Decizia civilă nr. 508/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Decizii și sentințe contencios/fiscal - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR. (...)

DECIZIE CIVILĂ NR. 508/2011

Ședința din data de 7 februarie 2011

Instanța constituită din :

PREȘEDINTE : M. S. JUDECĂTOR : M. I. I. JUDECĂTOR : A. C. GREFIER : L. F.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul S. G. împotriva sentinței civile nr. 2678 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., în contradictoriu cu intimatul I. P. J. C. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A A., având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat avocat O. A. pentru recurent, lipsă fiind intimatul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul promovat este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.

S-a făcut cauzei, după care reprezentanta recurentului depune la dosar dovada ce atestă achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei pentru recursul promovat în cauză și taxa judiciară de timbru în cuantum de 8 lei și timbru judiciar de 0,3 lei pentru fondul cauzei.

Întrebată fiind dacă poate preciza instanței data la care a fost comunicată recurentului hotărârea contestată, reprezentanta recurentului arată că nu este în măsură să indice data comunicării sentinței și, nemaiavând de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune solicită cuvântul pe fond.

Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și 10 din

Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și constatând că nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului și obligarea intimatei la înmatricularea autoturismului fără plata taxei de poluare, pentru motivele expuse pe larg în scris și susținute oral în fața instanței, fără cheltuieli de judecată. În susținere se arată că taxa de poluare intră în contradicție cu prevederile art. 148 alin.2 și 4 din Constituția R. și art. 90 din Tratatului U.E, dispozițiile dreptului comunitar au prioritate față de prevederile interne.

C U R T E A :

Prin sentința civilă nr. 2.678 din 03 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), a fost respinsă acțiunea reclamantul S. G. în contradictoriu cu pârâta I. P. J. C. - S. P. C.- R. P. DE C. ȘI Î. A V. având ca obiect, obligația de a face.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că reclamantul a achiziționat autoturismul marca PEUGEOT, tip 221/806, seria șasiu

VF3221RA212327440, capacitatea cilindrică 1998 cmc din Belgia, iar pentru a-l înmatricula în România a fost obligat la plata taxei de primă înmatriculare prevăzută de OUG nr. 5..

Apreciind ca nelegală suma la care a fost obligat cu titlu de taxă de primă înmatriculare, s-a adresat pârâtei la data de (...), conform înscrisului de la fila 6-7, iar aceasta i-a comunicat că în conformitate cu prevederile art. 4 lit. a din OUG nr. 5., modificată prin OUG nr. 2. și OUG nr. 7. are obligația achitării acestei taxe.

T. a apreciat că refuzul pârâtei de a înmatricula acest autoturism în absența taxei de poluare nu poate fi asimilat unui refuz nejustificat.

Astfel, OUG nr. 5. stabilea în forma inițială cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit dispozițiilor art. 4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.

Analizând compatibilitatea acestei taxe în forma inițială a OUG 5. cu dreptul comunitar, tribunalul apreciază că în speță aceasta nu încălca dispozițiile art. 25, 28, 30, 90 din Tratatul de instituire a C. E.(actualmente art.30, 34, 36, 110 din TFUE) .

Potrivit dispozițiilor enunțate anterior, nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produselor altor țări membre ale C. unor impozite interne de orice natură, superioare celor care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Or, taxa de poluare instituită de dispozițiile OUG nr. 5. nu poate fi asimilată impozitelor interne, această taxă fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin înmatricularea acestora în România, înțeleg să le utilizeze pe teritoriul R., contribuind, astfel, la poluarea mediului. Această taxă nu este percepută doar persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze în România autoturisme second-hand, importate din Uniunea E.peană, ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze un autoturism, indiferent de proveniența sau de vechimea acestuia, astfel încât nu se poate susține caracterul discriminatoriu al taxei.

Caracterul taxei prevăzute de dispozițiile OUG nr. 5. ca fiind unul de poluare rezultă din dispozițiile art. 1 alin. 2, care enumeră categoria de programe și proiecte pentru protecția mediului care urmează a fi finanțate din sumele colectate potrivit actului normativ. Prin urmare, chiar dacă legiuitorul nu a găsit o formulă foarte potrivită prin condiționarea înmatriculării autoturismului de plata acestei taxe, acest aspect nu este de natură să o transforme într-o taxă de primă înmatriculare cum era cea prevăzută de dispozițiile art. 214 ind. 1 Cod fiscal și apreciată ca nelegală de către instanțe. Nu în ultimul rând, tribunalul apreciază că nu trebuie omis nici faptul că instituirea acestei taxe a fost rezultatul negocierilor dintre România și Comisia E.peană, astfel încât nu se poate aprecia că ar contraveni legislației comunitare.

În ceea ce privește dispozițiile art. 25, 28 din Tratatul de instituire a C.

E., tribunalul a constatat că acestea nu sunt aplicabile în speță, în condițiile în care au în vedere taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent (art. 25), respectiv restricțiile cantitative la import precum și orice alte măsuri cu efect echivalent. Or, o taxă de poluare nu poate fi asimilată nici cu una vamală și nici cu o restricție cantitativă la import.

Totodată, tribunalul a considerat că nu se poate vorbi în speță de o discriminare între autovehiculele second hand ce se înmatriculează pentru prima dată în România și autovehiculele second hand deja înmatriculate eleneaflându-se într-o situație similară. Astfel în cazul celei de a doua categorii mai sus menționate nu se mai poate stabili o taxă de poluare în vederea admiterii în circulație câtă vreme ele deja au fost admise în circulație anterior intrării în vigoare a dispozițiilor legale ce reglementează aceasta taxă.

Practica judiciară a statuat ca forma modificata a OUG nr. 5. prin

OUG nr. 2. și OUG nr. 7. contravine prevederilor dreptului comunitar având în vedere preambulul OUG nr. 2. în care se arata ca ea este adoptata având în vedere criza financiara și economica care a dus la scăderea piețelor auto și având în vedere scutirea de la plata taxei de poluare ce se acorda unei categorii de autoturisme în care se încadrează producția internă auto. Ca atare, aceasta forma modificata a fost considerata contrara prevederilor dreptului comunitar întrucât urmarea în mod indirect să încurajeze industria auto interna prin jocul combinat al măririi taxei de poluare și al scutirii acordate .

Începând cu (...) scutirea sus indicată nu se mai acordă OUG nr. 1. vizează punerea în aplicare a scutirii deja acordate dar nu vizează producția interna. În aceste condiții, practic taxa de poluare a încetat să mai fie contrara prevederilor comunitare sus menționate considerentele aplicabile formei inițiale a OUG nr. 5. fiind pe deplin aplicabile și pentru perioada de după (...). Cuantumul taxei de poluare nu încalcă doar prin el însuși prevederile art. 90 din Tratatul CEE (în prezent art. 110 din TFUE) el aplicându-se pe baza acelorași criterii tuturor autovehiculelor. Totodată acest cuantum nu influențează direct sau indirect opțiunea cumpărătorilor aceștia nereorientându-se spre produsele interne similare.

Având în vedere că cererea de înmatriculare a fost formulata de către reclamant după data de (...), respectiv la data de (...) (f.6 dosar fond), așa cum arată chiar în acțiune, tribunalul a precizat că în vederea înmatriculării reclamantul are obligația achitării taxei de poluare.

În consecință, tribunalul a apreciat că în mod corect pârâta a condiționat înmatricularea autoturismului reclamantului de plata taxei de poluare reglementate de dispozițiile OUG nr. 5., dispoziții care sunt compatibile cu dreptul comunitar, acțiunea formulată fiind nefondată, motiv pentru care a respins-o.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul S. G. solicitândadmiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiuniisale.

În motivare se critică sentința instanței de fond pentru greșita interpretare a legii care a condus la solutia nelegala si netemeinică.

Se arată că refuzul pârâtului de a înmatricula autoturismul fără plata taxei de poluare este în contradicție cu dispozițiile art. 90 din Tratatul UE.

Deși taxa de poluare a fost instituită în scopul aplicării principiului

„poluatorul plătește"; , aceasta are ca efect imediat diminuarea introducerii în

România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt

Stat membru UE.

A mai precizat recurentul că actuala reglementare națională a taxei de poluare, aplicabilă în perioada (...)-(...) conform căreia taxa se suspendă pentru anumite autovehicule, însă crește pentru anumite mașini de ocazie provenite din alte state membre încalcă dispozițiile art. 110 din Tratatul UE

A mai susținut recurentul că prin dispozițiile O. nr. 5., modificată prin

O. nr. 1., prin care s-a prelungit regimul discriminatoriu stipulat de O. nr.

2., nu satisface cerințele legislației europene în vigoare, nefiind eliminat caracterul discriminatoriu al acesteia.

Practic, această taxă este instituită si perceputa în procedura actuală in România cu rea-credința eludându-se scopul ei declarat și nu poate fi acceptată noțiunea de taxă de poluare atâta timp cât exact pentru aceleași autoturisme în funcție de modul de dobândire si locul de dobândire in spatiu UE unor posesori li se percepe, iar altora nu.

Faptul ca această taxă denumită generic taxa de poluare nu are ca scop si nu vizează încasarea unei sume care să fie destinată protecției mediului rezultă si din împrejurarea că pentru unele mașini a fost instituita obligativitatea plătii ei, în timp ce pentru altele nu, deși având aceleași caracteristici tehnice, autovehiculele respective poluează identic atmosfera indiferent de unde au fost achiziționate.

În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 299 - 316 C.pr.civ., art. 110 TFUE, art. 138, 148 din Constituția R.

Curtea analizând recursul declarat, reține următoarele:

Pentru început trebuie enunțată starea de fapt care stă la baza demersului dedus judecății si plecând de la aspectele concrete ale spetei trebuie decelate normele de drept intern incidente si compatibilitatea acestora cu dreptul comunitar.

Reclamantul recurent a achiziționat din Belgia un autoturism marca

Peugeot înmatriculat pentru prima data in această țară în anul 1997.

La data de (...) reclamantul a adresat o cerere Institutiei P. J. C. - S. P. C. R. P. de C. si Î. a A. prin care a solicitat înmatricularea autoturismului fără achitarea taxei de poluare, cerere la care a primit un răspuns negativ. ( f. 16 )

Nemulțumit de răspunsul primit, recurentul s-a adresat instanței susținând că refuzul de înmatriculare a autoturismului este nejustificat întrucât taxa instituită de OUG 5. este discriminatorie și este în contradicție cu art.90 paragraf 1 din Tratat.

Plecând de la cele susținute problema ce trebuia lămurită este aceea dacă taxa de poluare prevăzută de OG nr.5. (în vigoare la momentul solicitării înmatriculării aprilie 2010) în baza căreia se solicita achitarea taxei pentru a se proceda la înmatriculare este contrară normelor comunitare.

Instanța de recurs, urmărind modificările succesive ale O. 5., constată faptul că solicitarea de înmatriculare a autoturismului si refuzul autorității administrative de a înmatricula autoturismul in absenta dovezii de achitare a taxei de poluare a avut loc după data modificării O. 5. prin O. 2., OUG 7. și OUG 1..

In consecință, compatibilitatea O. 5. cu prevederile comunitare incidente trebuie analizată prin raportare la modificările aduse formei inițiale a ordonanței.

OUG 50/1 iulie 2008, în forma sa inițială, a urmărit pe de o parte să înlăture prevederile instituite de art.214/1 C. care erau contrare art.90 paragr.1 din Tratatutul de I. a C. E., iar de altă parte, să instituie norme prin care autoturismele care se înmatriculează în România să fie supuse unei taxe de poluare în funcție de anumiți parametri. Această taxă a fost rezultatul negocierilor dintre România și Comisia E.peană și a fost considerată compatibilă cu normele europene atât pentru că și alte state aveau reglementări similare cât și pentru că taxa urma să contribuie la înlăturarea poluării în România intrând în bugetul Administrației F. pentru

Mediu. Ulterior, începând cu OUG 218/(...) ea a avut un caracterprotecționist menit să ducă la protejarea locurilor de muncă din industria națională și a venit în contradicție cu normele europene care interziceau acest lucru.

Prin OUG 7/(...) s-a revenit la caracterul inițial al taxei de poluare, menținându-se însă scutirea de plată a taxei de poluare a autovehiculelor până în 2000 cmc, fapt ce s-a apreciat de către instanțele naționale ca având un caracter protecționist dat fiind producerea în România a unor autovehicule de până în 2000 cmc.

Prin OUG 1., publicată în M.of. nr. 926/(...), se statuează

„Autovehiculele M1 cu norma de poluare E. 4, a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, înmatriculate pentru prima dată într-un stat membru al Uniunii E. în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, beneficiază de exceptarea de la plata taxei pe poluare pentru autovehicule, potrivit art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a G. nr. 2. privind modificarea Ordonanței de urgență a G. nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, în condițiile în care acestea se înmatriculează pentru prima dată în România în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de decădere";.

Caracterul protecționist al taxei de poluare a expirat o dată cu exceptarea de la scutirea plății taxei de poluare a anumitor categorii de autoturisme, respectiv începând cu data de (...).

Așa fiind, se poate constata că începând cu data expirării termenului de 45 de zile de la intrarea în vigoare a OUG nr. 1., regimul de stabilire și plată a taxei de poluare revine practic la forma inițială a OUG nr. 5. aplicabilă în perioada (...) - (...) regim conform cu normele instituite de tratatele europene în materie așa cum constant a arătat Curtea de A. C. în practica sa judiciară.

Se poate spune așadar că începând cu data de 16 februarie 2010 toate cererile de înmatriculare a autovehiculelor care intră sub incidența OUG nr. 5. sunt condiționate de plata taxei de poluare desigur cu corectivul că cuantumul acesteia este instituit de prevederile modificatoare ale OUG nr.

7..

Reclamantul a solicitat înmatricularea autoturismului fără plata taxei de poluare la data de (...) deci, la o dată la care OUG 5. nu încalcă prevederile Tratatului de I. a C. E.

Totodată, în nota de fundamentare a noului act normativ s-a arătat că din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, iar această realitate juridică are drept implicație la nivel național faptul că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.

Cu toate acestea, art. 90 din Tratat (art. 110) prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton.

Având în vedere cele de mai sus, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anumit model european de reglementare sau altul, ci prin raportare la articolul din tratat citat mai sus și la jurisprudența C. de

Justiție a C. E., așa încât taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unor principii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracterul adecvat și proporțional sau poluatorul plătește.

Conform dispozițiilor cuprinse în art. 1 din O. nr. 5. sunt stabilite coordonatele pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului care încep cu programe de înnoire a parcului auto național și continuă cu o serie de alte programe în acest domeniu, inclusiv împădurirea terenurilor degradate sau defrișate.

De altfel, Curtea E.peană de Justiție a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărui cuantum crește progresiv, în conformitate cu un criteriu obiectiv (deciziile în cauzele nr. 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, parag. 12; cauza C-132/88 Con. Comisiei E. c. Republicii Elene parag. 17).

De asemenea, Curtea E.peană de Justiție a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu, iar în condițiile în care taxa de poluare este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare.

Apoi, obiectivul taxei este de protejare a mediului atât prin modul de utilizare a resurselor constituite cât și prin modul de impunere, ținând cont că elementele care stau la baza acestuia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon, criteriile care stau la baza taxei având deci un caracter adecvat scopului propus.

Principala critică adusă noului sistem de taxare este acea că, în realitate, nu s-a schimbat decât denumirea taxei, sistemul fiind în continuare discriminatoriu față de autovehiculele deja existente în parcul auto național.

Sub acest aspect este relevantă decizia C.E.J. în cauza C-345/93

Nunes Tadeu, parag. 20, din care rezultă că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie din import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și în consecință, se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată, incorporată într-un autovehicul național similar.

Or, actualul act normativ este în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de piață și care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă.

Tot în privința comparației cu autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea E.peană de Justiție s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale, deoarece art. 90 din Tratatul C. E. nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente, (decizia CEJ în cauzele conexate C-290/05 și 33305 Akoș

Nadasdi și Ilona Nemeth parag. 49).

Pe de altă parte, este respectat și principiul transparenței, deoarece taxa de poluare este așezată pe baza unor criterii cunoscute de contribuabil prin omologarea de tip, fiind instituite valorile limită pentru încadrarea unui autovehicul în diverse clase de poluare, astfel încât se poate cunoaște pe baza documentelor mașinii, cuantumul posibil al taxei pentru un autovehicul de tipul celui pe care contribuabilul și-l dorește.

Se poate așadar concluziona că O. nr. 5. (varianta în vigoare la momentul solicitării formulate de reclamant) respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din Tratatul C. E.

Astfel, după cum se poate constata, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și capacitatea din punct de vedere al poluării, luându- se în considerare și deprecierea autoturismului conform coeficienților descriși în anexa 4. Cota fixă de reducere prev. în anexa 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului.

În cauza de față, reclamantului i s-a adus la cunoștință că refuzul operațiunii de înmatriculare se datorează împrejurării că nu a îndeplinit condiția prealabilă de a plăti taxa de poluare, cerință care este apreciată de

Curte în conformitate cu exigențele legislației naționale și comunitare, așa încât refuzul pârâtului are un temei legal și deci este justificat.

Pentru toate aceste considerente, în baza art. 312 C.pr.civ, constatând că prima instanță a interpretat și aplicat corect prevederile legale incidente, nefiind prezent motivul de recurs invocat de reclamantul recurent, prev. de art. 304 pct. 9 C pr.civ , Curtea va respinge recursul declarat de reclamantul S. G. împotriva sentinței civile nr. 2.678 din 03 septembrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. pe care o va menține în întregime.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul declarat de reclamantul S. G. împotriva sentinței civile nr. 2.678 din 03 septembrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 7 februarie 2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

M. S. M. I. I. A. C.

Red. M.I.I.

Dact H.C./2 ex./(...)jud fond: G.G.

L. F.

GREFIER

← Sentința civilă nr. 595/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția...  Decizia civilă nr. 21/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 508/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal