatoreasca, mai putin o decizie a unui organ administrativ jurisdictional nu poate fi mai presus de lege, astfel incat decizia este inaplicabila, este lipsita de sens, este nula. Practic, C. a dispus reluarea procedurii, in baza documentatiei puse la dispozitia concurentilor, si aceasta reluare se face in conformitate cu urmatoarele retineri din cadrul dispozitivului deciziei: "dispune continuareaprocedurii de atribuire in cauza", de la momentul deschiderii proiectelor inaintate autoritatii contractante.

In fapt, aceasta dispozitie privind "reevaluarea" unor oferte depuse este des intalnita in practica C. si este perfect aplicabila in cadrul celorlalte proceduri de achizitie publica- licitatie deschisa/restransa, cerere de oferta, etc. - , dar este imposibil de aplicat in aceasta speta. P. un singur motiv: acela ca o regula absoluta a concursului de solutii, care dupa cum a aratat anterior este o procedura speciala de atribuire a contractului de achizitie publica, este aceea ca pana la formularea unei decizii, unei opinii a juriului asupra proiectelor depuse acestea trebuie sa fie anonime.

Totodata, mai exista o inadvertenta in dispozitivul deciziei care o face inaplicabila. A., decizia C. "anuleaza rezultatul concursului de solutii", dar nu si "rezultatul procedurii", ceea ce, per a contrario o indreptateste sa considere ca rezultatul procedurii in sine este inca valid, urmand a fi pastrat de catre autoritatea contractanta. Desi in cuprinsul expozitivului si a considerentelor deciziei C. analizeaza aspecte ce tin de derularea procedurii in totalitatea sa - respectiv concursul de solutii urmat de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare - pronunta o decizie ce nu vizeaza partea a doua a procedurii de achizitie publica - negocierea fara publicarea prealabila a unui anunt de participare- adica, prin decizie dispune reluarea jurizarii si nu reluarea procedurii in sine.

Pe fondul plangerii, se solicită desfiintarea partiala a

Deciziei nr. 2637/C81l(...),1694 pronuntata in data de (...) de catre C. N. de S. a C.(C.), in sensul respingerii contestatiilor indreptate impotriva rezultatului jurizarii formulate de catre D. A. si SC C. P. SRL, cu mentinerea deciziei in privinta continuarii procedurii.

În urma analizarii procedurii derulate de catre autoritatea contractanta, C. a sesizat unele aspecte discutabile, dar nu a dispus anularea procedurii, astfel incat, acestea nu au fost retinute ca fiind de natura sau sa aiba gravitatea necesara in sensul anularii procedurii. Asa cum a mentionat si anterior, aspecte procedurale, de organizarea si derularea efectiva a procedurii a semnalat doar SC C. P. SRL prin contestatia introdusa, contestatia D. A. vizand preponderent aspecte de natura tehnica/urbanistica arhitecturala.

Primul aspect relevant fata de documentația și procedura în cauză a fost desemnarea proiectului castigator in cadrul concursului de solutii derulat de catre autoritatea contractanta in perioada aprilie - iunie 2010 ( anunt SEAP nr. 160/(...)) pentru stabilirea temei de proiectare a C. cultural T., al carui castigator desemnat a intocmit aceasta tema, tema pusa la dispozitia ofertanti lor in cadrul acestei noi proceduri.

Al doilea aspect relevant a fost semnarea P.ui de asociere intre doua autoritati contractante, respectiv: M. C.-N. si O. A. din R., protocol cu nr.246284/(...)/2190/04.11.201O, in vederea organizarii unui concurs de solutii finalizat prin negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare in vederea atribuirii contractului de proiectare a noului Centru C. T., in conditiile prevazute de art. 18, alin. 2, 30 lit. b, 122 lit.h si urmatoarele din Ordonanța de urgență a G. nr.3..

Al treilea aspect relevant a fost intocmirea fisei de date a achizitiei aferenta procedurii aleasa, a regulamentului de concurs si a temei de concurs cu anexe.

Cu privire la alegerea procedurii, arată că: art. 18 alin. 2 al OUG 3. modificata prevede: "(2) A. contractanta are dreptul de a organiza un concurs de solutii, respectiv o procedura speciala prin care achizitioneaza, indeosebi in domeniul amenajarii teritoriului, al proiectarii urbanistice si peisagistice, al arhitecturii sau in cel al prelucrarii datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurentiale de catre un juriu, cu sau fara acordarea de premii. ", iar acest articol, coroborat cu art. 30 :a) daca concursul de solutii este organizat ca o procedura independenta, atunci valoarea estimata include valoarea tuturor premiilor/sumelor care urmeaza a fi acordate concurentilor; inclusiv valoarea estimata a contractului de servicii care ar putea fi incheiat ulterior, conform prevederilor art. 122 lit. h) sau art. 252 lit. i), in cazul in care autoritatea contractanta nu a exclus aceasta posibilitate in anuntul de participare la concurs; b) daca concursul de solutii este organizat ca parte a unei proceduri de atribuire a unui contract de servicii, atunci valoarea estimata luata in considerare este valoarea estimata a contractului de servicii respectiv, in care se include valoarea eventualelor premii/sume care urmeaza a fi acordate concurentilor." si cu art. 122 lit. h din acelasi act normativ, "A. contractanta are dreptul de a aplica procedura de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare numai in urmatoarele cazuri: h) atunci cand, ca urmare a unui concurs de solutii, contractul de servicii trebuie sa fie atribuit, conform regulilor stabilite initial, concurentului castigator sau unuia dintre concurentii castigatori ai concursului respectiv, in acest din urma caz, autoritatea contractanta avand obligatia de a transmite invitatie la negocieri tuturor concurentilor castigatori";, prevad posibilitatea derularii unei astfel de proceduri in vederea incheierii unui contract de servicii pentru proiectare urbanistica.

De asemenea, si manualul ANRMAP, prevede aceleasi explicatii in ceea ce priveste concursul de solutii organizat ca parte a unei alte proceduri care conduce la atribuirea unui contract de servicii.

Deci, fata de acestea, procedura de achizitie publica aleasa nu a fost un simplu concurs de solutii, ci, deoarece in baza acestui concurs s-a urmarit obtinerea celei mai bune solutii arhitecturale si incheierea contractului de servicii cu cel care a gasit aceasta cea mai valoroasa arhitectural oferta, aceasta a fost singura procedura viabila gasita de catre cele doua parti ale protocolului.

D. C. nu a vizat critici cu privire la tipul procedurii alese. Totusi, critica deciziei C. priveste modalitatea efectiva de punere in aplicare a prevederilor documentatiei de atribuire, atat in ceea ce priveste aspectul tehnic cat si aspectul procedural. In primul rand, a fost pusa la dispozitia ofertantilor fisa de date a achizitiei, regulament, tema de concurs, tema proiectare, alte acte.

Prima critica adusa prin decizia C. a fost cea retinuta in contestatia D.

A., astfel: "[ ... ]in tema de concurs se solicita detalierea salii de concerte si a filarmonicii T., functiunile fiind precizate cu indicarea destinatiei fiecareia sisi a suprafetelor lor. P.ul desemnat castigator, in loc sa detalieze numai cladirea salii de concerte si a filarmonicii, cum se cererea in tema de proiectare, a detaliat intreg centrul cultural, inventand functiuni inexistente, fapt care a facut ca proiectul astfel prezentat sa para mult mai complex. A. maniera de lucru este considerata de cele doua contestatoare incorecta, in defavoarea concurentilor care au respectat tema de proiectare, astfel incat nerespectarea temei de proiectare a ajuns un avantaj in etapa evaluarii solutiilor" .

Ce trebuie să se deducă este ca sustinerea conform careia prevederile temei de proiectare erau obligatorii nu este gresita. Dar, prevederile temei de proiectare erau obligatorii, dar si minimale. La fel ca si cerintele unui caiet de sarcini: suficiente dar care pot fi imbunatatite. O oferta inferioara caietului de sarcini fiind neconforma si nu o solutie mai buna decat caietul de sarcini. O astfel de solutie trebuie acceptata, deoarece, la preturi competitive nu poate fi decat in beneficiul autoritatii contractante. In concluzie, tocmai acesta era scopul organizarii unui concurs - in care creativitatea concurenti lor trebuie sa predomine - de a imbunatati/completa prevederile temei de proiectare, dar care sa se muleze pe terna de proiectare pusa la dispozitie. Ori, asa cum arata si ceilalti doi contestatori, proiectul desemnat castigator a facut intocmai acest lucru. A respectat tema de proiectare dar a venit cu functiuni noi, inovative, a studiat si anexele salii de concerte, etc.

D. se dorea punerea in opera a temei de proiectare si nimic mai mult, se organiza o simpla licitatie in acest sens si nu un concurs de solutii cu scopul de a se vedea creativitatea concurenti lor, dea propune autoritatii contractante solutii noi, inovative, solutii ce sa fie transpuse in practica in cel mai complex si mai mare C. cultural din tara si din Estul Europei. Mai mult, prin toate sutsinerile din cadrul deciziei C., atat acest organism cat si contestatorii transmis un mesaj subliminal cum ca singurul concurent care ar fi avut la cunostinta despre posibilitatea dezvoltarii temei de proiectare si studierea functiuni lor celorlalte anexe a fost proiectul castigator. O asemenea sustinere nu doar ca este lipsita de temei, dar este total eronata. Aceeasi documentatie a fost pusa la dispozitia tuturor posibililor ofertanti, nimanui nu i s-a comunicat mai mult sau mai putin. A depins doar de capacitatea de intelegere a cerintelor, de limbajul tehnic folositi, de creativitatea fiecarui concurent de a dezvolta si pune inpractica cerintele documentatiei de atribuire. U. proiecte au fost mai bune, altele mai putin bune, dar, asa cum se intampla si la un concurs de muzica, de desen, competetie sportiva, doar unul se remarca dintre toate, pentru ca este cel mai bun. Ori, acest aspect este relevant in speta.

Functiunile cuprinse in ansamblul dorit a se realiza de catre promotor vor fi specifice fiecarui spatiu astfel: P. o cladire administrativa care sa deserveasca sediul F. T., compusa din birouri, sali de repetitie individuale, sali de repetitii pt.orchestra si cor, spatii tehnice, circulatii, alte spatii. P. Sala de C. de 1200 locuri, cu foyere, camere solisti, vestiare, grupuri sanitare, spatiile si anexele specifice; In tema de proiectare castigatoare a concursului, si care a stat la baza elaborarii prezentei teme de concurs si la care se face referire in regulamentul de concurs si in tema deconcurs, sunt prevazute o multitudine de functiuni specifice mentionandu- se: Conceptul managerial al ansamblului (punctul 1.2.2.), si spatiile cu functiuni specifice ansamblului

CCT,(centrul cultural transilvania) de care trebuia sa se tina cont.

Cu privire la retinerile din cadrul deciziei, referitor la cerinta D. A. de a-i fi comunicate documentele prin care a fost desemnata castigatoarea procedurii, arată ca acestuia i-au fost comunicate "notele de sedinta" cu nr.

88172/(...) prin care s-au retinut: "raportul juriului va fi pus la dispozitia persoanelor interesate sau pe site-ul institutiei in cel mai scurt timp de la definitivarea procedurii de achizitie - incheierea contractului - si intocmirea dosarului achizitiei publice, conform prevederilor HG 925/2006 modificata." Mai mult, toate actele pe care D. A. S. le doorea se aflau la dosarul constituit la C., unde si acesta, in calitate de parte, putea sa le consulte.

C., a reținut ca rezultatul concursului trebuia notificat concurentilor anterior parcurgerii etapei de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, deoarece asa prevede art. 206 alin. 2 si 3 din OUG 3. modificata. Dar, ceea e eronat in rationamentul C. este faptul ca acest concurs de solutii nu este o procedura de sine statatoare, independenta, astfel cum este reglementata de art. 18 alin. 2 si 131 prima teza din OUG 3. modificata, ci este ca parte a unei alte proceduri care conduce la atribuirea unui contract de servicii, astfel incat, prevederile retinute de C. se aplica in urmatoarea modalitate: art. 206 alin. 1 din OUG 3. modificata: "autoritatea contractanta are obligatia de a informa operatorii economici implicati in procedura de atribuire despre deciziile referitoare la [ ... ]rezultatul procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica". Ori, ce text de lege poate fi mai explicit in a arata ca intocmai concursul de solutii face parte dintr-o alta procedura de atribuire, iar din coroborarea art. 18 alin. 2,

131 si 122 din OUG 3. modificata, rezulta ca procedura este de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de atribuire decat acest articol 131. Deci, concursul de solutii nu trebuie privit individual, ci impreuna cu negocierea fara publicare prealabila a unui anunt de participare, in urma careia autoritatea contractanta a trimis tuturor ofertantilor rezultatul procedurii, dupa cum bine retine si C. prin decizia sa, cat si SC C. P. SRL prin contestatia a doua asupra intregii proceduri. Observam ca si de aceasta data retinerile C. sunt nefondate.

Referitor la aceeasi necomunicare a rezultatului jurizarii, pe langa argumentul privind faptul ca procedura de concurs de solutii nu trebuie privita in mod individual, ca o procedura de sine statatoare, independenta, clasificarea si puncajul stabilite de juriu erau finalizate in (...), data la care protocolul din cadrul raportului juriului a primit nr. 63901. Raportul jiurizarii a necesitat traduceri si colationari (germana - engleza - romana), ca atare data semnarii lui a fost 0(...).

In data de (...) juriul a transmis reprezentantului legal al autoritatii contractante clasamentul si punctajul proiectelor, pe care pana la data finalizarii Raportului le-a identificat doar dupa numerele de ordine, respectiv, 1,2,3,4,5,6, 7.

Asa dupa cum se stie, aceste date (clasamentul si punctajul) au fost communicate autoritatii contractante, care le-a facut publice intr-oconferinta de presa, la care membrii juriului nu au participat, tocmai din dorinta pe care si-au exprimat-o in mod expres, de a nu cunoaste identitatea concurentilor inainte de finalizarea documentelor din Raportul de jurizare. Ca atare, transparenta comunicarii deciziilor a existat, iar anonimatul in fata juriului a fost pastrat pana la finalizarea tuturor documentelor acestuia, mai mult, aceasta modalitate de publicare a rezultatelor concursului fiind prevazuta si de punctul 3.12.2. din regulament si prin intermediul acesteia putandu-se pastra anonimitatea autorilor proiectelor in fata juriului. In ceea ce priveste critica formulata de catre SC C. P. SRL referitor la "necomunicarea procesului-verbal al sedintei de deschidere oferte la data si ora indicate in anuntul de participare, C. a observat ca, intr-adevar, autoritatea contractanta nu a respectat continutul acestor dispozitii legale", dar, C. nici nu considera aceste aspecte foarte relevante fata de procedura din moment ce nu dispune anularea intregii procedurii și de ce nu sunt relevante aceste aspecte. Deoarece, prevederile art. 33 din HG 925/2006 modificata se aplica procedurilor de achizitie publica descrise in normele de aplicare ale OUG 3. modificata, dar care nu cuprinde normele de aplicare ale concursului de solutii, ori acest proces-verbal de deschidere documente de calificare face parte din etapa de concurs de solutii a procedurii.

Mai mult decat atat, incat, incepand de la data deschiderii proiectelor acestea au fost pastrate anonime pana la luarea deciziei asupra proiectului castigator de catre juriu, acelasi juriu nu a dorit niciun fel de interactiune cu concurentii, tocmai pentru a nu exista dubii asupra impartialitatii membrilor juriului asupra proiectelor depuse. Onorata instanta, conform legii, selectarea pe baze concurentiale a castigatorului concursului de catre un juriu nu cuprinde nicaieri obligatia acestuia de a intocmi un proces-verbal de deschidere si comunicarea acestuia catre concurenti in o zi lucratoare, ci se prevede doar autonomia juriului, care decide asupra pasilor ce urmeaza sa-i faca invederea jurizarii proiectelor depuse.

Totodata, deschiderea proiectelor a fost anuntata pentru data de (...), iar C. retine ca data a fost devansata pentru data de (...) dar, acelasi C. mai retine ca la data de (...) nu au fost verificate documentele de calificare, ci, dupa cum se observa din procesul-verbal intocmit s-a dispus doar afisarea proiectelor si pastrarea lor intr-o sala sigilata si pazita. A. lucru s-a intamplat deoarece afisarea a durat mai mult de 8 ore, in data de (...) urmand a se trece la etapa de jurizare efectiva, neputand pierde timp valoros pentru membri juriului. Ceea ce se retine in continuare prin decizia atacata este faptul ca "a fost imposibila verificarea punctajului final, deoarece acestia nu au luat cunostinta de datele care fac obiectul aplicarii algoritmului de calcul". Aici C. a apreciat ca exista un document al secretariatului juriului in care este consemnat pretul, durata de executie si documentele de calificare, dar nu exitsa unul in care sa fie consemnate valorile declarate de concurenti luate in calcul de juriu, fiind clar ca punctajul calculat de care juriu, pentru pret, durata de prestare servicii de proiectare precum si punctajul tehnic au un algoritm de calcul care a fost aplicat pentru ofertantii necastigatori la valoarea ofertata iar in cazul castigatorului la o valoare negociata. C. a concluzionat că a existat o incalcare a principiului transparentei si al egalitatii de tratament, prinpunctarea concurenti lor la momente si etape diferite. Dar, acesta era scopul concursului de solutii: ca juriul sa aleaga un proiect - cel mai bun - care sa aiba si documentele de calificare pentru a fi eligibil, iar acest cel mai bun proiect punctat conform criteriilor 3-12 din fisa de date a achizitiei, sa mearga in etapa de negociere. A. prevederi sunt cuprinse in fisa de date a achizitiei, la sectiunea VII, fiind fara relevanta cum au inteles unul sau altul dintre concurenti aceste explicatii.

Mai mult, in cadrul fisei de date a achizitiei, la sectiunea VI - criterii de atribuire - a fost prevazuta ca modalitate de atribuire "oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic", fiind detaliati factorii la punctele

1-12 F. unu este pretul contractului de proiectare ce priveste punctajul cel mai mare ca si cuantum fata de restul factorilor - 30 puncte, al doilea factor este durata de realizare a proiectarii, factor ce urmeaza a primi 10 puncte. Urmatorii factori sunt tehnici si, au fost stabiliti in baza prevederilor Manualului ANRMAP. Totodata, autoritatea contractanta, din motive obiective justificate temeinic(constituirea juriului, care conform art. 139 din OUG 3. modifcata este autonom in deciziile pe care le adopta) a fost in imposibilitate sa stabileasca exact ponderea relativa a fiecarui factor de evaluare tehnic, iar in aceasta situatie, a indicat in documentatia de atribuire ordinea descrescatoare a importantei factorilor de evaluare ce urmeaza a fi utilizati in vederea evaluarii, in total, acestia urmand a fi punctati cu un maxim de 60 de puncte pentru 10 factori de evaluare.

Deoarece au existat discutii pe aceasta tema in cadrul audierilor ca, asa cum este prevazut in cadrul raportului juriului, anterior de punctarea proiectelor conform criteriilor 3-12, membrii juriului au statuat ca: "[ ... ] le sunt cunoscute tema concursului, procedurile si criteriile de evaluare", acestia fiind in cunostinta de cauza la momentul realizarii evaluarii proiectelor, atat cu factorii de evaluare cat si cu tema de concurs si anexele acesteia( deci inclusiv tema castigatoare a C. cultural T.).

Prin întâmpinarea formulată SC C. P. SRL a solicitat admitereaexepției inadmisibilității formulării plângerii de către municipiul C.-N.

În motivare arată că, potrivit Directivei nr. 2./CE autoritatera contractantă nu poate avea calitatea de a ataca deciziile organului jurisdicțional în fața instanței, decât dacă, în baza autonomiei procesuale, statul membru a stabilit expresis verbis acel drept (H. C. 2010-10-21

Symvoulyo Apochetefseon Lefkosiasis Dreptul intreprinderilor, C-570/08).

L. română nu prevede în mod expres posibilitatea pentru autoritatea contractantă de formula o cale de atac, dimpotrivă, o exclude.

A., art. 285 din OUG nr. 3. prevede următoarele:

(1) Instanța, admițând plângerea modifică decizia consiliului, dispunând după caz a) anularea în tot sau în parte a actului autorității contractante; b) obligarea la emiterea actului de către autoritatea contractantă, c) îndeplinirea unei obligații de către autoritatea contractantă

… d) orice alte măsuri necesare premedierii încălcării dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice.

(2) În situația în care instanța admite plângerea, modifică decizia consiliului și constată că actul autorității contractante a încălcat prevederile legislației în materia achizițiilor publice, iar contractul a fost încheiatînainte de comunicarea deciziei de către consiliu, încălcându-se astfel prevederile art. 256 ind. 3 alin. 3, dispozițiile art. 287 ind. 10 alin. 1 lit. b, alin. 2-6 sau, după caz, ale art. 287 ind. 11 se aplică în mod corespunzător.

Prin urmare, din dispozițiile legale anterior menționate rezultă că deciziile pronunțate de C. pot fi atacate doar de către contestatori în cazul în care acestea le sunt nefavorabile.

De asemenea din dispozițiile art. 280 rezultă că deciziile C. sunt obligatorii pentru autoritatea contractantă, care va putea fi sancționată dacă nu pune în aplicare decizia.

A. în vedere că autoritatea contactantă nu se încadrează în categoriile de persoane indicate de dispozițiile legale, rezultă că legiuitorul a exclus-o din rândul părților care pot formula o cale de atac.

Aceeași intimată invocă și excepția lipsei de interes a autorității contractante în formularea plângerii, arătând că prin plângerea formulată petenta nu precizează în concret care este dreptul vătămat și nici care este interesul ei legitim, astfel încât, raportat la disp art. 255 alin. 1 din OUG nr.

3. nu face parte din categoria persoanelor care se consideră vătămate într- un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorității contractante.

Pe fond, solicită respingerea plângerii, arătând că din interpretarea dispozițiilor art. 256 ind. 1 alin. 3 și art. 278 alin. 2 din OUG nr. 3. rezultă în mod indubitabil că atât autoritatea contractantă poate adopta măsuri pentru remedierea pretinsei înălcări, cât și C. va examina din punct de vedere al legalității și temeiniciei actul atacat, putând dispune orice altă măsură necesară petnru remedierea actelor care afectează procedura de atribuire.

În motivarea plângerii autoritatea contractantă nu a adus elemente de noutate care să probeze nelegalitatea considerentelor reținute de C., în fundamentarea criticilor formulate cu privire la modul în care au fost respectate cerințele din documentația de atribuire.

Lipsa de relevanță juridică a susținerii autorității contractante este probată de aprecierea C. cu privire la conținutul raportului întocmit de secretariatul juriului, prilej cu care s-a menționat că un membru al secretariatului tehnic i-a informat oficial că au fost îndeplinite toate cerințele legale în condițiile în care secretariatul tehnic nu și-a îndeplinit obligația legală de a examina îndeplinirea cerințelor de prezentare a ofertelor.

În prezenta procedură organizată de autoritatea contractantă a fost declarat câștigător un ofertant care nu avea documentele de clasificare complete și care nu îndeplinea condițiile pentru a fi declarat admisibil.

Prin întâmpinare D. A. S., a solicitat respingerea plângerii ca nefondată

și menținerea în întregime a Deciziei C., cu cheltuieli de judecată.

În motivarea întâmpinării arată că în ce privește excepția lipsei calității procesuale active a D. A. se impune respingerea acesteia.

S. D. A. a participat la procedura de achiziție în asociere cu societatea B. C.. În conformitate cu prevederile fișei de date a achiziției, în documentația aferentă proiectului și ofertei asocierii a fost inclus și Formularul G - Acord de asociere, în care se prevede expres că lider al asocierii este societatea D. A..

În această calitate de lider al asocierii, societatea D. A. este îndreptățită să îndeplinească orice act și să ia orice măsuri necesare pentru maximizarea șanselor de reușită ale asocierii. Este evident că liderul asocierii a introdus contestația la C. în reprezentarea asocierii și pentru salvgardarea intereselor acesteia.

Excepția invocată de autoritatea contractantă este lipsită de substanță. Se susține că societatea D. A. nu are calitatea procesuală activă întrucât nu a depus nicio ofertă în mod separat și individual, astfel că nu se justifică să conteste procedura. Prin semnarea acordului de asociere și prin recunoașterea calității de lider al asocierii pentru societatea D. A., B. C. a recunoscut implicit dreptul liderului de a lua toate măsurile cuvenite pentru încheierea contractului de prestări servicii de proiectare, inclusiv contestarea procedurilor nelegale. Cât timp asocierea nu este supusă niciunei formalităti sau înregistrări (art, 44 alin. 1 din OUG nr. 3.), nedobândind personalitate juridică, este firesc ca unul din asociați - liderul - să poată acționa liber în interesul asocierii, fără a fi nevoie de vreo împuternicire specială.

OUG nr. 3. reglementează astfel de asocieri fără restricții formale tocmai pentru a încuraja colaborarea operatorilor economici în vederea atingerii unor performanțe superioare.

Scopul procedurilor de achiziție publică este gestionarea cât mai rațională a banilor publici și obținerea de rezultate competitive la prețuri cât mai bune. Cât timp astfel de asocieri sunt tratate fără restricții formale în OUG nr. 3. este nejustificat ca liderul asocierii să aibă nevoie de un mandat expres cum susține autoritatea contractantă - pentru diferitele acte implicate de procedura de achiziții.

Asocierile operatorilor economici în condițiile art. 44 din OUG nr. 3. se bucură de un regim lax, urmărindu-se colaborarea liberă și excluzându-se formalități inutile și descurajante pentru aceștia. Liderul asocierii este prezumat că reprezintă interesele asocierii până la proba contrară; o astfel de probă contrară ar reprezenta-o opoziția expresă a societății B. C. la contestația societății D. A., ceea ce nu este cazul.

Pornind de la prevederile art. 48 alin. 2 c.pr.civ., cât timp procedura de achiziții și soluția ce urma să fie pronunțată de C. afectau deopotrivă asocierea, cât și pe fiecare asociat în parte, actele de procedură întocmite de liderul asocierii, D. A., îi profită și îi sunt opozabile și asocierii pe care o reprezintă;

Potrivit art. 255 din OUG nr. 3., procedura de achiziții publice poate fi contestată orice persoană care se consideră vătămată, prin persoană vătămată înțelegându-se orice operator economic care are sau a avut un interes legitim în legătură cu respectiva procedură de atribuire. S. D. A. este fără îndoială o persoană vătămată în sensul textului legal amintit, având calitate procesuală activă atât în calitate de lider al asocierii, cât și în nume propriu.

Interesul legitim al societății D. A. nu poate fi contestat; acesta este constituit din cel puțin două elemente: o componentă economică, reprezentată de încheierea contractului de achiziție cu asocierea din care face parte și încasarea cotei cuvenite din prețul contractual; un element profesional, legat de prestigiul și imaginea societății D. A., al cărei proiectrevoluționar și inovator a fost jurizat într-o procedură lipsită de garanții de egalitate de tratament.

În aceste condiții, dat fiind că societatea contestatară este lider al asocierii, iar celălalt asociat nu a făcut niciun act din care să reia să că nu este de acord cu măsurile luate de D. A., apare ca deplin nefondată susținerea autorității contractante că liderul asocierii nu ar fi acționat în numele asocierii, ci în nume propriu. Soluția C. de respingere a excepției lipsei calității procesuale active a D. A. este corectă și se impune a fi menținută de către instanța de judecată.

În ce privește excepția necompetenței materiale a C. pentru soluționarea contestației, se impune respingerea acestei excepții. În motivarea excepției sale, autoritatea contractantă arată, în esență, că jurizarea s-a făcut de către o comisie compusă din specialiști și că rezultatul jurizării nu poate fi supus verificării de către C. ori de către o instanță de judecată.

S. D. A. nu a cerut C. să verifice opinia juriului în ceea ce privește aspectele calității arhitectonice și artistice a proiectelor participante în concurs. Ceea ce a criticat contestatoarea a fost modul în care a decurs procedura și faptul că proiectul asocierii V. A. - P. și A. - Mid I. a ajuns în faza de jurizare. R. jurizării nu a fost asadar contestat sub aspectul aprecierilor de specialitate ale juriului, ci sub aspectul procedurii în sine, care s-a derulat cu încălcarea prevederilor OUG nr. 3. si a documentatiei de concurs.

Singurele referiri la concluziile juriului au fost făcute de contestatoare pentru a demonstra că nerespectarea documentației concurs de către asocierea câștigătoare a făcut ca aceasta să aibă un avantaj față de concurenții de bună-credință. Spre exemplu, asocierea câștigătoare s-a abătut de la tema de proiectare, aducând funcțiuni inexistente, propunând două săli de concert în loc de una și detaliind funcțiuni ale viitorului Centru C. T. care nu erau incluse în tema de proiectare. T. aceste abateri trebuiau să conducă la excluderea proiectului de la jurizare; odată ajuns în fața juriului, el a fost considerat mult mai complex decât celelalte, fără însă ca juriul să se intereseze - nefiind de altfel o competență a juriului, ci a secretariatului tehnic - dacă proiectul respectă tema de proiectare și regulamentul de concurs. I. cum, prin nerespectarea regulilor de concurs, un proiect care trebuia exclus de la jurizare a ajuns în fața juriului și a fost desemnat câștigător.

Revenind la excepția necompetenței materiale a C., aceasta trebuie respinsă de plano. Î.-adevăr, juriul are o componență de specialitate, se bucură de autonomie în aprecierile de specialitate pe care le face, însă aceasta nu însemnă că procedura de concurs de soluții devine una discreționară, al cărei deznodământ este lăsat doar la îndemâna juriului. P. de atribuire prin concurs de soluții este și rămâne o procedură de achiziții publice, prin care sunt gestionați și investiți bani publici; scopul procedurii de atribuire este trasat în termeni clari de art. 2 alin. 1 din OUG nr. 3., iar concursul de soluții nu este exclus. Componenta artistică și intelectuală a concursului este, sau cel puțin trebuie să fie subsidiară componentei de reglementare: legea și documentația de concurs. P. din litigiu nu este unconcurs de talent, ci o procedură de achiziții publice. Fiind o astfel de procedură, concursul de soluții trebuie să respecte toate principiile ce guvernează materia, dintre care evocăm în special transparența și egalitatea de tratament.

Juriul este responsabil de selectarea celui mai valoros proiect din cadrul concursului de soluții, însă nu este garantul respectării regulilor și principiilor achizițiilor publice. Pe de altă parte, C. este un astfel de garant. D. cum s-a demonstrat și în procedura în fața C., nu au fost dezbătute aspecte artistice ori de tehnică arhitectonică, ci aspecte juridice ce țin de organizarea și desfășurarea procedurii de achiziții în sine.

Mai sesizează autoritatea contractantă că C. a dispus doar anularea rezultatului concursului de soluții, nu și a rezultatului procedurii, susținând că o astfel de soluție este inaplicabilă și insinuând că rezultatul procedurii ar trebui menținut. P. în discuție a cunoscut două etape: concursul de soluții, etapă preliminară și eliminatorie și negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, etapă finală de detașare a eventualilor concurenți cu punctaj identic. Cât timp procedura de negociere este subsecventă și dependentă de concursul de soluții, anularea acestuia atrage implicit și anularea rezultatului negocierii, potrivit principiului quod nullum est nullum producit effectum. Mai mult, utilizarea logicii autorității contractante ar însemna de fapt că, deși s-ar elimina rezultatul concursului de soluții, procedura de negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare ar fi purtată cu ofertantul tocmai exclus prin decizia C., ceea ce este contrar spiritului și literei OUG 3..

În ce privește obligativitatea documentației de concurs (în special a temei de proiectare a C. C. T.), contrar susținerilor autorității contractante, această temă este obligatorie, după cum în mod corect a reținut și C.. T. de proiectare a C. C. T. a fost stabilită în urma unui concurs de soluții organizat de autoritatea contractantă în perioada aprilie - iunie 2010. A. temă de proiectare este prevăzută în documentația de concurs, constituind scheletul tehnic pe care concurenții din procedura litigioasă urmau să își manifeste creativitatea în plan arhitectural. C.ul de soluții supus atenției instanței are ca obiect găsirea celor mai bune soluții arhitecturale pentru sediul F. T. (compus din birouri, săli de repetiție individuale, săli de repetiții pentru orchestră și cor, spații tehnice, circulații, alte spații); Sala de C. de

1200 locuri (cu foyere, camere pentru soliști, vestiare, grupuri sanitare, spații și anexe specifice) și spațiile publice aferente (parking auto cu anexe aferente, piața publică și circulațiile pietonale); aceste aspecte se găsesc în tema de concurs la art. 7 -O. concursului și regulamentul de concurs, ele fiind preluate din tema de proiectare câștigătoare a concursului de soluții anterior.

A. câștigătoare a avut abateri majore de la tema de proiectare, detaliind nu doar clădirea sediului filarmonicii, a sălii de concerte și a spațiilor publice indicate în tema de concurs, ci întreg centrul cultural. Mai mult, au fost inventate și detaliate funcțiuni inexistente în tema de proiectare, precum săli de concerte, auditorii, amfiteatre, restaurante etc. T. acestea au făcut ca proiectul câștigător să pară mai complex la jurizare.

A. proiect a încălcat tema de proiectare, tema de concurs și regulamentul de concurs, dar cu toate acestea a fost primit la jurizare. B. că în fața juriului acest proiect a părut mai complex decât cele care s-au conformat documentației de concurs, juriul pornind de la premisa că respectă documentația de concurs și acordându-i un punctaj superior. A. contractantă însă nu trebuia să permită accesul acestui proiect la jurizare, el trebuind exclus pentru nerespectarea documentației de concurs. A. câștigătoare a demonstrat că nu este dificil să câștigi atunci când nu urmezi regulile jocului; nu crede însă că acesta este mesajul pe care trebuie să îl transmită o procedură de achiziții publice.

Toți candidații - mai puțin asocierea câștigătoare - au tratat tema de proiectare (preluată în regulamentul și tema de concurs) ca obligatorie. A. contractantă nu prevede nicăieri în documentația de concurs că tema de proiectare nu ar fi obligatorie. Cu toate acestea, atât în fața C., cât și prin plângerea formulată, autoritatea contractantă susține că tema de proiectare nu era obligatorie, ci minimală, putând fi îmbunătățită.

În ce privește obligativitatea certificatului de urbanism aferent documentației de concurs, despre care autoritatea contractantă susține din nou că nu are caracter obligatoriu, consideră că proiectele calificate trebuia să respecte certificatul de urbanism și să fie corelate acestuia. D. cum reiese din prevederile art. 2.8 din tema de concurs, procedura litigioasă are ca obiectiv următoarele faze de proiectare: PUZ, PUD, documentația pentru obținerea avizelor necesare, PAC (ș.a.), P. toate aceste faze trebuie pornit în mod rațional de la regimul tehnic, economic și juridic al amplasamentului, regim ce are caracter obligatoriu.

Potrivit art. 6 din Legea nr. 50/1991, certificatul de urbanism este într-adevăr un act administrativ de informare; aceasta nu înseamnă că are doar caracter informativ", ci că produce efectele proprii ale unui act administrativ, așa cum prevăd dispozițiile art. 5 din Legea nr. 554/2004, legea contenciosului administrativ, raportat la art. 29 din Legea nr.

350/2001 și la art. 6 alin.l din Legea nr. 50/1991.

Spre deosebire de documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism cu caracter general, certificatul de urbanism este un act subsecvent acestora, cu caracter individual, prin care autoritățile publice competente informează solicitantul cu privire la regimul juridic, economic și tehnic al imobilelor și indică lista cu avizele și acordurile legale necesare pentru edificarea sau desființarea unei construcții.

Doctrina s-a pronunțat în sensul că datele conținute în certificatul de urbanism nu sunt doar simple informatii ci fac proba regimului juridic, economic și tehnic al imobilului. A., dupa cum s-a precizat si doctrina de specialitate", «. de urbanism este un act administrativ individual prin care autoritatile publice competente fac cunoscute regimul juridic, economic si tehnic al imobilelor, terenuri si constructii, conditiile pentru realizarea unor investitii, tranzactii imobiliare ori a altor operatiuni imobiliare, potrivit legii, precum si lista cuprinzand avizele si acordurile legale, necesare in vederea autorizarii.

Pe de alta parte, caracterul de act administrativ al certificatului de urbanism, in sensul producerii de efecte, rezulta si din interpretarea art. 32din Legea nr. 350/2001 - "În cazul în care prin documentația înaintată se solicită o derogare de la prevederile documentațiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă, prin certificatul de urbanism se poate solicita elaborarea unei alte documentații de urbanism prin care să se justifice și să se demonstreze posibilitatea intervenției urbanistice solicitate".

În ceea ce privește respectarea anonimatului impus în procedura de concurs de soluții de art. 139 din OUF nr. 3., contrar susținerilor autorității contractante, acest anonimat nu a fost asigurat în privința proiectului câștigător.

Nerespectarea regulilor privind dimensiunea caracterelor, așezarea identificarea funcțiuni lor pe planșe etc. au făcut ca proiectul asocierii câștigătoare pară că are însemne distinctive, putând fi identificat între celelalte prin referire la anumite caracteristici specifice. Cu toate acestea, nu acesta este ce dorim să accentuăm, ci faptul că regulile stabilite prin R. în ceea ce privește forma proiectului erau foarte detaliate iar asocierea câștigătoare nu le-a respectat deloc, in corpore.

A. contractantă susține că juriul a acceptat proiectele spre jurizare chiar dacă au existat astfel de abateri, în contra art. 2.3.1. din R. de concurs, care stipulează foarte clar că vor fi excluse proiectele care nu respectă anonimatul. Nu era însă datoria juriului de a accepta sau respinge de la jurizare și nici de a verifica dacă planșele au fost întocmite în conformitate cu regulamentul de concurs. A. obligație o avea promotorul procedurii, prin secretariatul tehnic. P.ul câștigător nu trebuia să ajungă în fața juriului întrucât, dincolo de nerespectarea documentației de concurs, prezenta semne distinctive, planșele nefiind întocmite la parametrii impuși prin regulament.

În ce privește necomunicarea de către autoritatea contractantă a rezultatului procedurii cu toți concurenții, după cum impune principiul transparenței și al egalității de tratament, precum și art. 206 din OUG nr. 3., și demararea negocierilor cu asocierea câștigătoare înainte de comunicarea rezultatului concursului, în ciuda susținerilor autorității contractante, această conduită reprezintă o atingere gravă adusă drepturilor contestatoarei D. A. și asocierii din care face parte.

C. a reținut în mod corect că principiile incidente și prevederile art. 206 din OUG nr. 3. impun informarea imediată a tuturor concurenților cu privire la rezultatul concursului de soluții. Mai mult, chiar R. de concurs prevedea la art. 3.12 obligația autorității contractante de a comunica rezultatul concursului fiecărui participant al cărui proiect a fost premiat. A. D. A. - B. C. a primit premiul III (la egalitate cu C. P.) existând fără nicio urmă de îndoială datoria autorității contractante de a-i comunica rezultatul concursului.

Modul în care a decurs procedura a fost unul secretizat, fiind desemnat câștigătorul concursului și negociindu-se cu el, însă fără a respecta dreptul la informare al celorlalți concurenți. C. a apreciat în mod corect că această manieră de desfășurare a procedurii contravine nu doar regulamentului de concurs, dar și principiilor de achiziții publice.

În același mod secret de desfășurare a procedurii, autoritatea contractantă nu a comunicat concurenților nici procesul-verbal al ședințeide deschidere a ofertelor, neexistând nicio dovadă că acestea au fost deschise la locul, data și ora indicate în anunțul de participare.

A. contractantă recunoaște acest aspect prin plângerea sa, dându-i însă o importanță minoră; argumentul: dacă această neîndeplinire a obligației de comunicare avea relevanță, C. trebuia să anuleze întreaga procedură.

În aceeași notă cu derularea întregii proceduri, autoritatea contractantă ignoră cu desăvârșire obligațiile pe care i le impune legislația din materia achizițiilor publice. Nu doar că nu a fost respectată data de deschidere a ofertelor din anunț (ofertele fiind deschise în (...) în loc de (...)), dar nici măcar nu s-a comunicat concurenților un înscris care să ateste forma în care au fost găsite ofertele, dacă sunt complete sau nu, dacă respectă cerințele formale, care au fost garanțiile privind anonimatul etc. C. a reținut în mod corect că o astfel de conduită contravine principiului transparenței.

Criteriul de atribuire oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic art. 198 alin. 1 lit. b din OUG nr. 3. a fost în mod greșit aplicat de autoritatea contractantă.

A. contractantă susține că, potrivit fișei de date a achiziției, procedura de atribuire cunoaște două faze: 1. concursul de soluții pentru aspectele tehnice (criteriile 3-12 din C. VI al fișei): 2. negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, desfășurată cu câștigătorul concursului de soluții. În urma concursului de soluții pe criteriile tehnice (3-

12) punctajul maxim poate fi de 60 puncte, iar în urma negocierii directe sunt punctate prețul cel mai scăzut (30 puncte) și durata ca mai scurtă de execuție (10 puncte), puntajul maxim fiind de 100.

Problema este că procedura descrisă contravine criteriului de atribuire oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, câtă vreme prețul și durata ofertate devin criterii de punctare doar pentru concurenții ce ajung în faza de negociere. În speță, clasamentul final al procedurii s-a realizat ținând cont de pretul si durata ofertate de concurenți, mai puțin asocierea câștigătoare, al cărei punctaj s-a stabilit pornind de la pretul si durata negociate.

Referitor la exceptia lipsei comoetentei materiale a C. in solutionarea prezentei contestatii in cuprinsul plangerii a regasit critici care se intemeieaza in principal pe doua argumente: "Controlul unui astfel de juriu poate fi realizat, doar de specialisti in domeniu"; "Juriul este autonom, autonomia juriului inseamna de a-si crea propriile reguli in judecarea proiectelor". Sigur ca, autoritatea contractanta, consietenta si in cunostiinta de cauza cu privire la natura criticilor formulate de catre cele doua contestatore, iar mai apoi de considerentele care au stat la baza respingerii exceptiei necompetentei materiale a C. in solutionarea contestatiilor, se prevalaleaza de atributiile si competentele profesionale ale juriului ca de un scut impotriva oricarei verificari pe aspecte de legalitate sau, chiar ca pe un "cal troian".

Se mentioneaza de catre petenta ca in cauza solutionarea excptiei trebuia sa aiba in vedere prevederile art. 139 alin. (2) din OUG nr. 3. modificata astfel incat C. sa poata analiza "ce inseamna "autonomia" juriuluisi care sunt competentele si limitele acordate de lege in vederea realizarii acestei autonomii"(pagina 3 penultimul paragraf din Plangere).

Utilizand o succesiune de intrebari, retorice sau poate chiar ca artificiu literar care sa-i permita apoi raspunsul in care regasim si critica, autoritatea contractanta face in realitate un simplu joc de scena in scopul de a aduce in prim plan importanta si capacitatea unui juriu a carui" autonomie artistica" il face imun la orice control de legalitate.

Lamurirea aspectelor legate de competenta C. de a solutiona contestatiile formulate de cei doi operatori economici a fost clarificata de legiuitor prin dispozitiile art. 266 din OUG nr. 3. modificata, text de lege care excepteaza de la solutionarea de catre C. a situatiile in care s-a incheiat contractul de achizitie publica.

Asa cum a aratat, autoritatea contractanta accentueaza importanta juriului fara insa sa faca nicio referire la criticile aduse de contestatoare cu privire la respectarea regulamentului de concurs si a documentatiei de concurs, actele emise de autoritatea contractanta fiind in totala contradictie cu cerintele documentatiei de concurs.

Prin urmare trebuie subliniat ca, desi o procedura specila concursul de solutiii este totusi o procedura de atribuire a contractelor in materia achizitiilor publice, astfel cum se si prevede prin dispozitiile art. 18 alin. (2) din OUG nr. 3. modificata. In sustinerea competentei C. in solutionarea contestatiilor se impune a fi avute in vedere si dispozitiile art. 131 alin. (1) din OUG nr. 3. modificata: "A. contractanta are dreptul de a organiza un concurs de solutii, astfel cum este descris la art. 18 alin. (2), ca o procedura independenta, in care concurentii pot obtine premii si/sau prime de participare, sau ca parte a unei alte proceduri care conduce la atribuirea unui contract de servicii."

În concluzie, concursul de solutii fiind o procedura de achizitie publica, intra in sfera de competenta a C. solutionarea contestatiilor formulate in cadrul respectivei proceduri, sens in care C. este legal investit sa verifice legalitatea actelor emise in desfasurarea respectivei proceduri.

In considerarea aspectelor de fapt si de drept invocate solicita respingerea exceptiei necompetentei materiale a C..

C. a reținut că din verificările efectuate în dosarul achiziției publice, se impune a fi dispusă doar anularea anumitor acte emise de autoritatea contractantă, cu posibilitatea remedierii aspectelor de nelegalitate constate, urmare a reluarii procedurii de atribuire de la etapa verificarii respectarii de catre participanti a regulamentului de concurs si cu respectarea principiilor prevazute de art. 2 alin. (2) din OUG nr. 3. modificata.

Asa cum a mentionat si in fata C., trebuie vazut Raportul procedurii inregistrat sub nr. 94337/(...) (fila 0. din dosarul achizitiei) in care a fost mentionat, pentru fiecare ofertant participant, Valoarea pentru proiectare si termenul de proiectare, in cazul Asocierii V. A.- P. si A. fiind indicata o valoare de 2400000 lei fara TVA si un termen de 12 luni.

In finalul Raportului procedurii regasim tabelul care stabileste punctajul aferent pentru operatorii participanti si clasamentul stabilit pe baza acestui punctaj, din care rezultă că s-a creat un avantaj direct pentru cel care avea sa fie desemnat castigator.

În concluzie, solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea ca temeinică și legală a deciziei nr. 2367/C(...), 1629, 1694/(...).

În cauză a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul petentei O . A. din R., solicitând admiterea acesteia, cu consecința admiterii plângeriiformulată de către petentă.

În motivare se arată că prin protocolul nr. 2190/(...) încheiat între M.

C.-N. și O. A. din R. s-a stabilit organizarea, derularea și definitivarea procedurii de achiziție publică a concursului de soluții având ca obiect atribuirea contractului de servicii de proiectare pentru obiectivul numit „. de concerte, S. F. și anexe din C.-N..

În temeiul acestui protocol a dobândit calitatea de coorganizartor al procedurii de achiziție publică, care face obiectul prezentului litigiu.

Arată că în ceea ce privește fondul litigiului, achiesează în totalitate la criticile și argumentele petentei.

Examinând plângerea, curtea reține următoarele:

Înainte de soluționarea pe fond a plângerii, în baza dispozițiilor art. 137 (1) Cod proc.civ., instanța va analiza excepțiile invocate în cauză.

Excepția lipsei calității procesuale active a autorității contractante, a inadmisibilității și a lipsei de interes în formularea plângerii urmează a fi respinse ca neîntemeiate din următoarele considerente:

A., potrivit art. 271 și următoarele din OUG nr. 3., cu modificările ulterioare procedura în fața C. este una contencioasă (contradictorie) care se poartă între operatorul economic contestator și autoritatea contractantă în calitate de intimată ce are calitate procesuală pasivă în soluționarea contestației.

Din acest punct de vedere procedura în fața C. nu derogă de la dreptul comun ce reglementează în principal procedura contencioasă și numai pe cale de excepție procedura necontencioasă ce are o aplicabilitate restrânsă în cazurile expres prevăzute de lege (art. 311 Cod procedură civilă), în principal atunci când nu se urmărește a se stabili un drept potrivnic față de o altă persoană, ceea ce evident nu este cazul în procedura analizată.

Evident că în etapa procesuală a contestației ce se desfășoară în fața unui organ administrativ jurisdicțional (C.), autoritatea contractantă nu poate avea calitate procesuală activă, deoarece aceasta ar însemna să își conteste propriile acte, ceea ce este în mod vădit lipsit de interes.

În etapa procesuală a plângerii însă, ce reprezintă o cale de atac împotriva deciziei C. pronunțată în soluționarea contestației (art. 283 și următoarele din OUG nr. 3.), ce poate fi asimilate recursului, autoritatea contractantă, intimată în fața consiliului are dreptul și interesul de a formula plângere atunci când soluția C. îi este defavorabilă, în sensul că anulează actele întocmite de aceasta.

Din acest punct de vedere nu poate fi acceptată paralela între poziția

C., autoritate administrativ-jurisdicțională ce soluționează contestația și poziția autorității contractante, parte în soluționarea contestației.

În susținerea excepției lipsei calității procesuale active a autorității contractante, intimata SC C. P. face trimitere la prevederile E., respectiv H. C. 2010-10-11 și D. 2. C.

Prevederile la care face trimitere intimata prevăd posibilitatea ca statele membre să poată prevedea în favoarea autorității contractante a unei acțiuni în instanță împotriva deciziilor organismelor competente care nu au caracter judiciar, responsabile cu procedurile în materia achizițiilor publice însă nu pot duce la concluzia că neprevederea expresă a acestei posibilități ar duce la inadmisibilitatea plângerii formulate de autoritatea contractantă.

Admisibilitatea plângerii formulate de autoritatea contractantă și calitatea procesuală activă a autorității de a formula plângere nu sunt anulate de dispozițiile art. 280 din OUG nr. 3. și art. 285 din acest act normativ, astfel cum încearcă să inducă ideea intimata.

A., potrivit art. 280(1) din OUG nr.3., „D. prin care C. anulează în tot sau în parte actul atacat este obligatorie pentru autoritatea contractantă";, iar art. 285 (1) pct.d arată că instanța admite plângerea, modifică decizia C., dispunând, după caz, „orice alte măsuri necesare remedierii încălcării dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice";.

A., caracterul obligatoriu al deciziei C. N. de S. a C. nu elimină de plano posibilitatea contestării acestei decizii de autoritatea contractantă după cum instanța poate cenzura decizia C., dispunând măsurile care se impun pentru remedierea .încălcărilor comise.

D. nr. 2./CE la care face trimitere intimata SC C. P. SRL vizează procedurile de achiziție publică ale entităților care desfășoară activitate în sectorul apei, energiei, transporturilor, telecomunicațiilor, serviciilor poștale. Niciunde în cadrul directivei nu se fac precizări la autoritățile contractante ce vizează servicii generale ale administrației publice, mai mult, ele se referă la dreptul intreprinderilor și nu al persoanelor juridice de drept public în sensul de unități administrativ-teritoriale sau cum este cea prevăzută în prezenta cauză.

În favoarea calității procesuale active a autorității contractante de formula plângere vin și prevederile art. 275 alin. 3 din OUG nr. 3. care prevăd posibilitatea C. N. de S. a C. de a aplica o amendă de până la 10.000 lei conducătorului autorității contractante, amendă care potrivit alin. 3 ind.

2 al aceluiași articol poate fi contestată și ale art. 281 alin. 1 O. care prevăd că „deciziile C. privind soluționarea contestației și obligarea la plata amenzii pot fi atacate cu plângere la instanța judecătorească… atât pentru motive de nelegalitate, cât și de netemeinicie";.

A. contractantă justifică interes în formularea plângerii, deoarece tinde la păstrarea actelor întocmite de ea și anulate de C. pe de o parte, iar, pe de altă parte, se urmărește menținerea unui rezultat guvernat de principiul anonimizării procedurii.

Excepția necompetenței materiale a C. de S. a C. este de asemenea neîntemeiată, din următoarele considerente:

Angajamentele asumate de R. în cadrul capitolului I de negociere - libera circulație a mărfurilor - pentru crearea condițiilor de atingere a obiectivelor aderării la U. la (...) au determinat adoptarea unei noi legislații în materia achiziției publice, inclusiv înființarea unui organism menit să administreze procedurile de atac împotriva actelor nelegale ale autoritățilorcontractante în legătură cu procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică.

Competența materială a C. în domeniul achiziției publice este una specială și de ordine publică, strict determinată de norme legale imperative care nu pot fi înfrânte de intervenția părților sau a isntanței.

Plângerile adresate C. și întemeiate pe dispozițiile OUG nr. 31.6 sunt de competența C., competență care se întinde până la momentul încheierii contractului de achiziție publică. În acest sens sunt dispozițiile art. 266 lit. d din lege care exceptează de la soluționarea de către C. N. de S. a C. a situațiilor în care s-a încheiat contractul, ceea ce nu este cazul în cauză.

Porivit art. 131 „. contractantă are dreptul de a organiza un concurs de soluții, astfel cum este descris la art. 18 alin. 2 ca o procedură independentă în care concurenții pot obține premii și/sau prime de participare sau ca o parte a unei alte proceduri care conduce la atribuirea unui contract de servicii";. Deci concursul de soluții fiind o procedură de achiziție publică, intră în competența C. N. de S. a C. solicitarea considerentelor pronunțate în cadrul procedurii.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a ofertantei. SC

D. A. S., aceasta este întemeiată din următoarele considerente:

SC D. A. S. a participat la procedura inițiată de autoritatea contractantă în asociere cu SC Bogad C., contestația în fața C. N. de S. a C. fiind formulată doar de una din părțile asocierii

Deci contestația a fost formulată în nume propriu de SC D. A. S. și nu în numele asocierii care a participat la procedura de achiziție publică.

Raportat la condițiile de exercitare a acțiunii civile Curtea constată că petentei îi lipsește condiția cumulativă a calității procesuale active și subsecvent a interesului legitim născut și actual, contestația fiind introdusă în nume propriu și nu în numele asocierii care a participat la procedura de achiziție publică.

În fapt, în cadrul procedurii SC D. A. S. nu a depus în mod separat și individual oferta, ci dimpotrivă oferta a fost depusă de asocierea SC D. A. S.

și SC BOGARD C. în în termenul prevederilor art. 44 din OUG nr. 3..

În schimb contestația a fost formulată de SC D. A. S. fără a face mențiunea că ar fi făcută în calitate de lider al asocierii.

Potrivit jurisprudenței, calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat. Ori în speță, petenta SC D. A. S. nu este titularul unui drept și nici nu poate justifica un interes, ci doar asocierea din cadrul căreia aceasta a făcut parte și cu care a înaintat oferta sa.

Prin urmare, contestația introdusă de către SC D. A. S. în nume propriu și nu în numele asocierii participante în cadrul procedurii de achiziție publică nu justifică calitatea procesuală activă ca element al exercitării contestației. A. excepție fiind una de fond, absolută și peremptorie se impunea soluționarea ei cu prioritate, ceea ce ar fi făcut ca, contestația să fie respinsă pe cale de excepție.

Pe fond, plângerea este întemeiată din următoarele considerente:

Atunci când autoritatea contractantă dorește atribuirea unui contract de servicii (ex. servicii de arhitectură), aceasta poate desfășura mai întâi unconcurs de soluții fără acordarea de premii, iar după desemnarea concurentului câștigător și publicarea anunțului de atribuire, va desfășura o procedură de negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, dar cu obligația de a transmite o invitație la negociere, tuturor concurenților câștigători (în situația în care aceștia sunt mai mulți).

A. posibilitate este reglementată de OUG nr. 3., repectiv art. 31 alin.

3 din D. 2004/18/CE.

La data de (...) M. C.-N. în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire prin C. de soluții, în urma căreia se va încheia contract de servicii prin negociere fără publicarea unui anunț de participare, având ca obiect "S. de proiectare a S. de concerte, sediul F. și Anexe din C.- N.", sens în care a publicat, în SEAP, anunțul de participare la concursul de soluții nr. 186.

Conform anunțului de participare și documentației de atribuire criteriul de atribuire aplicat a fost "oferta cea mai avantajosă din punct de vedere economic", având ca factori de evaluare prețul - 30 puncte; durata de execuție - 10 puncte, modul de inserție și relaționare in contextul urban existent, calitatea spațiului public, nota urbanistică, integrarea în sit, modul de rezolvare a circulațiilor, acceselor atât cele auto cât și cele pietonale, funcționalitatea soluției propuse, eficiența utilizării spațiului, siguranța în exploatare, la incendiu etc., expresivitatea și plastica arhitecturală a volumelor propuse, modul de explicitare al conceptului proiectului prin elemente grafice + text, rezolvarea corectă a sălii de concerte, descrierea soluțiilor de acustică, eficiența energetică a întregului complex, raționalitatea economică a soluției propuse și fezabilitatea soluțiilor prezentate, deviz extins cu costul aproximativ al construcțiilor, respectarea temei de proiectare - 60 puncte.

În cadrul procedurii de atribuire au fost depuse 7 proiecte, printre care și cele ale contestatorilor, care au fost deschise în data de (...), prilej cu care s-a încheiat un proces-verbal.

Din protocolul nr. 63901/(...), rezultă că atât oferta depusă de D. A. S. și SC C. P. SRL au fost clasate pe locul al treilea, juriul stabilind să nu acorde locul II, câștigătoarea fiind oferta V. A., invitată în etapa de negociere a ofertelor.

A. contractantă inițiind concursul de soluții pentru proiectarea sediului F. T. și anexe, a elaborat un regulament de concurs, o temă de concurs și fișă de achiziție publică.

Scopul concursului îl constituia selectarea cu stabilirea unei ierarhii a celor mai valoroase soluții de arhitectură pentru efectuarea unei intervenții în amplasamentul alocat investiției dorite, în vederea realizării clădirii S. de C., a S. F. T., precum și a spațiilor publice aferente acestor clădiri, a unui studiu urbanistic preliminar, pe tot amplasamentul propus, prin care se va prezenta modul de amplasare a tuturor clădirilor, precum și a spațiilor publice aferente ce compun întreg C. C. T., conform temei de proiectare C.

C.ul de soluții a fost inițiat de către M. C.-N. în calitate de beneficiar

și a avut ca scop principal selectarea celor mai bune soluții pentru realizarea ansamblului compus din Sala de C., S. F. T., precum și spațiile publice aferente din cadrul C. C. T..

Prin scopul și obiectivele propuse și cuprinse în regulamentul de concurs și tema de concurs, se urmărea realizarea unui concept urbanistic de înaltă clasă, propunându-se reglementări urbanistice ale parcelei, modul de amplasare a clădirilor ce intră în componența C. C. T. (în corelare cu tema de proiect desemnată câștigătoare în (...)), a spațiilor publice aferente, modul de relaționare la nivel urbanistic între clădirile propuse în corelare cu spațiile publice aferente, generate de acestea potrivit pct. 2.3.1.2 din tema de concurs, realizarea unui concept ce va genera o imagine arhitectonică, unitară și de înalt nivel a întregului Centru C. T. (în corelare cu tema de proiect desemnată câștigătoare în (...)), conform pct. 2.3.1.3 din tema de concurs).

Tot prin tema de concurs s-a stabilit potrivit pct. 2.2 că funcțiunile cuprinse în ansamblul dorit a se realiza de către promotor vor fi specifice fiecătui spațiu astfel: 2.2.1 pentru o clădire administrativă care să deservească S. F. T. compusă din birouri, săli de repetiție individuale, săli de repetiții pentru orchestră și cor, spații tehnice, circulații, alte spații; 2.2.2 petnru sala de concerte de 1200 de locuri cu foyere, camere soliști, vestiare, grupuri sanitare, spațiile și anexele specifice; 2.2.3 pentru spațiile publice aferente cum sunt parcul auto cu anexele aferente, piața publică și circulațiile pietonale.

Potrivit pct. 2.3.1 din tema de concurs "Se va studia intreg amplasamentul propus pentru realizarea C. C. T..

S-a stabilit că concursul este deschis într-o singură fază, ca procedură de achiziție publică care conduce la atribuirea contractului de proiectare, fără organizarea altei proceduri.

De asemenea, potrivit pct. 2.7 din tema de concurs, concursul de soluții reprezintă o procedură independentă de atribuire a contractului de proiectare, conform legislației naționale privind achizițiile publice și Directivei 2004/18/CE a Parlamentului European și a C. Uniunii E. din (...), privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii, T. 4 art. 66-74.

Tot prin tema de concurs s-a stabilit că valoarea maximă de proiectare pentru serviciile de proiectare a investiției dorite este de

2.610.837 lei + TVA.

În soluționarea cauzei trebuie avut în vedere faptul că procedura aleasă de autoritatea contractantă este un concurs de soluții arhitecturale, selectarea proiectului urmând a fi făcute „ pe baze concurențiale";.

P. de concurs de soluții este tratată diferit în legislația de achiziții publice, articolele care reglementează această procedură sunt cuprinse în

S. a VIII-a, art. 131-144 din OUG nr. 34/1996.

Potrivit art. 131 „. contractantă are dreptul de a organiza un concurs de soluții astfel cu este descris la art. 18 alin. 1 ca o procedură independentă în care concurenții pot obține premii și / sau prime de participare ca parte a unei alte proceduri care conduce la atribuirea unui contract de servicii";; art. 132 „. contractantă are obligația de a preciza în cadrul documentației de concurs orice informație, cerință, regulă, criteriu sau altele asemenea necesare pentru a asigura potențialilor concurenți o informare corectă și completă cu privire la modul de aplicare a concursuluide soluții";, art. 136 (1) „. contractantă are obligaația de a lua toate măsurile necesare pentru ca schimburile de mesaje, comunicările și arhivarea informațiilor să se realizeze într-o astfel de manieră încât să asigure integritatea și confidențialitatea deplină a tuturo informațiilor comunicate de concurenții";; art. 136 (2) „conținutul planurilor sau proiectelor trebuie să rămână confidențial cel puțin până la data stabilită petnru deschiderea acestora, juriul urmând a lua cunoștință de conținutul respectivelor proiecte numai după această dată";; art. 137 (1) „. contractantă are dreptul de a realiza o selecție obiectivă, preliminară a concurenților, utilizând în acest sens criterii clare, nediscriminatorii, care să fie precizate în mod explicit în documentația de concurs";; art. 137 (2) „numărul de concurenți selectați trebuie să fie suficient, astfel încât să asigure o concurență reală";; art. 138(1) „în scopul evaluării proiectelor prezentate într-un concurs de soluții, autoritatea contractantă are obligația de a numi un juriu format din cel puțin 3 membrii, persoane fizice independente față de concureți, cu pregătire profesională și experiență relevantă în domeniu, precum și cu probitate morală recunoscută; art. 138 (2) „în cazul în care concurenților li s-a solicitat o anumită calificarea profesională, atunci ce puțin o treime din numărul membrilor juriului trebuie să aibă acea calificare sau una echivalentă";; art. 139 (1) „proiectele trebuie să fie prezentate anonim, acest anonimat urmând a fi păstrat până în momentul în care juriul a adoptat o decizie sau a formulat o opinie";; art. 139 (2) „juriul este autonom în deciziile și opiniile pe care le emite";; art. 140 „juriul are obligația de a evalua proiectele depuse, exclusiv pe baza criteriilor de evaluare indicate în anunțul de concurs";; art.140 (2) „juriul are obligația de a întocmi un raport semnat de toți membrii săi care trebuie să cuprindă evaluarea fiecărui proiect cu observații specifice, precum și dacă este cazul, lista de probleme ce urmează a fi clarificate";.

Din dispozițiile legale sus citate rezultă că în cadrul procedurii de concurs de soluții autoritatea contractantă numește un juriu de specialiști care evaluează proiectele pe baza criteriilor stabilite în fișa de date, iar juriul este autonom în deciziile pe care le emite.

Deci procedura de concurs de soluții cuprinde următoarele etape: primirea și înregistrarea candidaturilor, a documentelor prin care se face dovada depunerii proiectelor, depunerea proiectelor, deschiderea proiectelor, întocmindu-se proces verbal al ședinței de deschidere a proiectelor, evaluarea proiectelor, verificarea proiectelor depuse, aplicara criteriilor de atribuire și stabilirea câștigătorului; invitarea concurentului câștigător la clarificarea problemelor consemnate în raport, dacă este cazul, referitoare la soluțiile propuse; comunicarea rezultatului procedurii.

T. etapele sus arătate, în privința derulării procedurii de concurs de soluții au fost îndeplinite de autoritatea contractantă.

A., în cauză a fost publicat regulamentul de concurs, regulament care afost adus la cunoștința candidaților și care nu a fost contestat de nici una dintre părți.

A fost elaborată o temă de concurs, întocmită o fișă de date, care, de asemenea, nu au fost contestate de către participanții la procedură.

Prin procesul verbal de constatare încheiat la data de (...) ora 12, secretariatul de concurs însărcinat cu primirea și înregistrarea proiectelor depuse la procedura de achiziție publică pentru „servicii de proiectare pentru Sala de C., S. F. și anexe din municipiul C.-N. s-a constatat că au fost depuse 7 proiecte.

Tot prin același proces verbal se arată că Secretariatul de C. va preda proiectele către juriul numit prin dispoziția primarului nr. 411 din

(...) în vederea jurizării, aplicării criteriilor tehnice de la pct. 3-12 din factorii de evaluare.

La data întâlnirii membrilor juriului (fiind vorba de un juriu internațional compus din specialiști din Cehia, Austria, Ungaria, Germania), secretariatul acestuia le-a pus la dispoziție documentele conform prevederilor din regulamentul de concurs, iar juriul, conform punctelor

3.8.7. din regulamentul de concurs a decis luarea în considerare în vederea jurizării și punctării tuturor proiectelor depuse, după care în continuare, pe baza prevederilor art. 3.88 și urm. din R., juriul și-a stabilit propria procedură de lucru continuând evaluarea fiecărui proiect depus.

În data de (...) a avut loc deschiderea proiectelor depuse pentru C.ul de soluții, fiind încheiat un proces verbal din care reiese că fiecare proiect a fost deschis, fiind afișate în Sala Mică a P., iar pentru păstrarea anonimatului fiecare proiect a primit un număr de concurs.

Se mai menționează în procesul verbal că pentru fiecare proiect a fost depusă gaaranția de participare și documentele de calificare anexe, stabilindu-se că documentele de calificare vor fi deschise la data întrunirii juriului, (...).

În urma deschiderii proiectelor s-au constatat de către secretariat anumite vicii de formă la fiecare proiect, consemnate în procesul verbal, stabilindu-se însă că viciile respective nu sunt de natură să creeze un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți.

D. întrunirea juriului, acesta analizând proiectele participante la concurs, constatând faptul că fiecare proiect prezintă elementele necesare pentru jurizare conform procedurii, a votat în unanimitate să fie jurizate toate cele 7 proiecte.

S-a stabilit ca după deschiderea proiectelor să fie respectate S. a VI- a, „C. de atribuire";, și S. a VII-a, „. procedurii de concurs de soluții";, astfel încât juriul a verificat toate proiectele tehnice și le-a punctat conform criteriilor 3-12 de la pct. 6 al documentației, proiectele rămânând anonime.

Scorul final al jurizării a fost exprimat de procentul dat fiecărui proiect intrat în concurs în parte (procentul maxim fiind de 60%).

Scorul final a fost următorul: locul 1 - 51% proiectul nr. 3, (locul 2 nefiind acordat niciunui participant), locul 2 - 30% proiectele 1 și 4, locul 4

-31 % proiectul 6, locul 5 - 16% proiectul 2, locul 6 -12% proiectul 7 și locul

7 - 7% proiectul 5.

R. final a fost citit și aprobat în unanimitate de către toți membrii juriului, anexa la protocolul juriului fiind semnată de toți membrii juriului.

P.ele trebuiau să fie prezentate anonim, acest anonimat urmând a fi păstrat până în momentul în care juriul a adoptat o decizie sau a formulat o opinie.

P. păstrarea absolută a anonimatului proiectelor, față de membrii juriului a fost stabilită o dată ulterioară pentru jurizare.

Conform prevederilor pct. 3.9 din R., confidențialitatea asupra proiectelor a fost regula de bază asemenea păstrării anonimatului, ceea ce a condus la imposibilitatea corelării deschiderii proiectelor cu deschiderea documentelor de calificare, astfel încât s-a decis ca fiind prioritară păstrarea anonimatului față de deschiderea documentelor de calificare, această etapă având loc ulterior definitivării jurizării proiectelor.

Specific procedurii alese de autoritatea contractantă a fost și faptul că concursul derulat ar fi avut două faze, dacă erau calificări prealabile, invitațiile pentru depunerea proiectelor urmând a fi făcute doar candidaților selectați, însă în prezenta cauză, a avut loc o singură fază în cadrul căreia s-au depus atât documentele de calificare, cât și proiectele.

În urma stabilirii unei ierarhii a proiectelor conform criteriilor 3-12 juriul va desemna câștigătorul/câștigătorii concursului. P.ele declarate câștigătoare pentru a participa la etapa de negociere trebuie să fie depuse de către un candidat calificat.

Ulterior, verificării Condițiilor de calificare candidatul/candidatele cu punctajul cel mai mare obținut li se va trimite o invitație de participare la etapa de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Este momentul în care activitatea juriului se încheie, urmând ca evaluarea ofertelor în etapa de negociere să fie făcută de o comisie de evaluare.

Potrivit art. 120 pct. 1 din OUG nr. 3., se vor derula negocieri cu candidatul calificat și desemnat câștigător conform punctajului de la criteriile 3-12, iar dacă sunt mai mulți operatori cu același punctaj se vor organiza negocieri separat cu fiecare dintre operatorii în discuție, premiat în parte.

Prin întocmirea procesului verbal de constatare a proiectelor depuse, întocmirea raportului juriului, întocmirea procesului verbal de deschidere a documentelor de calificare, juriul și secretariatul au urmat toți pașii ce trebuiau parcurși pentru determinarea proiectului cu cel mai mare punctaj, conform criteriului 3-12, respectiv numit prin fișa de date un „câștigător";.

Concurenților li s-a specificat faptul că juriul va jurza pe criteriile 3-

12, stabilind o ierarhie - un câștigător - conform criteriilor 3-12, urmând ca doar câștigătorul să intre în negociere, criteriile pentru desemnarea câștigătorului procedurii vizând desemnarea ca și câștigător a celui care a întocmit proiectul cel mai bun din punct de vedere urbanistic.

C.le prețului și duratei de proiectare fiind prevăzute exclusiv pentru situația în care juriul stabilea mai mulți câștigători conform criteriilor 3-12.

C.a rezultatelor rezutatelor procedurii a avut loc la data de (...).

În cauză juriul a fost autonom și a respectat principiul egalitățții consacrat de OUG nr. 3. în sensul că a luat decizia jurizării tuturor proiectelor prezentate, tocmai pentru a respecta și aplica tratamentul egal prevăzut la art. 2 din ordonanță.

De asemenea, toate detaliile privind derularea concursului și a negocierii au fost stabilite inițial și au fost aduce la cunoștința participanților respectându-se și principiul transparenței procedurii.

Mai mult, punctul 1.5.6 din R. stipulează că juriului e suveran în ceea ce privește evaluarea și stabilirea ierarhiei proiectelor, decizia juriului fiind obligatorie pentru autoritatea contractantă. C. a dispus reluarea jurizării proectelor, ori regula absolută cu privire la formularea unei decizii, unei opțiuni a juriului asupra proiectelor depuse, doar că acestea trebuie să fie anonime.

Ori dispunând reluarea jurizării practic trebuie jurizate proiecte care nu mai sunt anonime, identitatea lor fiind deja publică, desecretizarea lor având loc în cadrul procedurii inițiale ulterior luării deciziilor de către juriu și astfel s-ar încălca prevederile imperative ale art. 139(1) din OUG nr.

3. modificată: „P.ele trebuie să fie prezentate anomin, acest anonimat urmând a fi păstrat până în momentul în care juriul a adoptat o decizie sau a formulat o opinie";.

O altă teză reținută de C. e că nu se poate deduce din conținutul documentelor în cauză că participanții pot extinde tema de proiectae și astfel dacă nu ar fi fost îngrădiți de tema de proiectare, ar fi putut propune proiecte mai complexe decât cele prezentate.

Prevederile temei de proiectare erau obligatorii, dar și minimale, la fel și cerințele unui caiet de sarcini suficiente dar care puteau fi îmbunătățite. În art. 36 din HG 925/2006 modificata sunt prevazute motivele pentru excluderea din procedura a ofertelor depuse, ca inacceptabile sau/si neconforme, ori depasirea prevederilor caietului de sarcini nu figureaza printre acestea. Doar o oferta inferioara acestui caiet de sarcini poate fi respinsa ca neconforma art. 36 alin.2 lit. a din HG 925/2006 modificata. Mai mult decat atat, si tema de proiectare si proiectele depuse au un limbaj specific specialitatii arhitectura, limbaj ce poate fi inteles intru totul doar de arhitecti.

Tocmai acesta este scopul unui concurs de soluții de a îmbunătăți, de a completa prevederile temei de proiectare fără a se abate de la tema de proiectare pusă la dispoziție.

Ori, proiectul desemnat câștigător a respectat tema de proiectare, dar a venit cu funcțiuni noi, inovative, a studiat și anexele sălii de concerte.

Prevederile temei de concurs sunt relevante în argumentarea faptului că autoritatea contractantă a urmărit alegerea unei soluții de arhitectură mai ample decât cele stabilite prin tema de proiectare, ceea ce încă o dată conduce la concluzia că tema de concurs era obligatorie, dar nu limitativă.

Critica referitoare la C. de urbanism este neîntemeiată, întrucât dispozițiile art. 6 din Legea nr. 50/1990 stabilesc că, certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritățile prevăzute la art. 4. a) fac cunoscute solicitantului informațiile privind regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor și construcțiilor existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice și ale regulamwntelor aferente acestora, ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate și aprobate potrivit legii; b) Stabilesc cerințele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcție de specificul amplasamentului; c) stabilesc lista cuprinzând avizele, acordurile necesare în vedrea autorizării; d) încunoștiințează investitorul, solicitantul cu privire la obligația de a contacta autoritatea competentă petnru protecția mediului în scopuloblinerii punctului de vedere al acesteia necesare în vederea autoritzării.

De asemenea, în conformitate cu prevederile temei de concurs și prevederilor din regulament, nu este prevăzută necesitatea depunerii unui memoriu de arhitectură, trebuind ca piesele scrise să cuprindă un memoriu tehnic de maxim 25 de pagini, cu un supliment facultativ de maxim 5 pagini și un deviz estimativ al lucrării fără alte restricții sau solicitări.

Din actele de la dosar rezultă că participantul desemnat câștigător a depus certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice și note explicative la situațiile financiare anuale, simplificate și dovada experienței în domeniu, precum și declarația privind cedarea dreptului de proprietate intelectuală.

Din declarația de autorat depusă la dosar de reprezentantul SC V. A.

SRL rezultă că este autorul principal al soluției prezentate în „Consursul de soluții, Sala de C., S. F. T. și anexe din municipiul C.-N., împreună cu colaboratorii, dintre care pe partea de „. SC P. și A., iar pe partea de „. SC MID I. 2000 S.

Secretariatul juriului și-a prezentat raportul, iar în conformitate cu art. 1.5.5.1. din regulamentul de concurs, juriul a analizat și decis referitor la raportul secretariatului cu privire la proiectele expuse.

A., conform raportului juriului, se arată că „analizând proiectele participante la concurs, membrii juriului constatând faptul că fiecare proiect prezintă elementele necesare pentru o jurizare conform procedurii a votat în unanimitate și urmează a fi jurizate toate cele șapte proiecte";.

C. reține că rezultatul concursului trebuia notificat concurenților anterior parcurgerii etapei de negociere fără publiarea prealabilă a unui anunț de participare. Ceea ce omite însă consiliul este faptul că acest concurs de soluții nu este o procedură de sine-stătătoare, independentă, ci este parte a unei alte proceduri care conduce la atribuirea unui contract de servicii.

C.ul de soluții nu trebuie privit individual, ci împreună cu negocierea, fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în urma căreia autoritatea contractantă a trimis tuturor ofertanților rezultatul procedurii.

În data de (...) la sediul autorității contractante s-a procedat la derularea celei de-a doua etape de negociere a valorilor reprezentând prețul proiectării și durata de execuție a proiectului, cu ofertantul care a obținut cel mai mare punctaj, conform criteriilor 3-12 din fișa de date a achiziției.

Criteriul de atribuire a fost „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic";, criteriul de atribuire și modalitatea de desfășurare a procedurii fiind descrisă și reținută la pct. VI-VII din fișa de achiziție.

Documentele de calificare au fost consemnate în procesul verbal din

(...), juriul considerând suficiente actele depuse pentru calificara ofertelor.

În urma negocierilor ofertantul câștigător a fost V. A. / Mid I. / Pop și A. cu oferta de proiectare de 202.160.000 lei + TVA și durată de execuție

6 luni, obținând următoarele punctaje: tehnic - 51, preț 19,44, durată 6,66, total 77,1 pucte, rezultatul procedurii fiind comunicat către toți ofertanții.

Din considerentele mai sus arătate, rezultă că autoritatea contractantă a organizat o procedură în materia achizițiilor publice, alegând tema concursului de soluții, desfășurarea procedurii având loc curespectarea temei de concurs și a prevederilor regulamentului de concurs, care aduse la cunoștința participanților nu au fost contestate.

Ceea ce a fost de esența procedurii derulate, respectiv criteriile avute în vedere se raportau la aspectele arhitecturale și urbanistice ale proiectului.

P. a fost guvernată de principiul anonimizării proiectelor, astfel încât reluarea jurizării, cum s-a dispus prin decizia atacată ar echivala cu o golire de conținut a procedurii alese de către autoritatea contractantă, respectiv a concursului de soluții, asfel cum este reglementat de art. 18 și art. 139 din OUG nr. 3..

De asemenea, unele inadvertențe produse în derularea procedurii nu sunt de esență și nu sunt în măsură să ducă la anularea procedurii.

A. în vedere strict elementele importante în jurizare, respectiv criteriile

3-12, se poate observa, ca determinant a fost modul de tratare a problemelor de urbanism, estetica urbană, arhitectura și nu prețul/durata de execuție/garanții sau orice alte elemente palpabile, cuantificabile". Fiind un concurs de soluții, importanța a fost calitatea estetică/functională/arhitecturaIă a proiectului câștigător, elemente ce nu pot fi cuantificate, ele fiind subiective și ținând de convingerea intrinsecă a membrilor juriului,

Fiind un concurs de arhitectură, era foarte importantă viziunea arhitecturală, urbanistică, estetică a proiectului.

Raportat la aspectele de fapt și de drept reținute, instanța in baza dispozițiilor art. 137 (1) Cod proc.civ., va respinge excepțiile lipsei calității procesuale active a autorității contractante M. C.-N., a lipsei de interes și a inadmisibilității plângerii, formulată de autoritatea contractantă.

În baza art. 285(1) din OUG 3. și art. 18 din Legea nr. 554/2004, va admite plângerea formulată de M. C.-N. împotriva Deciziei nr. 2637/C(...),

1629, 1694/(...) a C. N. de S. a C. și în consecință:

Va anula în parte D. nr. 2637/C(...), 1629, 1694/(...) și va respinge contestațiile îndreptate împotriva rezultatului jurizării și a rezultatului procedurii de concurs de soluții finalizat prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, formulate de către SC D. A. S. pentru lipsa calității procesuale active și SC C. P. SRL, ca neîntemeiată, urmând să dispună menținerea deciziei contestate în privința dispoziției referitoare la continuarea procedurii privind proiectul care face obiectul procedurii de achiziție publică.

Admițând plângerea formulată de petentă, instanța în baza dispozițiilor art. 50 și urm. Cod proc.civ., va admite și cererea de intervenție formulată de O. A. din R. în interesul petentului M. C.-N.

P. A. MOTIVE

IN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E :

Respinge excepțiile lipsei calității procesuale active a autorității contractante M. C.-N., a lipsei de interes și a inadmisibilității plângerii, formulată de autoritatea contractantă.

Admite plângerea formulată de M. C.-N. împotriva Deciziei nr.

2637/C(...), 1629, 1694/(...) a C. N. de S. a C. și în consecință:

Anulează în parte D. nr. 2637/C(...), 1629, 1694/(...) și respinge contestațiile îndreptate împotriva rezultatului jurizării și a rezultatului procedurii de concurs de soluții finalizat prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, formulate de către SC D. A. S. pentru lipsa calității procesuale active și SC C. P. SRL, ca neîntemeiată.

Admite cererea de intervenție în interesul petentului M. C.-N. formulată de către O. A. DIN R.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 25 octombrie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A. I. A. C. I. D. P. M. T.

Red. D.P. dact. GC

6 ex/(...)

← Decizia civilă nr. 4465/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția...		Decizia civilă nr. 4055/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Decizia civilă nr. 5873/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal Sentința civilă nr. 559/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal Sentința civilă nr. 691/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal Decizia civilă nr. 4465/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal Decizia civilă nr. 4055/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal Decizia civilă nr. 6125/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal Decizia civilă nr. 3799/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal Decizia civilă nr. 4959/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal