Decizia civilă nr. 5276/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.5276/2011
Ședința din 29 noiembrie 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. M.
JUDECĂTORI: D. P.
M. S.
G.: C. C.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul formulat de pârâta D. G. A F. P. M. prin A. F. P. B. M. împotriva sentinței civile nr. 1346 din data de (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu reclamanta-intimată S. E. 2. S. B. M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite, restituire taxă poluare.
Mersul dezbaterilor și susținerile orale a le părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de (...), încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 1346 din data de (...) pronunțată de Tribunalul
Maramureș în dosarul nr. (...), a fost AdmiSĂ excepția autorității lucrului judecat cu privire la petitele prin care se solicită să se constate nelegalitatea încasării taxei de primă înmatriculare în cuantum de 3140 lei achitată la data de (...) și restituirea sumei de 931 lei și respinge aceste petite din cererea formulată de către reclamanta SC E. 2. S. cu sediul în B. M., str. V., nr. 67/12.
A fost admisă în parte cererea formulată de către reclamanta SC E. 2. S. în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. a mun. B. M. și D. G. a F. P. M..
A anulat decizia nr. 35204/(...) emisă de pârâta A. finanțelor publice a mun. B. M.
A fost obligată pârâta D. G. a F. P. M. să plătească reclamantei dobânda legală calculată conform art. 3 alin. 3 din OUG 9/2. de la data de (...) până la restituirea efectivă a sumei de 931 lei, reprezentând taxă de primă înmatriculare nelegal percepută, sumă la care se va calcula dobânda legală.
A fost obligată pârâta D. G. a F. P. M. să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 43,30 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Î n temeiul art. 137 alin. 1 Cod pr.civ. instanța a soluționat cu precădere e xcepția autorității lucrului judecat invocată de către pârât ă , excepție de fond și absolută care, în cazul admiterii ei face de prisos cercetarea pe fond a cererii, reținând următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3722/(...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) s-a admis cererea formulată de către reclamanta SC E. S. împotriva pârâtelor D. G. a F. P. M. și A. F. P. B. M. cu sediul în B. M., A. S. nr.2A și, în consecință : s-a constatat nesoluționarea de către D. G. a F. P. M., în termenul legal a contestației formulată de reclamant împotriva actului administrativ nr. 16598/(...), s-a constatat nelegalitatea încasării la bugetul de stat a sumei de 3140 lei reprezentând taxa specială de înmatriculare achitatăcu chitanța TS4A nr. 112480/(...), a fost obligată pârâta A. F. P. B. M. să restituie reclamantului suma de 3140 lei cu dobânda legală calculată de la data achitării ei și până la restituirea efectivă, iar pârâtele au fost obligate să plătească reclamantului suma de 604,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Soluția instanței s-a întemeiat pe analizarea fondului cauzei, reținându- se în considerente, în esență, faptul că „deoarece în România, stat comunitar, nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse și înmatriculate ori reînmatriculate în țara noastră, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România după aducerea acestora aici, instanța constată o diferență de tratament, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal și contravine dispozițiilor menționate din Tratatul CEE. Aceste dispoziții se opun unei taxe speciale de primă înmatriculare pentru achizițiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, altfel încălcându-se principiul libertății circulației mărfurilor - adică se dezavantajează, direct sau indirect, mașinile din celelalte tari membre UE, în competiția cu produsele similare autohtone.
În ceea ce privește prevederile OUG 50/2008, instanța constată că în conformitate cu dispozițiilor art. 1 din acest act normativ taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa de poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste norme au fost aprobate prin HG nr. 6..
Taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Î.-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia.
Din această perspectivă reclamantul intimat are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasate în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.
Din această perspectivă, nu s-a putut reține justificat că Statul R. are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială. Cât privește dobânda legală aceasta este justificată în baza art.3 din OG 9/2. și urmează să fie calculată de la data efectuării plății și până la restituirea sumei";.
Prin decizia civilă nr. 950/(...) pronunțată de Curtea de A. C. s-a admis recursul declarat de către pârâtele D. M. și AFP B. M. împotriva acestei sentințe care a fost modificată în sensul că s-au înlăturat dispozițiile de obligare a pârâtelor la plata dobânzilor legale.
Argumentele acestei soluții, redate în cuprinsul deciziei sunt următoarele: „Referitor la obligația de plată a dobânzii, Curtea constată că reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, în temeiul dispozițiilor art. 117 alin. 1 lit. D, ale arat. 124 alin.
1 și 2 din Codul de procedură fiscală. Instanța de fond a obligat pârâta la plata dobânzii legale, justificată în baza arat. 3 din OG nr. 9/2., acordând astfel ceea ce nu s-a cerut. În baza principiului disponibilității, instanța trebuia să aibă învedere solicitarea formulată de către reclamantă, astfel încât, din această perspectivă, hotărârea instanței de fond urmează a fi modificată în considerarea dispozițiilor art. 304 pct. 5 C.pr.civ ";.
Prin efectul admiterii recursului, în limitele în care s-au menținut dispozițiile sentinței nr. 3722/(...), această hotărâre a rămas irevocabilă și se bucură de putere de lucru judecat conform art. 166 C.p.c. și art. 1200 pct. 4 și art. 1201 Cod civil. U. dintre efectele puterii lucrului judecat îl constituie exclusivitatea care face să nu mai poată fi promovat un nou litigiu între aceleași părți, cu același obiect și aceeași cauză, și care, în plan procesual, se concretizează în excepția autorității lucrului judecat.
În consecință, există autoritate de lucru judecat când părțile, obiectul și cauza sunt identice în ambele cereri, condiții care s-a constatat că sunt întrunite în cauză cu excepția capetelor de cerere privind anularea deciziei de restituire nr. 35204/(...), respectiv plata dobânzii legale pe care instanța le-a analizat pe fond având în vedere actele și probele de la dosar .
Părțile sunt identice în cele două cereri în care atât reclamanta cât și pârâtele au stat în judecată în nume propriu.
S-a constatat că este îndeplinită și cea de a treia condiție a identității de cauză, întrucât temeiul juridic al ambelor cereri este același, și anume ineficiența dispozițiilor legale cuprinse în art. 214 indice 1 și art. 214 indice 2 din Codul fiscal, care au reglementat obligația de plată a taxei de primă înmatriculare, datorită caracterului contrar normelor comunitare cuprinse în art. 90 TCE (actualul art. 110 din TFUE).
În ce privește obiectul, identitatea este parțială întrucât în prima cerere nu s-a solicitat anularea deciziei de restituire nr. 35204/(...) emisă de către pârâta AFP B. M. C. redate în cuprinsul sentinței cu privire la procedura de restituire reglementată de art. 11 din OUG 50/2008, pe care instanța a considerat-o nelegală, pronunțându-se în sensul restituirii integrale a taxei de primă înmatriculare, reflectă aprecierea făcută asupra apărărilor de fond invocate de către aceleași pârâte pentru a combate temeinicia cererii.
În absența unei cereri exprese prin care instanța să fie legal învestită conform art. 112 pct. 3 coroborat cu art. 129 alin. 6 C. pr. civ. să se pronunțe asupra legalității deciziei de restituire nr. 35204/(...), această decizie nu a făcut obiectul primei cereri soluționate irevocabil și nu există autoritatea de lucru judecat.
Cu toate acestea, din soluția pronunțată pe fond decurge un alt efect al puterii lucrului judecat, cu o semnificație juridică similară autorității de lucru judecat, și anume obligativitatea care conferă părții care a câștigat procesul posibilitatea de a se prevala într-o nouă judecată de drepturile recunoscute într-un alt litigiu.
Prin sentința civilă nr. 3722/(...) s-a stabilit cu putere de lucru judecat că reclamanta are dreptul la restituirea integrală a sumei de 314 lei achitată cu titlu de taxă de primă înmatriculare prin chitanța seria TS4A nr. 112480/(...), fără a i se putea opune procedura de restituire parțială reglementată prin art. 11 din OUG 50/2008.
În consecință, dând eficiență puterii lucrului judecat, din care decurge nelegalitatea procedurii de restituire și constatând că acest capăt de cerere nu a fost soluționat irevocabil prin litigiul anterior, instanța va dispune anularea deciziei nr. 35204/(...) emisă de pârâta AFP B. M.
Nu există identitate de obiect nici cu privire la cererea de obligare a pârâtelor la plata dobânzii legale calculată pentru suma de 931 lei ( adică diferența pentru care s-a respins cererea de restituire) întrucât acest capăt de cerere a avut ca temei în primul litigiu plata dobânzii fiscale, în timp ce încauza dedusă judecății se solicită dobânda de drept comun, cuantumul și modalitatea de calcul pentru cele două categorii de daune interese fiind diferențiat.
Autoritatea de lucru judecat nu poate fi recunoscută cu privire la acordarea dobânzilor legale, în primul rând, întrucât prima hotărâre și-a pierdut efectele pentru considerentul că s-a încălcat principiul disponibilității, instanța pronunțându-se asupra a ceea ce nu s-a cerut.
Prin decizia pronunțată în recurs nu s-a verificat legalitatea acestor dispoziții din sentință prin analizarea lor pe fond, ci s-a modificat parțial hotărârea primei instanțe din al cărei cuprins s-au înlăturat, în ceea ce privește dispozitivul și implicit, considerentele, dispozițiile care au încălcat limitele cadrului procesual.
În consecință, reținând că nu există autoritate de lucru judecat nici cu privire la acest capăt de cerere, instanța l-a soluționat pe fond.
Principiul de drept comunitar al reparării integrale a prejudiciului și principiul repunerii părților în situația anterioară ce guvernează efectele nulității, justifică cererea de obligare la plata dobânzii ce reprezintă daunele interese moratorii a căror evaluare daunelor interese o face legiuitorul în art. 124 din Codul de procedură fiscală și art. 3 din OUG 9/2.. Conform principiului disponibilității, instanța va obliga pe pârâta D. M., autoritatea cu personalitatea juridică și patrimoniu propriu spre deosebire de AFP B. M. care funcționează în subordinea sa, la plata dobânzii legale calculate conform art. 3 alin. 3 din OG 9/2..
Cu privire la celelalte capete de cerere instanța a constatat că există identitate de lucru judecat, pentru considerentele expuse anterior cu privire la identitatea de părți, cauză și obiect.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. A F. P. A J . M. prin A. F. P. A MUN.B. M., prin care se solicită admiterea acestuia,modificarea in parte a sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată privind anularea deciziei de restituire nr. 35206/(...) și menținerea ca temeinic și legal a actului administrativ fiscal reprezentând decizia de restituire a taxei pe poluare emisă de organul fiscal.
În motivarea recursului, pârâta a arătat că în mod greșit a anulat în parte decizia de restituire nr.35204/(...) fără să aibă în vedere procedura prealabilă prevăzută de art.205 din O.G. nr. nr.92/2003 privind C.pr.fiscală sub forma contestației, cu toate că decizia de restituire prezintă caracterul unui act administrativ fiscal, iar anularea acesteia nu se poate face decât parcurgând procedura administrativă prevăzută de lege. A anula actul administrativ fiscal direct de către instanța de contencios administrativ este rezultatul interpretării exhaustive a dispozițiilor legale ceea ce a condus la pronunțarea unei sentințe nelegale și netemeinice.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
Prin motivele de recurs recurenta invoca practic exceptia de inadmisibilitate a petitului de anulare a deciziei de restituire nr. 3. datorata neparcurgerii procedurii prealabile prevazute de art. 205 si urm din OG
92/2993 .
Aceasta problema a inadmisiblitatii petitului de anulare a deciziei de restituire a fost invocata pentru prima oara in motivele de recurs fara a fi invocata de catre recurenta in intimpinarea depusa in fata instantei de fond .
Confom art. 109 alin. 3 C.pr.civ aplicabil si in aceasta materie cit si in materia guvernata de L. 5., aceasta exceptie poate fi invocata doar in limite litis respectiv doar de catre parata prin intimpinare .
In consecinta neparcurgerea procedurii prealabile nu poate fi invocata cu succes pentru prima oara in recurs .
In ceea ce priveste taxa de poluare prin decizia pronuntata in recursul in interesul legii nr. 24/2011 I. Curte de C. si J. a statuat ca pentru admisibilitatea cererii de restituire nu este necesara exercitarea procedurii prevazute de art. 205-218 din OG 92/2003.
Aceasta concluzie se poate aplica si in speta in sensul ca restituirea taxei de prima inmatriculare si a dobanzii aferente acesteia se poate realiza fara a fi necesara anularea deciziei de restituire ,decizie in care s-a stabilit ca o parte din taxa de prima inmatriculare se poate restitui iar o parte s-a retinut cu titlu de taxa de poluare
.In aceste conditii formularea recursului doar in ce priveste anularea deciziei de restituire este lipsita de interes cata vreme indiferent de solutia data cererii de anulare, cererea de acordare a dobanzii legale ,scopul prezentului demers judiciar poate fi solutionata pe fond.Admiterea recursului doar sub acest aspect ar fi lipsita de orice efect juridic .
Pe cale de consecință, Curtea constată că instanța de fond a făcut corect aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale, iar recursul pârâtei se vădește a fi nefondat și conform art. 20 alin. 3 din L. nr. 5. urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. M. prin A. F. P. B. M. împotriva sentinței civile nr. 1346 din data de (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 noiembrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECATORI A. M. D. P. M. S.
G. C. C.
Red.M.A./Dact.S.M
2 ex./(...) Jud.fond. M. H.
| ← Decizia civilă nr. 424/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 4153/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
