Decizia civilă nr. 5069/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...) R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 5069/2011
Ședința publică de la 24 N. 2011
PREȘEDINTE D. M.
Judecător M. D.
Judecător R.-R. D.
Grefier C. P.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta S. A. SRL Z. împotriva sentinței civile nr. 2007 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., în contradictoriu cu intimații D. G. A F. P. S., A. F. P. Z. și A. F. PENTRU M. - M. M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite, restituire taxă poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică} se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu 22 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. pr. civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. pr. cv. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina. S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 2007 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. s-a admis excepția ridicată de D. G. A F. P. S. privind lipsa calității procesuale pasive și în consecință s-a respins acțiunea împotriva acestui pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. S-a admis excepția ridicată de D. G. A F. P. S. privind inadmisibilitatea cererii de anulare a adresei nr. 56571/2010 și s-a respins ca inadmisibilă această cerere. S-a respins excepția inadmisibilității cererii de restituire ridicată de D. G. a F. P. S. S-a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta S. A. SRL Z., pentru restituirea sumei de 2671 lei achitată cu titlu de taxă de poluare și dobânzi la această sumă. În final, s-a respins cererea de chemare în garanție formulată de D. G. A F. P. S. în contradictoriu cu A. F. PENTRU M.. Deliberând cu prioritate asupra excepțiilor ridicate în cauză, instanța de fond a reținut următoarele: Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D. S., invocată de aceasta, în nume propriu este întemeiată și a fost admisă întrucât actul atacat nu a fost emis de aceasta, iar suma achitată de reclamant nu a fost virată în contul pârâtei, D. S. nefiind implicată în procedura de restituire a sumei. Potrivit dispozițiilor art. 41 C.pr.fiscală actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent în aplicarea legislației privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor fiscale. Înscrisul comunicat de pârâtă sub nr. 56571/2010 nu întrunește caracteristicile noțiunii de act administrativ fiscal în sensul art. 41 susmenționat, nefiind emis de către organul fiscal competent în scopul stabilirii, modificării sau stingerii drepturilor și obligațiilor fiscale. În consecință instanța de fond a admis și excepția privind inadmisibilitatea cererii de anulare a adresei ridicată în cauză de pârâta D. S. și a respins ca inadmisibilă cererea reclamantului de anulare a adresei nr. 56571 /(...). Exceptia inadmisibilității cererii de restituire pentru neîndeplinirea procedurii prealabile a fost respinsa pentru următoarele considerente: Art.1 alin.1 din legea nr. 554/2004 consacră dreptul oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei astfel cauzată. Reclamantul s-a adresat tribunalului în temeiul acestui text legal. Potrivit art. 205 alin 1 Cod Procedură Fiscală, împotriva titlului de creanță precum și împotriva altor acte administrative fiscale, se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii. Așadar, raportat la faptul că reclamantul a inițiat procedura prevăzută de art.7 din legea nr.554/2004, iar pârâta a comunicat refuzul său, cererea reclamantului de încadrează în termenul general în care instanța de contencios poate fi sesizată, prevăzut de art.11 din Legea nr. 554/2004 Conform dispozitiilor din capitolul I pct. 3 alin.1 din Ordinul nr. 1899/2004 emis de M. F. publice, pentru restituirea sau rambursarea sumelor de la buget, nu se cere efectuarea unor proceduri prealabile, singura conditie fiind depunerea cererii de restituire in cadrul termenului legal de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui in care a luat naștere dreptul la restituire. Asupra cauzei pe fond tribunalul a reținut că în vederea efectuării primei înmatriculări în România a autovehiculului său reclamanta a solicitat pârâtei A. F. P. Z. calcularea taxei de poluare. C. sa a fost înregistrată în data de (...), sub nr. 47913 si a fost soluționată prin deciziei de calcul a taxei pentru poluare nr.47941/2010 prin care s-a stabilit pentru plata suma de 2671 lei. In (...), reclamanta a achitat la T. din cadrul Administratiei F. P. a M. Z., suma de 2671 lei, cu titlu de taxa de poluare, conform chitanței. Această taxă a fost stabilită prin aplicarea elementelor de calcul prevăzute de O. nr. 5.. Taxa de poluare a fost instituită prin Ordonanța de Urgență nr. 5. care a abrogat prevederile din Codul Fiscal referitoare la taxa de primă înmatriculare a autovehiculelor. A constatat instanța de fond, că actul normativ menționat, în forma în vigoare la data plății taxei nu încalcă dispozițiile dreptului comunitar. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta S. A. SRL Z. solicitând admiterea recursului, și modificarea sentinței civile atacate, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată. În motivarea recursului, reclamanta a invocat și a dezvoltat pe larg mai multe aspecte privind prioritatea dreptului comunitar față de prevederile naționale, respectiv tratamentul discriminator al taxei de poluare, în condițiile în care aplică un tratament juridic și fiscal diferit unor situații identice concretizate în achiziționarea de către o persoană a unui autovehicul, concluzionând că O. nr. 5. cu modificările ulterioare aduse prin O. nr. 1. încalcă prev. art.90 din Tratatul de I. a C. A mai menționat reclamanta că taxa a fost încasată în baza unei legislații interne contrară normelor comunitare, astfel încât, în aplicarea principiului priorității dreptului comunitar, există obligația de restituire În cauză a depus întâmpinare pârâta intimată D. G. A F. P. A J. S. în nume propriu și în numele A. F. P. Z. prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și respingerea acțiunii reclamantei ca inadmisibilă, iar pe fond ca nefondată. Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele: Referitor la excepția inadmisibilității, derivate din neexercitarea de către reclamant a căii administrative de atac prevăzute de art.205 și urm. din OG 93/2003, Curtea a reținut următoarele: În ședința din 14 noiembrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție - C. competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit în fiecare dintre cauze, emis Decizia nr.24 în dosarul nr. 9/2011iar prin această hotărâre a admis recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, C. de conducere al C. de A. I. și C. de conducere al C. de A. C. și a stabilit că procedura de contestare prevăzută de art.7 din Ordonanța de Urgență a G. nr.5. raportat la art.205-218 din Codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin.1 lit.d din același cod Decizia pronunțată fiind obligatorie, potrivit art.3307 alin.4 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că excepția de inadmisibilitate este nefondată. Referitor la fond: În prezent, compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Și este așa, deoarece din parag. 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul C. de referă la varianta inițială a OUG nr. 5. aplicabilă în prezentul litigiu. Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare. Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5., varianta inițială, trebuie să se rețină că reglementarea națională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008. Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc). Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din Tratatul de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a C. de Justiție (cauza Simmenthal). Referitor la obligația de plată a dobânzii, Curtea constată că reclamantul a achitat la A. F. P. taxa de poluare și a solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii potrivit art. 124 Cod pr. fisc, iar prima instanta a acordat altceva decât s-a solicitat de reclamant, respectiv dobânda legală în materie civilă de la data plății taxei și până la data restituirii sale integrale. Încasarea nelegală a unei taxe produce un prejudiciu prin lipsirea de respectiva sumă de bani pentru perioada cuprinsă între data încasării taxei si data restituirii efective. Normele speciale din materia dreptului fiscal nu reglementează acoperirea acestui prejudiciu, situație în care devin incidente normele dreptului comun. Nu se poate accepta aplicarea prin analogie a dispozitiilor art. 124 alin. 2 raportat la art. 120 alin. 6 si art. 117 C.p.c. deoarece este vorba despre norme de excepție, de stricta interpretare si aplicare doar la situația pe care o reglementează. Este important a se avea în vedere dispozițiile art. 3 alin. 3 din O.G. nr. 9/2000 dacă ar fi fost formulat un astfel de petit, or un capăt de cerere privind obligarea pârâtei la plata dobânzii legale în materie civilă nu a fost formulat. În consecință, față de cele menționate anterior, în temeiul art. 304 pct. 9 c.pr.civ. raportat și la dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite recursul formulat de reclamanta S. A. SRL Z. și va modifica în parte hotărârea recurată în sensul că va admite în parte cererea de chemare în judecată, iar pârâta A. Z. va fi obligată să restituie reclamantei suma de 2671 lei reprezentând taxă de poluare achitată de către reclamantă cu chitanța seria TS6 nr. 1803218 din data de (...). Referitor la cererea de chemare în garanție, respinsă de către instanța de fond, Curtea reține următoarele: C. de chemare în garanție a AFM B., formulată de către pârâtă este întemeiată. Astfel, taxa de poluare a fost plătită de către reclamant în contul deschis pentru taxe de poluare pentru autovehicule, taxe care se constituie un venit la bugetul F. pentru M. în vederea programelor pentru protecția mediului. Se reține aplicabilitatea art. 1 al.1 din OUG nr.5., unde se prevede: "Prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M.."; Art. 60 al. 1 c.pr.civ. prevede :";Partea poate să cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in garantie sau in despagubiri."; De asemenea, în temeiul art. 1 și 3 din OUG nr. 5. se va admite cererea de chemare în garanție, iar A. F. PENTRU M. va fi obligată la plata sumei de 2.671 lei în favoarea ADMINISTRAȚIEI F. P. Z. Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței atacate. Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursul declarat de către reclamanta S. A. SRL Z. împotriva sentinței civile nr. 2007 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. pe care o modifică în parte în sensul că admite în parte cererea de chemare în judecată. Obligă pârâta A. F. P. Z. să restituie reclamantei suma de 2671 lei reprezentând taxă de poluare achitată de către reclamantă cu chitanța seria TS6 nr. 1803218 din data de (...). Respinge restul capetelor de cerere. Admite cererea de chemare în garanție a A. F. PENTRU M., cererre formulată de pârâta D. G. A F. P. S. Obligă chemata în garanție să restituie pârâtei suma de 2671 lei, reprezentând taxă de poluare achitată de către reclamant. Menține restul dispozițiilor sentinței. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 24 noiembrie 2011. { F. | PREȘEDINTE, D. M. JUDECĂTOR, M. D. JUDECĂTOR, R.-R. D. GREFIER, C. P. } Red.D.M. Dact.H.C./3 ex./ (...). Jud.fond: L. M..
| ← Decizia civilă nr. 505/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 695/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
