Decizia civilă nr. 4841/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 4841/2011
Ședința publică de la 18 N. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE G.-A. N.
Judecător S. Al H.
Judecător M.-I. I.
G. A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul B. N. P. împotriva sentinței civile nr. 1. pronunțată de Tribunalul Maramureș, în contradictoriu cu intimat I. P. M.-S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite înmatriculare fără plata taxei de poluare OUG nr. 5..
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul declarat este legal timbrat, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ. După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în limita probatoriului administrat. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 136 pronunțată în data de (...), în dosarul nr. (...) al T.ui M. s-a respins ca neîntemeiată acțiunea promovată de reclamantul B. N. P., în contradictoriu cu pârâta I. P. M. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamantul deține un autovehicul înmatriculat anterior într-un stat membru al U. La data de (...), reclamantul a solicitat înmatricularea autoturismului său fără plata taxei de poluare prev. de O. nr. 5., dar pârâta i-a comunicat că acest lucru nu este posibil. Instanța de fond a constatat că potrivit dispozițiilor art. 3 din OUG 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, se datorează această taxă pentru autovehiculele din categoriile M (1)-M(3) și N(1)-N(3), astfel cum sunt acestea definite în Reglementările privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere, precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin O. ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003. Conform art. 4 lit. a, autoturismul reclamantului nu intră în categoriile exceptate de la plata taxei de poluare în sensul art. 3 alin. 2 și art. 9 alin. 1, iar obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R. nu și pentru cele aflate deja în circulație și înmatriculate în țară. Din analiza prevederilor legale care au stabilit condițiile și modalitățile de percepere a taxei de poluare în vigoare la data de (...), instanța consideră că norma de drept intern nu este neconformă cu art. 90 din TCE, actual nr. 110 TFUE. Astfel, potrivit normelor OUG 5., astfel cum au fost modificate prin OUG 1. care a abrogat, cu începere de la 1 ianuarie 2010, scutirea acordată în temeiul OUG 2., obligația de plată a taxei revine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R., fără a se face nici un fel de diferențiere pe criterii de proveniență a autovehiculului, iar din sumele colectate se finanțează programe și proiecte pentru protecția mediului. Reglementată în acest mod, tribunalul a considerat că taxa de poluare nu mai apare a fi destinată să diminueze introducerea în R. a unor autoturisme second - hand deja înmatriculate într-un alt stat membru. Scopul general al art. 90 TCE, în prezent art. 110 din Tratatul de funcționare a U. E., este acela de a asigura respectarea unuia dintre principiile de bază ale funcționării Comunității, respectiv principiul liberei circulații a mărfurilor, iar acest articol se referă la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai mare produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne, ceea ce nu este cazul în speță, concluzie la care a ajuns însăși Comisia E. în urma numeroaselor sesizări pe acest aspect. De altfel, la această concluzie a ajuns însăși Comisia E. în urma numeroaselor sesizări pe acest aspect, din a cărei propunere de clasare a plângerii nr.2. care se referă la taxa pe poluare din R. (propunere publicată în Jurnalul Oficial al U. E. nr. C 29/8 din 5 februarie 2010, clasarea referindu-se la forma actuală a OUG 5., aplicabilă în speță), instanța va cita în continuare aspectele relevante: „Comisiei E. i-au fost transmise numeroase plângeri având ca obiect o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor în conformitate cu legislația națională în materie, cu modificările aduse de OUG nr.2.. A.e plângeri au fost comasate la dosarul principal cu numarul de înregistrare 2.. Prin publicarea prezentei, Comisia informează publicul cu privire la intenția sa de clasare a dosarului cu numărul menționat mai sus. Mai întâi, trebuie reamintit că din păcate nu se poate vorbi despre o armonizare a taxelor pe autovehicule la nivelul UE și, ca atare, nimic nu împiedică statele membre să perceapă asemenea taxe, ele fiind libere să decidă cuantumul și metodele de calcul. T., această libertate nu poate aduce atingere dispozițiilor T. privind funcționarea U. E. (TFUE), în special articolului 110 (fostul articol 90 din TCE), care prevede un tratament fiscal echitabil al produselor autohtone și al celor care provin din alte state membre. Departamentul responsabil al Comisiei, după analizarea OUG nr. 2., a conchis că aceasta nu respectă articolul 110 din TFUE, de vreme ce anumite mașini uzate par suprataxate în comparație cu autovehicule similare înmatriculate ca noi. S-a constatat că scutirea acordată în temeiul OUG nr. 2. nu pare să se bazeze pe criterii obiective, tinzând să favorizeze producătorii autohtoni de autovehicule. A. fapt a fost considerat incompatibil cu articolul 110 din TFUE și, prin urmare, la 26 iunie 2009, Comisia a emis o scrisoare de punere în întârziere prin care insista ca R. să modifice aceste prevederi controversate (IP/09/1012). La 28 septembrie 2009, autoritățile române au răspuns printr-o scrisoare în care își exprimau poziția față de chestiunea în discuție și, la 12 ianuarie 2010, au informat Comisia cu privire la existența OUG nr. 1. de abrogare, cu începere de la 1 ianuarie 2010, a scutirii acordate în temeiul OUG nr. 2.. În acest context, departamentul responsabil al Comisiei este de părere că autoritățile române au luat măsurile necesare pentru a asigura respectarealegislației comunitare și, în momentul de față, se pare că legislația română privind taxa de înmatriculare a autovehiculelor este conformă cu articolul 110 din TFUE. Din acest motiv, departamentul responsabil va propune Comisiei clasarea cazului RO C 29/8 Jurnalul Oficial al U. E. (...)."; Având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse, instanța de fond a considerat că taxa pe care reclamantul este obligat să o achite pentru înmatricularea autoturismului său, nu apare ca fiind neconformă cu art. 110 din TFUE, situație în care acțiunea este neîntemeiată și a fost respinsă ca atare. Împotriva acestei hotărâri, reclamantul B. N. P. a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii sale și înmatricularea fără plata taxei de poluare a autovehiculului marca FORD, cu serie sașiu VFONXXGBBNWU33422, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9, art. 312 și art. 3041 C.pr.civ. Principalele motive invocate în cuprinsul recursului se referă la încălcarea dreptului comunitar și în special a principiului nediscriminării, reclamanta susținând că taxa de poluare prev. de OUG nr. 5. este discriminatorie, instituind o diferență de tratament fiscal între produsele importate și cele similare autohtone . O altă critică formulată de reclamant se referă la faptul că instanța de fond a nu a ținut seama de faptul că dreptul comunitar este prioritar față de prevederile naționale precum și faptul că instituirea taxei încalcă principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii printr-un tratament discriminatoriu, respectiv dispozițiile art. 148, art. 16 alin. 1 din C. R. cu referire la dispozițiile L. nr. 1. de ratificare a T. de aderare a R. și B. la U., cât și pe cele ale T. privind U. E. care prevede expres eliminarea taxelor vamale între statele membre și interzice instituirea de cote vamale pentru anumite produse comercializate între statele membre ale U. E.. Astfel, prin instituirea acestei taxe, arată reclamanta, este încălcat principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, în condițiile în care sunt obligați la plata acestei taxe doar cetățenii care achiziționează un autoturism rulat dintr-un alt stat comunitar, nu și cei care achiziționează autoturisme similare, dar de pe teritoriul R. C. R. prevede expres faptul că toți cetățenii sunt egali în fața legii, dar prin introducerea acestei taxe speciale se creează o discriminare pozitivă în favoarea celor care achiziționează autoturisme deja înmatriculate în R.. Sub acest aspect, reclamantul a considerat că instanța de fond prin respingerea acțiunii sale a apreciat în mod eronat că taxa de poluare instituită de O. nr. 5. nu are un caracter discriminatoriu și nu poate fi asimilată impozitelor interne, ea fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin înmatricularea acestora în R. înțeleg să le utilizeze pe teritoriul R. contribuind astfel la poluarea mediului. În continuarea motivării recursului, reclamantul a invocat și a dezvoltat pe larg mai multe aspecte privind prioritatea dreptului comunitar față de prevederile naționale, respectiv tratamentul discriminator al taxei de poluare, în condițiile în care aplică un tratament juridic și fiscal diferit unor situații identice concretizate în achiziționarea de către o persoană a unui autovehicul, concluzionând că O. nr. 5. cu modificările ulterioare aduse prin O. nr. 1. încalcă prev. art.90 din Tratatul de I. a C., cu referire la aer. 1 din Protocolul nr. 1 care garantează dreptul de proprietate sub toate aspectele sale. Pe de altă parte, reclamanta a învederat că refuzul pârâtei, materializat prin adresa nr.R/1185 din (...), constituie un act administrativ cenzurabil pe cale contenciosului administrativ în condițiile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora împotriva actelor fiscale se poate face contestație potrivit legii, iar actele administrative pot fi atacate la instanța de contencios administrativ depersoana care se consideră lezată în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal. Totodată, reclamanta a invocat și incompatibilitatea acestei taxe cu art. 25 și 28 din TUE, articole care prevăd că între statele membre sunt interzise restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent. Astfel, se opune ca un stat membru să adopte dispoziții figurând în art. 2141 cap. 21 Cod fiscal, conform căruia persoanele care efectuează achiziții intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, să achite o taxă specială „de poluare"; pentru înmatricularea în R., această taxă fiind o taxă cu efect echivalent în înțelesul art. 25 din T.E. Ca urmare a efectului direct al art. 90 parag. 1 din Tratat, reclamanta a apreciat că pentru ordinea juridică a R., instanța este datoare să constate că dispozițiile art. 2141-3 din Codul fiscal, abrogate prin O. nr. rămân în fapt aceleași, diferența fiind denumirea, modificată din taxă specială de primă înmatriculare în taxă de mediu, sunt tot reglementări contrare și nu pot fi menținute în continuare ca aplicabile în speță. Invocând dispozițiile T. de A. al R. la U. E., reglementări C.D.O. precum interpretările Curții E. de Justiție, reclamantul a susținut că O. nr. 5. are un vădit caracter ilicit, iar instanțele judecătorești au obligația de a respecta dispozițiile dreptului comunitar. Prin întâmpinarea depusă, pârâta I. P. J. M. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V. a învederat faptul că are obligația înmatriculării vehiculelor cu respectarea actelor normative în vigoare din dreptul intern care reglementează acest domeniu de activitate , astfel că atâta timp cât O. nr. 5. privind taxa de poluare, modificată și completată, este în vigoare și nu a fost constatată neconstituționalitatea acesteia, punerea în aplicare a dispozițiilor acestui act normativ este o obligație pentru toate autoritățile publice implicate. Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-aapreciat ca fiind fondat din următoarele considerente: In cazul concret dedus judecații, reclamantul-recurent a solicitat înmatricularea autoturismului în data de (...) (f.8 dosar fond), dată la care era în vigoare ultima formă a O. nr. 5., după modificările introduse prin O. nr. 2. si prin O. nr. 7.. La data de (...), (f.7 dosar fond) intimata I. P. J. M. - S. P. C. R. P. de C. si Î. a A. a respins solicitarea reclamantului, cu motivarea că prima înmatriculare a vehiculelor în R. se poate efectua doar dacă sunt respectate dispozițiile art. 3 și 4 din O. nr. 5.. În conformitate cu dispozițiile art. 4 lit. a din OUG nr. 5. taxa pe poluare se datorează la prima înmatriculare a vehiculului. Cu titlu preliminar, trebuie subliniat faptul că începând cu data de 7 aprilie 2011 Curtea de A. C. a revenit asupra jurisprudenței pe care a adoptat-o în ce privește modul de soluționare a cererilor de înmatriculare a autoturismelor fără plata taxei de poluare înregistrate la I. P. după data de 15 februarie 2010 ca urmare a concluziei exprimate de Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C- 402/09 cunoscută sub denumirea C. T. împotriva Statului Român. Interpretarea instanței europene privește compatibilitatea cu art. 110 TFUE a taxei de poluare percepute în temeiul O. nr. 5. în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008. Întrucât O. nr. 5. în forma aplicabilă după data de 15 februarie 2010 nu diferă de forma inițială a ordonanței decât sub aspectul cuantumului taxei de poluare (semnificativ mai mare), concluzia incompatibilității taxei de poluare cu dreptul comunitar se impune și pentru intervalul de timp ulterior datei de 15 februarie 2010. Prin hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul S ibiu din R., s-a stabilit că: „ articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională";. Curtea de Justiție a conchis că introducerea taxei de poluare prin OUG nr. 5. a avut ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în R. a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre de vreme ce vehiculele de ocazie importate, caracterizate printr-o vechime și o uzură importante, sunt supuse unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. S-a mai adăugat că obiectivul protecției mediului menționat de guvernul român putea fi realizat mai coerent prin instituirea unei taxe anuale rutiere aplicabilă oricărui vehicul care a fost pus în circulație în R., fără a se favoriza piața națională a vehiculelor de ocazie în detrimentul punerii în circulație a vehiculelor de ocazie importate, respectându-se totodată și principiul „poluatorul plătește";. Din moment ce Curtea de Justiție a U. E. a constatat că, de la 1 iulie 2008, O. nr. 5. în forma inițială este incompatibilă cu art. 110 TFUE, rezultă cu prisosință că prelevarea taxei de poluare este rezultatul unei aplicări eronate a prevederilor legale, iar în temeiul art. 148 alin. (4) din C. R., instanțele au obligația de a aplica cu prioritate dreptul comunitar, respectiv art. 110 TFUE, așa cum a fost acesta interpretat în C. T.. Întrucât Guvernul român nu a solicitat limitarea efectelor temporale ale hotărârii Curții, interpretarea oferită de instanța europeană în C. T. produce efecte începând cu data de 1 iulie 2008, data de intrare în vigoare a OUG nr. 5., act normativ care a introdus taxa de poluare. Prin urmare de această interpretare trebuie să se țină seama și în prezenta cauză pendinte. A.e statuări sunt valabile în opinia Curții de A. și în cauza de față cu atât mai mult cu cât la data formulării cererii de înmatriculare, nivelul taxei pe poluare percepută în noile condiții legale era mai mare ca și cea stabilită ca datorată în prima variantă a OUG nr. 5.. Ca atare se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă înmatriculării unui vehicul importat menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Pentru toate aceste considerente, în baza art. 304 alin. 1 pct. 9 C.p.c., recursul declarat de reclamantul B. N. P. va fi admis, iar sentința atacată va fi modificată în tot în sensul admiterii acțiunii reclamantului și obligării pârâtei I. P. J. M. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A A. la înmatricularea autovehiculului marca FORD, cu serie sașiu VFONXXGBBNWU33422, în favoarea reclamantului, fără plata taxei de poluare. PENTRU A.E MOTIVE, ÎN NUMELE L. D E C I D E : Admite recursul declarat de reclamantul B. N. P. împotriva sentinței civile nr. 136 din 13 ianuarie 2011, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. pe care o modifică în sensul că admite cererea de chemare în judecată și dispuneînmatricularea autovehiculului marca FORD, cu serie sașiu VFONXXGBBNWU33422, fără plata taxei de poluare prevăzută de O. nr. 5.. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică de la 18 noiembrie 2011. { F. | PREȘEDINTE, G.-A. N. JUDECĂTOR, S. AL H. JUDECĂTOR, M.-I. I. G., A. B. } Dact.M.I.I./(...) Dact.H.C./3 ex./ Jud.fond: S. A..
| ← Decizia civilă nr. 695/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 95/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
