Decizia civilă nr. 438/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 438/2011
Ședința publică din data de 02 F. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. M.
JUDECĂTOR: G.-A. N.
JUDECĂTOR: S. AL H.
G.: D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul B. M. N. împotriva sentinței civile nr. 4215 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui
M., în contradictoriu pârâtele D. G. A F. P. A J. M., A. F. P. B.-M. și A. F.
PENTRU M.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează următoarele:
Cauza are ca obiect anulare act de control taxe și impozite -taxă de poluare.
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs.
Recursul declarat este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în valoare de 21,5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2., constată că este legal investită raportat la dispozițiile art.3 pct.3 C.pr.civ coroborat cu art.10 al. 2 și 3 din L. nr. 554/2004. După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare. CURTEA Prin sentința civilă nr. 4215 1589 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul B. M. N. în contradictoriu cu pârâtele: D. G. A F. P. M., A. F. P. B. M. și A. F. PENTRU M. - B. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Taxa pe poluare reglementată de dispozițiile OUG nr. 5. (OUG nr. 2., OUG nr. 7.) era datorată la prima înmatriculare a autoturismului în România, indiferent dacă este vorba despre autoturisme noi sau second-hand, însă prin modificările OUG nr. 5., o anumită categorie de autoturisme noi au fost exceptate de la plata taxei de polua. A. „. M1 cu norma de poluare E. 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N 1 cu norma de poluare E. 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii E. în perioada 15 decembrie 2008 - 31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a G. nr. 5.. Categoria de autoturisme exceptată de la plata taxei de poluare corespunde caracteristicilor tehnice ale autoturismelor produse în România, o nouă dovadă a intenției clare de protejare a industriei interne în detrimentul produselor importate. În situația de față taxa pe poluare a fost achitată la data de (...), respectiv anterior modificării OUG nr. 5., or numai în urma modificărilor aduse prin OUG nr. 2. și OUG nr. 7., norma internă nu îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarată incompatibilă cu art. 90 din Tratatul CE, motiv pentru care acțiunea a fost respinsă. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, solicitând modificarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii introductive de instanță. În motivarea recursului, recurentul a apreciază că încasarea taxei de poluare este nelegală și, implicit, dispozițiile OU nr. 5., ca urmare a principiului aplicării directe a reglementărilor comunitare. Potrivit dispozițiilor art. 148 alin. 2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii E. au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislația internă principiul aplicării directe și al supremației dreptului comunitar. OUG nr. 50/2009 este contrară prevederilor art. 90 din Tratatul de I. a C. E. (actual art. 110), întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate. Prin perceperea taxei de poluare este în încălcat principiul nediscriminării produselor importate față de cele interne. Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate și adispozițiilor legale incidente, Curtea apreciază că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente: A rezultat din actele depuse în fața instanței de fond că reclamanta a achitat suma de 4377 lei cu titlu de taxă de poluare prin chitanța seria TS5 nr. 2212269/(...). Așa cum a stabilit și instanța de fond, refuzul autorității publice de a da curs solicitării de restituire a taxei de poluare este justificat din următoarele considerente: Noul act normativ, respectiv O., în forma sa inițială, respectiv în forma î n vigoare la data la care s-a realizat plata taxei de poluare ce se cere a fi r estituită , nu este contrar legislației comunitare N u se poate omite că în urma notificărilor emise de C. E. către Guvernul României, nu au avut loc consultări pentru alinierea noului act normativ legislației comunitare, astfel încât noua taxă să nu fie contrară acesteia, o primă chestiune fiind atribuirea unei noi calificări juridice acesteia, drept taxă de mediu, care să confere legitimitate reglementărilor naționale în raport cu dispozițiile dreptului comunitar, având în vedere că în domeniul mediului, Comunitatea E. exercită doar competențe de coordonare, statele membre putând să adopte reglementări proprii derogatorii de la normele dreptului comunitar. Totodată, în nota de fundamentare a noului act normativ s-a arătat că din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, iar această realitate juridică are drept implicație la nivel naționalfaptul că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare. Cu toate acestea, art. 90 din Tratat prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton. Având în vedere cele de mai sus, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anumit model european de reglementare sau altul, ci prin raportare la articolul din tratat citat mai sus și la jurisprudența C. de Justiție a C. E., așa încât taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unor principii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracterul adecvat și proporțional sau poluatorul plătește. Conform dispozițiilor cuprinse în art. 1 din O.U.G. nr. 5. sunt stabilite coordonatele pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului care încep cu programe de înnoire a parcului auto național și continuă cu o serie de alte programe în acest domeniu, inclusiv împădurirea terenurilor degradate sau defrișate. Totodată, adoptarea ordonanței a creat posibilitatea restituirii sumelor în plus pentru taxa de primă înmatriculare față de valoarea relativ redusă a taxei de poluare, așa încât, în baza unei cereri de restituire și a chitanțelor care dovedesc plata taxei în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, plătitorii își pot recupera diferența dintre cele două taxe. Așadar, Curtea E. de Justiție a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărui cuantum crește progresiv, în conformitate cu un criteriu obiectiv (deciziile în cauzele nr. 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, parag. 12; cauza C-132/88 Con. Comisiei E. c. Republicii Elene parag. 17). De asemenea, Curtea E. de Justiție a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu, iar în condițiile în care taxa de poluare este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare. Apoi, obiectivul taxei este de protejare a mediului atât prin modul de utilizare a resurselor constituite cât și prin modul de impunere, ținând cont că elementele care stau la baza acestuia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon, criteriile care stau la baza taxei având deci un caracter adecvat scopului propus. Principala critică adusă noului sistem de taxare este acea că, în realitate, nu s-a schimbat decât denumirea taxei, sistemul fiind în continuare discriminatoriu față de autovehiculele deja existente în parcul auto național. Sub acest aspect este relevantă decizia C.E.J. în cauza C-345/93 Nunes Tadeu, parag. 20, din care rezultă că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie din import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și în consecință, se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată, incorporată într-un autovehicul național similar. Or, actualul act normativ este în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de piață și care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă. Tot în privința comparație cu autovehiculele deja existent în parcul auto național, Curtea E. de Justiție s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale, deoarece art. 90 din Tratatul C. E. nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente, (decizia CEJ în cauzele conexate C-290/05 și 33305 Akoș Nadasdi și Ilona Nemeth parag. 49). Pe de altă parte, este respectat și principiul transparenței, deoarece taxa de poluare este așezată pe baza unor criterii cunoscute de contribuabil prin omologarea de tip, fiind instituite valorile limită pentru încadrarea unui autovehicul în diverse clase de poluare, astfel încât se poate cunoaște pe baza documentelor mașinii, cuantumul posibil al taxei pentru un autovehicul de tipul celui pe care contribuabilul și-l dorește. Se poate, așadar, concluziona că O.U.G. nr. 5. (varianta în vigoare la momentul plății taxei) respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din Tratatul C. E.. A., după cum se poate constata, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și capacitatea din punct de vedere al poluării, luându-se în considerare și deprecierea autoturismului conform coeficienților descriși în anexa 4. Cota fixă de reducere prev. în anexa 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului. Cu ocazia calculului taxei, pot fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterea de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe în condițiile prev. de normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență. Pe de altă parte, așa cum rezultă din art. 8: „(1) Atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa în România este ulterior scos din parcul auto național se restituie valoarea reziduală a taxei în conformitate cu prev. alin. (2). (2) Valoarea reziduală a taxei reprezintă taxa care ar fi plătită pentru respectivul autovehicul dacă acesta ar fi înmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto național.";. Așadar, atâta timp cât taxa de poluare percepută pentru prima înmatriculare se restituie atunci când autoturismul respectiv este scos din parcul auto național, nu se poate pretinde o discriminare față de autoturismele pentru care această taxă nu s-a perceput deoarece existau în parcul auto național la data adoptării actului normativ, atâta timp cât pentru acestea taxa nu a fost plătită și evident nici nu se poate pune problema restituiri ei. În cauza de față, reclamantului i-a fost percepută taxa de poluare, iar nu taxa specială de primă înmatriculare, taxă care este apreciată de Curte în conformitate cu exigențele legislației naționale și comunitare, așa încât restituirea ei nu are un temei legal. În consecință, față cele menționat anterior, în condițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ., se va respinge recursul declarat și se va menține în întregime hotărârea atacată. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Respinge recursul declarat de reclamantul B. M. N. împotriva sentinței civile nr. 4215 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui M., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...) Red.DM Dact.D.C:/2ex/(...) Jud.prima instanță V.I.
| ← Sentința civilă nr. 151/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 4523/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
