Decizia civilă nr. 4823/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 4823/2011
Ședința publică de la 18 N. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE G.-A. N.
Judecător S. Al H.
Judecător M.-I. I.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta A. J. PENTRU O. F. DE M. C. împotriva sentinței civile nr.1542/2011 pronunțată de Tribunalul Cluj, în contradictoriu cu intimat SC G. I. SA, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic M. G. în reprezentarea intereselor recurentei și consilier juridic C. I. M. pentru intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ. Reprezentanta intimatei depune la dosar împuternicire de reprezentare și întâmpinare, din care un exemplar se comunică și cu partea adversă. Constatând că nu sunt alte cereri de formulat, Curtea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale. Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, pentru motivele prezentate în memoriul de recurs. Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate, pentru argumentele prezentate prin întâmpinare. Curtea reține cauza în pronunțare. INSTANȚA Prin sentința civilă nr.1542 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C. s- a admis cererea formulată de reclamanta SC G. 4 I. SA în contradictoriu cu pârâta A. J. pentru O. F. de M. C. și s-a anulat în parte D. nr.331/(...) emisă de A. C. și a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a subvenției prevăzute de art.85 alin.1 din Legea nr.7. și pentru perioada aprilie 2009-aprilie 2010. La data de (...) reclamanta a adresat cererea nr.4309 către pârâtă cu solicitarea de a beneficia de subvenția prevăzută de art.85 alin.1 din Legea nr.7., pentru angajatul M. I., șomer în vârstă de peste 45 de ani cu care a încheiat contractul individual de muncă nr.40441/(...), scop în care a prezentat șiconvenția conform anexei la actul normativ. Cererea i-a fost respinsă, după aproape un an de la data înregistrării, motivat de faptul că au atinse limitele maxime a cheltuielilor bugetare destinate măsurilor de stimularea ocupării forței de muncă, că s-au epuizat sumele alocate acestor credite bugetare și că nu se poate dispune angajarea cheltuielilor din aceste bugete decât numai în limita creditelor bugetare. Potrivit art.85 alin.1 din Legea 7., angajatorii care încadrează în muncă pe perioadă nedeterminată șomeri în vârstă de peste 45 de ani sau șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale sunt scutiți, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuției datorate la bugetul asigurărilor pentru șomaj, aferentă persoanelor încadrate din aceste categorii, și primesc lunar, pe această perioadă, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referință în vigoare, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 2 ani. Reclamanta a depus lunar toată documentația pentru a obține subvenția prevăzută de art.85 alin.1 din Legea 7., aceasta fiind înregistrată inițial la data de (...), obținând numărul de convenție 262/(...). Nu s-a făcut dovada virării ulterioare a sumelor de bani cuvenite reclamantei, deși aceasta a făcut dovada depunerii documentației aferente până în luna aprilie 2010 inclusiv. Ulterior, reclamanta a primit decizia contestată, emisă la un an de la data depunerii cererii inițiale de acordare a sumelor prevăzute de lege, prin care i s-a adus la cunoștință faptul că cererea a fost aprobată, dar numai începând cu data de (...). Pârâta a invocat prevederile relevante ale L. 500/2002 care îi interzic să efectueze plăți după atingerea sumei maxime aprobate prin bugetul asigurărilor sociale, fiind numai ordonator terțiar de credite și se supune ordonatorului principal de credite, însă instanța apreciază că nu pot fi în niciun caz imputabile reclamantei disfuncționalitățile generale de ordin financiar sau cele legate de distribuirea fondurilor între ordonatorii de credite. A. aspecte nu pot sub nicio formă afecta existența și/sau cuantumul unor drepturi stabilite imperativ de lege care, în speță, sunt de natură a stimula încadrarea în muncă a unor anumite categorii sociale. Instanța observă că textul legal nu condiționează acordarea subvenției de prevederile bugetare sau de un acord al vreunei autorități, ci prevede că angajatorul beneficiază de acea sumă de bani prin simpla îndeplinire a condițiilor prevăzute la art.85, desigur doar dacă formulează cerere în acest sens. Nu a putut fi reținută nici susținerea conform căreia pârâta nu și-a dat consimțământul la încheierea convenției cu reclamanta; instanța apreciază că, dacă sunt îndeplinite restul cerințelor legale pentru acordarea subvenției, aceasta nu poate fi condiționată de semnarea propriu - zisă a convenției (care poate fi refuzată pe motive neîntemeiate de agenția județeană, cum, de altfel, se și invocă în speță). Având în vedere considerentele expuse, instanța a reținut că decizia contestată este nelegală, motiv pentru care va admite contestația, a anulat în parte decizia nr.331/(...) și a obligat-o pe pârâtă la plata către reclamantă a subvenției prevăzute de art.85 alin.1 din Legea 7. și pentru perioada aprilie 2009 - aprilie 2010. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta A. J. pentru O. F. de M. C. solicitând admiterea recursului și modificarea în totalitate a sentinței civile recurate, cu respingerea contestației înaintată de reclamantă. În motivele de recurs se arată că A.F.O.F.M. C. a emis D. nr.331 prin care a respins solicitarea reclamantei-SC G. I. SA, solicitare enunțată în cererea înregistrată cu nr.4309 din (...) cu privire la acordarea subvenției prevăzută de art.80 din Legea 7. cu modificările și completările ulterioare. Arată că, respingerea acestei solicitări a fost motivată în temeiul L. 500/2002 actualizată, privind finanțele publice. Invederează astfel că, Legea 500/2002 stabilește principiile, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice, precum și responsabilitățile instituțiilor publice implicate în procesul bugetar. La art.1 alin.2 lit.b) din Legea 500/2002 se prevede că dispozițiile acestei legi se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării și raportării bugetului asigurărilor sociale de stat. Întrucât legea bugetară anuală prevede și autorizează pentru anul bugetar, veniturile și cheltuielile bugetare, precum și reglementările care sunt specifice exercițiului bugetar, reiese în mod clar din textul de lege faptul că sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art.1 alin.2 în cadrul cărora se angajează, se ordonantează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite, în conformitate cu art.4 alin.2. Mai mult, în conținutul art.4 alin.3 din Legea 500/2002 se prevede în mod strict faptul că angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate, rezultând astfel că acest tip de cheltuieli nu poate fi depășit fiind definit și materializat ca un cuantum fix alocat și cu o destinație precisa. Precizează că, la fel ca alte instituții, A.J.O.F.M. C., are doar calitatea de ordonator terțiar de credite și în consecință, se supune ordonatorului principal de credite, având responsabilitățile prevăzute la art.22 alin.1 din Legea 500/2002, articol al cărui conținut prevede că ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respctive și cu respectarea dispozițiilor legale. Mai arată că nu este obligată și nu poate să prevadă sau să anticipeze un viitor număr de convenții sau număr de persoane ce vor fi angajate, aceste acțiuni ținând cel mai mult de evoluția sectorului de activitate economică care, în unele perioade poate crește, depășind posibilitățile financiare de acordare de subvenții pentru angajatori, dintr-un buget prestabilit și limitat ca sumă. Recurenta mai invederează faptul că din cele două modificări aduse L. 7., rezultă că legiuitorul a dorit să evidențieze strânsa legătură dintre prevederile celor douăa cte normative limitând posibiltiatea acordării de subvenții la un buget anual, cu o destinație precisă și limitat ca și cuantum financiar. Deliberând asupra cererii de recurs, Curtea reține următoarele: Reclamanta a depus cererea înregistrată cu nr.4309 la data de (...) la A. C. pentru a beneficia de subvenția pentru absolvenții instituțiilor de învățământ încadrați în muncă prevăzută de art.80 din Legea 7.. Totodată, a depus documentația solicitată pentru fiecare lună începând cu luna aprilie 2009 și încheind cu luna martie 2010, toate documentele fiind înregistrate la A. C. Cererea înregistrată cu nr.4309/(...) a fost respinsă prin decizia nr.331 din 1 aprilie 2010, fiindu-i comunicată reclamantei la data de 20 mai 2010. A. și-a fundamentat decizia pe considerentul atingerii limitei maxime a cheltuielilor bugetare. Conform prevederilor art.80 alin.1 lit.c din Legea 7., angajatorii care încadrează în muncă pe durata nedeterminată absolvenții unor instituții de învățământ, sunt scutiți pe o perioadă de 12 luni de la plata contribuției datorate la bugetul asigurărilor pentru șomaj, aferentă absolvenților încadrați și primesc lunar, pe această perioadă, pentru fiecare absolvent o sumă egală de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenții de învățământ superior. Conform dispozițiilor art.54 alin.1 și 2 din Normele metodologice de aplicare a L. 7., măsurile de stimulare prevăzute de art.80 din lege se acordă angajatorilor lunar pe o perioadă de 12 luni, respectiv de 18 luni în cazul absolvenților din rândul persoanelor cu handicap, de la data încheierii convenției prevăzute la art.52. Cererea reclamantei a fost depusă în prima jumătate a anului 2009. Recurenta nu a făcut dovada că la data când reclamanta a solicitat acordarea măsurilor de stimulare prevăzute la art.80 din Legea 7., bugetul alocat A. C. în acest scop ar fi fost deja epuizat. D. prin care A. C. a respinscererea de acordare a măsurilor de stimulare a fost emisă cu o întârziere deun an. Întrucât pârâta recurentă nu a făcut dovada sumelor alocate învederea acordării măsurilor de stimulare prevăzute la art.80 din Legea 7. ,a celor cheltuite și momentul la care au fost epuizate, Curtea reține că apărările evocate de recurentă nu pot fi primite. Pentru a-și putea exercita atribuția de control al legalității acteloradministrative, instanța de judecată trebuie să cunoască rațiunile pentru care emitentul actului, în îndeplinirea puterii sale discreționare, a alessoluția criticată de cel vătămat, iar această motivare trebuie să fieintrinsecă actului administrativ. Obligația autorității emitente de a motiva actul administrativ, constituie o garanție contra arbitrariului administrației publice și se impune mai ales în cazul actelor prin care se suprimă drepturi recunoscute de lege. D. contestată afirmă generic că subvenția nu poate fi acordată datorită absenței creditului bugetar. Autoritatea nu justifică însă nici limitelebugetare, nici depășirea cheltuielilor în perioada în care reclamanta a depus cererea de acordare a subvenției. În acest context, actul atacat apare ca fiind dat cu exces de putere. Pentru toate aceste considerente, în baza art.312 C.proc.civ., recursul va firespins ca nefondat. PENTRU A. MOTIVE IN NUMELE L. D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta A. J. DE O. A F. DE M. C. împotriva sentinței civile nr.1542 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C., pe care o menține în întregime. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 18 noiembrie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER, G. A. N. S. AL H. M. I. I. A. B.red.S.Al H./A.C. 2 ex. - (...)jud.fond. P. C.
| ← Sentința civilă nr. 588/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 598/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
