Decizia civilă nr. 5406/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
Nr. 5406/2011
Ședința de la 06 D. 2011
Completul compus din: PREȘEDINTE : A.-I. A. JUDECĂTOR : C. I. JUDECĂTOR : D. P. GREFIER : M. N. ȚÂR
Pe rol judecarea recursurilor declarate de A. J. PENTRU O. F. DE M. C. și A. N. PENTRU O. F. DE M. împotriva sentinței civile nr. 1416 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al Tribunalului C. în contradictoriu cu intimata SC C. S., având ca obiect anulare act administrativ decizia nr. 2. emisă de A. C. - art. 80 din Legea nr. 76/2002 .
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă consilier juridic, M. G. în reprezentarea intereselor ambelor recurente și av. Patricia G. în reprezentarea intereselor intimatei, cu împuternicire avocațială.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile promovate sunt scutite de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591 alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.10 din Legea nr.554/2004 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Curtea, invocă din oficiu excepția lipsei de interes a A. N. PENTRU O. F. DE M. în promovarea recursului. Reprezentantul recurentelor susține recursurile așa cum au fost formulate și solicită admiterea recursurilor pentru motivele expuse pe larg în scris. Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursurilor și menținerea sentinței recurate relevând în susținere că intimata avea dreptul la acordarea de subvenții raportat la dispozițiile art.80 din Legea nr.76/2002. Nu solicită acordarea de cheltuieli de judecată. Curtea reține cauza în pronunțare, asupra excepției lipsei de interes a A. N. pentru O. F. de M. în promovarea recursului și asupra fondului în cazul recursului declarat de A. J. pentru O. F. de M. C. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 1416 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al Tribunalului C. s-a respins cererea reclamantei SC C. S., în contradictoriu cu pârâta A. N. de O. a F. de M., 4 ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. S-a admis cererea formulată de reclamanta SC C. S. în contradictoriu cu pârâta A. J. pentru O. F. de M. C., și a fost anulată Decizia nr.2. emisă de A. C. Pârâtă a fost obligată la plata către reclamantă a subvenției prevăzute de art.80 alin.1 lit.c din Legea 76/2002 aferentă perioadei 23 martie 2009 - 22 martie 2010, precum și a sumei de 1004, 30 lei cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că la data de (...), reclamanta a încheiat un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată cu G. M., persoana care la data respectivă îndeplinea condițiile prevăzute de art.80 din Legea nr. 76/2002. Ulterior, la data de (...), reclamanta a adresat o cerere către pârâtă cu solicitarea de a beneficia de subvenția prevăzută la articolul menționat, încheindu-se și Convenția 57/(...), cerere care i-a fost respinsă motivat de faptul că au atinse limitele maxime a cheltuielilor bugetare destinate măsurilor de stimularea ocupării forței de muncă epuizându-se sumele alocate acestor credite bugetare în conformitate cu dispozițiile L. nr. 500/2002 privind finanțele publice. Potrivit art.80 alin.1 din Legea 76/2002, angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, absolvenți ai unor instituții de învățământ superior sunt scutiți pe o perioadă de 12 luni de plata contribuțiilor datorate la bugetul asigurărilor pentru șomaj, aferentă absolvenților încadrați, și primesc lunar, pe această perioadă, pentru fiecare absolvent: o sumă egală cu 1,5 valoarea indicatorului social de referință al asiguraților pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenții de învățământ superior. Reclamanta a depus toate actele pentru a beneficia de subvenția prevăzută de art.80 alin.1 din Legea 76/2002, a depus toate documentele legale și a virat la bugetul de stat toate sumele datorate raportat la beneficiile acordate prin legea sus indicată. Nu s-a făcut dovada virării sumelor de bani cuvenite reclamantei, deși aceasta a făcut dovada depunerii documentației aferente până în luna martie 2010 inclusiv. Ulterior, reclamanta a primit decizia contestată, prin care i s-a adus la cunoștință faptul că solicitarea sa a fost respinsă, fiind atinsă limita maximă a cheltuielilor bugetare destinate măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă. Pârâta a invocat prevederile relevante ale L. 500/2002 care îi interzic să efectueze plăți după atingerea sumei maxime aprobate prin bugetul asigurărilor sociale, fiind numai ordonator terțiar de credite și se supune ordonatorului principal de credite, însă instanța apreciază că nu pot fi în niciun caz imputabile reclamantei disfuncționalitățile generale de ordin financiar sau cele legate de distribuirea fondurilor între ordonatorii de credite. A. aspecte nu pot sub nicio formă afecta existența și/sau cuantumul unor drepturi stabilite imperativ de lege care, în speță, sunt de natură a stimula încadrarea în muncă a unor anumite categorii sociale. Instanța observă că textul legal nu condiționează acordarea subvenției de prevederile bugetare sau de un acord al vreunei autorități, ci prevede că angajatorul beneficiază de acea sumă de bani prin simpla îndeplinire a condițiilor prevăzute la art.85, desigur doar dacă formulează cerere în acest sens. Având în vedere considerentele expuse, instanța a reținut că decizia contestată este nelegală, motiv pentru care a admis acțiunea. Împotriva sentinței menționate a declarat recurs A. J. PENTRU O. F. DE M. C. solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței cu respingerea contestației înaintată de reclamanta SC C. S. A. J. PENTRU O. F. DE M. C. a solicitat admiterea recursului si modificarea in totalitate a sentinței civile recurate si respingerea contestației înaintata de reclamanta S. C. S. În motivarea recursului a arătat că la data de (...) a emis Decizia nr.234, prin care a respins solicitarea reclamantei S. C. S. cu privire la acordarea subvenției prevăzuta de art.80 din Legea nr.76/2002 cu modificările și completările ulterioare. Legea nr.50012002 stabilește principiile, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice, precum și responsabilitățile instituțiilor publice implicare în procesul bugetar. La art.1 alin.2 lit.b) din Legea nr.500/2002 se prevede ca dispozițiile acestei legi se aplică în domeniu elaborării, aprobării, executării și raportării bugetului asigurărilor sociale de stat. În conținutul art.4, alin.3 din Legea nr.500/2002 se prevede în mod strict faptul ca angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai in limita creditelor bugetare aprobate, rezultând astfel ca acest tip de cheltuieli nu poate fi depășit fiind definit și materializat ca un cuantum fix alocat și cu o destinație precisă. A. C., la fel ca alte instituții publice are doar calitatea de ordonator terțiar de credite și în consecința se supune ordonatorului principal de credite având responsabilitățile prevăzute la art.22 alin. 1 din Legea nr.500/2002, articol al cărui conținut prevede ca ordonatorii de credite au obligația de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale. Consideră că lipsa bugetului nu poate fi imputata reclamantei și nici paratei, având in vedere calitatea acesteia de ordonator terțiar de credite, care arc o poziție de subordonare fata de ordonatorul principal de credite și în consecința cuantumul financiar scăzut al bugetului sau chiar lipsa acestuia nu poate fi imputată pârâtei, aceasta desfășurându-și activitatea pe acest segment până la epuizarea bugetului alocat sau până la atingerea limitei maxime de cheltuieli, stare de fapt care a dus la refuzul justificat de a se angaja la o obligație de plata pe care nu putea să o onoreze având în vedere prevederile stricte și imperative ale L. nr.500/2002 cu privire la regimul de aplicare al cheltuielilor bugetare cu destinație speciala. Măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă a căror finanțare se asigura din bugetul asigurărilor pentru șomaj și care, potrivit prevederilor legale, continuă și în anul bugetar următor vor fi finanțate din bugetul anului respectiv, din creditele aprobate cu acest scop și măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pentru a căror acordare se prevede, potrivit dispozițiilor legale, încheierea de contracte sau convenții cu agențiile pentru ocuparea forței de muncă, se acordă în limita sumelor aprobate în bugetul asigurărilor pentru șomaj cu această destinație, cu respectarea prevederilor L. nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare. A. N. PENTRU O. F. DE M. - A. a solicitat admiterea recursului. În motivarea recursului a arătat că în mod eronat instanța de fond a admis cererea formulată de reclamanta, a anulat decizia nr.2. emisă de A. C. și a obligat pârâta la plata către reclamantă a subvenției prevăzute de art.80 alin.1 lit.c din Legea nr.76/2002, cu modificările și completările ulterioare, pentru perioada 23 martie 2009 - 22 martie 2010. Potrivit art.80 alin.(1) lil.c) din Legea nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare, angajatorii care încadrează in munca pe durata nedeterminata absolvenți de învățământ superior sunt scutiți, pe o perioada de 12 luni, de plata contribuției datorate la bugetul asigurărilor pentru șomaj, aferenta absolvenților încadrați, si primesc lunar, pe aceastaperioada, pentru fiecare absolvent o suma egala cu de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referința al asigurărilor pentru șomaj si stimulării ocupării forței de munca in vigoare la data încadrării in munca. In temeiul art.52 alin.(1) din Normele metodologice de aplicare a L. nr.76/2002, aprobate prin H. G. nr.174/2002, cu modificările si completările ulterioare, astfel cum se aflau in vigoare la data emiterii de către A. C. a D. nr.2., in vederea acordării subvenției prevăzute de art.80 din Legea nr.76/2002, cu modificările si completările ulterioare, angajatorii care incadreaza in munca absolvenți ai instituțiilor de învățământ in condițiile prevăzute de acest text legal vor încheia cu agenția pentru ocuparea forței de munca județeana sau a municipiului B. o convenție conform modelului prevăzut in anexa nr.15 la normele metodologice invocate in termen de 12 luni de la data absolvirii studiilor. Astfel cum se prevede la art.54 alin.(6) din Normele metodologice de aplicare a L. nr.76/2002, aprobate prin H. G. nr.174/2002, perioada pentru care nu se acorda masurile de stimulare prevăzute la art.80 din lege din motivele prevăzute la alin.(5) face parte din perioada de acordare a masurilor de stimulare prevăzuta la alin.(1). In temeiul art.61 alin.(1) din normele metodologice invocate, sumele cuvenite conform art.80 din lege se deduc de către angajator din contribuția pe care acesta este obligat, conform legii, sa o vireze lunar in contul bugetului asigurărilor pentru șomaj. De asemenea, potrivit dispozițiilor exprese ale art.611 alin.(1) din aceleași norme metodologice, pentru a beneficia de drepturi bănești lunare, acordate potrivit prevederilor legale sub forma de scutiri de la plata contribuției sau deduceri din contribuția pe care angajatorul are obligația de a o plăti lunar la bugetul asigurărilor pentru șomaj. angajatorii care au încheiate convenții cu agențiile pentru ocuparea forței de munca județene, respectiv a municipiului B., au obligația de a depune declarația lunara privind evidenta nominala a asiguraților si a obligațiilor de plata la bugetul asigurărilor pentru șomaj aferenta lunii respective si documentele prevăzute de lege pentru verificarea sumelor cuvenite, până la expirarea termenului legal pentru depunerea declarației lunare. Solicită sa se constate si sa se retina ca acordarea sumelor reglementate de art.80 din Legea nr.76/2002, cu modificările si completările ulterioare, impune obligativitatea încheierii angajamentului legal, respectiv a convenției, intre angajatorul persoana juridica si agenția pentru ocuparea forței de munca județeana sau a municipiului B. precum si emiterea actului administrativ prin care se stabilește, in urma constatării îndeplinirii tuturor condițiilor prevăzute de lege, sau, după caz, se respinge dreptul la acordarea respectivelor sume, in cazul constatării neîndeplinirii respectivelor condiții. Reținerile instanței de fond, potrivit cărora "textul legal nu condiționează acordarea subvenției de prevederile bugetare sau de un acord al vreunei autorități, ci prevede ca angajatorul beneficiază de acea suma de bani prin simpla îndeplinire a condițiilor prevăzute la art.85, desigur doar daca formulează cerere in acest sens" sunt neîntemeiate si se impun a fi respinse ca atare. Invederează ca in cauza, convenția necesar a fi încheiata potrivit art.52 alin.(1) din Normele metodologice de aplicare a L. nr.76/2002, aprobate prin H. G. nr.174/2002, cu modificările si completările ulterioare, nu a fost semnata de A. C., astfel încât, in absenta acordului de voința dintre intimata-reclamanta si respectiva agenție, nu se poate considera ca ne aflam in prezenta unui act juridic generator de drepturi si obligații. Ca atare, reținerile instanței de fond, potrivit cărora a fost încheiata Convenția nr.57/(...) sunt eronate si se impun a fi respinse. Invederează ca A. C., instituție cu personalitate juridica, aflata in subordinea A., ca urmare a statutului deținut, este obligata ca in acordarea masurilor de stimulare a ocupării forței de munca sa respecte condițiile reglementate de dispozițiile legale in vigoare in materia asigurărilor pentru șomaj si a stimulării ocupării forței de munca si totodată sa respecte dispozițiile L. nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările si completările ulterioare, act normativ care stabilește principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice, precum si responsabilitățile instituțiilor publice implicate in procesul legislativ. In acest sens, art.1 alin.(2) 3 din Legea nr.500/2002, cu modificările si completările ulterioare, reglementează ca dispozițiile acestei legi se aplica în domeniul elaborării, aprobării, executării și raportării bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, din care face parte si bugetul asigurărilor pentru șomaj. Potrivit dispozițiilor art.4 alin.(1) din legea invocata, aceasta lege stabilește principiile, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice, precum și responsabilitățile instituțiilor publice implicate în procesul bugetar. De asemenea, potrivit art.14 alin.(1) din legea menționata, nicio cheltuiala nu poate fi înscrisa in bugetele prevăzute la art.1 alin.(2) si nici angajata si efectuata din aceste bugete, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala, iar conform art.22 alin.(1) din aceeași lege, ordonatorii de credite au obligația de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective si cu respectarea dispozițiilor legale. Invederează ca interdicția de a încheia un angajament legal in sensul L. nr.500/2002, cu modificările si completările ulterioare, astfel cum a demonstrat ca este si convenția reglementata de art.52 alin.(1) din Normele metodologice de aplicare a L. nr.76/2002, aprobate prin H. G. nr.174/2002, cu modificările si completările ulterioare, ce reprezintă baza legala pentru angajarea fondurilor publice ale agenției județene pentru ocuparea forței de munca, fara existenta certa a surselor de finanțare necesare îndeplinirii obligațiilor de plata asumate prin angajamentul legal respectiv, este instituita prin dispozițiile care reglementează finanțele publice, respectiv formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice precum si responsabilitățile instituțiilor publice implicate în procesul bugetar. De asemenea, menționează ca angajarea, ordonanțarea si efectuarea plaților cu depășirea sumelor aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art.1 alin.(2) din Legea nr.500/2002, care reprezintă limite maxime stabilite, precum si angajarea cheltuielilor din bugetele menționate cu depășirea limitei creditelor bugetare aprobate, constituie infracțiune si se pedepsește cu închisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda de la 50 milioane lei la 100 milioane lei, potrivit art.71 din legea menționata. Fata de cele de mai sus, arată ca masurile de stimulare a ocupării forței de munca, reglementate prin art.80 din Legea nr.76/2002, cu modificările si completările ulterioare, se acorda de către agențiile județene pentru ocuparea forței de munca, respectiv a municipiului B., in a căror raza teritoriala își are sediul firma, cu respectarea obligatorie a tuturordispozițiilor legale incidente in materie, inclusiv a dispozițiilor L. nr.500/2002, cu modificările si completările ulterioare. Existenta fondurilor bugetare constituie condiție esențială pentru stabilirea de către agenția județeana pentru ocuparea forței de munca, în a cărei raza teritoriala se afla sediul angajatorului, a dreptului acestuia de a beneficia de sumele reglementate de art.80 din Legea nr.76/2002, cu modificările si completările ulterioare, prin încheierea actului juridic generator de obligații, respectiv convenția menționata. Având in vedere ca efectuarea cheltuielilor din bugetul A. C., ca instituție publica finanțata integral din bugetul asigurărilor pentru șomaj, se realizează conform legislației privind finanțele publice si tocmai pentru ca subvenționarea reglementata prin art.80 din Legea nr.76/2002, cu modificările si completările ulterioare, se suporta din bugetul asigurărilor pentru șomaj, solicită să se constate si sa se retina ca încheierea unor angajamente lega le din care ar putea rezulta o obligație pe seama bugetului aprobat, trebuie sa se realizeze cu respectarea L. nr.500/2002, cu modificările si completările ulterioare, care prevede cu valoare de principiu ca ordonatorii principali de credite au obligația de a angaja si utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinațiilor aprobate. In conformitate cu art.24 alin.(1) din Legea nr.500/2002, cu modificările si completările ulterioare, angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor din fonduri publice se aproba de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectuează de către contabil. Invederează ca prin admiterea cererii reclamantei, instanța de fond pune pârâta A. C. in situația de a nu respecta prevederile imperative ale L. nr.500/2002, cu modificările si completările ulterioare, care stabilesc ca angajarea oricărei cheltuieli din fonduri publice se face numai in baza unui angajament legal, astfel cum este si convenția, si cu condiția existentei fondurilor bugetare alocate pentru aceasta destinație si de asemenea de a proceda cu nerespectarea dispozițiilor L. nr.76/2002, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale actelor normative adoptate in aplicarea acesteia, care reglementează modalitatea de acordare a masurilor de stimulare a ocupării forței de munca solicitate de reclamanta. Prin întâmpinare reclamanta intimată SC C. S. a solicitat respingerea recursurilor ca neîntemeiate. Analizând recursurile formulate prin prisma motivelor invocate și având în vedere prevederile art.304 - 304/1 Cșproc.civ. Curtea reține următoarele: Reclamanta SC C. S. a formulat cerere pentru a beneficia de subvenția prevăzută la art. 80 alin. 1 lit.c din Legea 76/2002, aferentă perioadei (...) - (...), solicitare respinsă prin decizia nr. 2. de către A. C. R. a fost argumentată de recurenta A. C. pe considerentul lipssei fondurilor bugetare destinate măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă. Pe de altă parte, nici un moment pârâta recurentă nu a contestat faptul că reclamanta intimata se încadrează în dispozițiile textului legal mai sus arătat pentru a fi beneficiara subvențiilor invocate atât în procedura prealabilă cât și în demersul dedus judecății în prezentul dosar. Trebuie enunțat în acest context faptul că prevederile legale incidente nu condiționează acordarea subvențiilor de la stat de existența unor fonduri cu această destinație care să acopere solicitările angajatorilor. Recurenta- pârâtă nu a negat faptul că au existat fonduri în acest scop și nici nu a specificat pe ce criterii s-a făcut atribuirea acestor fonduri altor angajatori de la data cererii reclamantei SC C. S. Prin art. 4 alin.3 din Legea 500/2002 s-a dispus ca angajarea cheltuielilor din bugetele prevăzute la art. 1 alin. 2 în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite, însă acest fapt nu este de natură a înlătura dreptul reclamantei recunoscut legal de a beneficia de aceste subvenții, așa cum a făcut-o pârâta prin emiterea deciziei nr. 2.. Prima instanță a mai reținut într-o manieră corectă faptul că nu pot fi în niciun caz imputabile reclamantei disfuncționalitățile generale de ordin financiar sau cele legate de distribuirea fondurilor între ordonatorii de credite. A. aspecte nu pot sub nicio formă afecta existența și/sau cuantumul unor drepturi stabilite imperativ de lege care, în speță, sunt de natură a stimula încadrarea în muncă a unor anumite categorii sociale. Instanța de recurs reține la rândul său și subliniază aspectul relevant conform căruia textul legal nu condiționează acordarea subvenției de prevederile bugetare sau de un acord al vreunei autorități, ci prevede că angajatorul beneficiază de acea sumă de bani prin simpla îndeplinire a condițiilor prevăzute la art. 80 alin.1 lit.c, dacă formulează cerere în acest sens, condiție care în cazul concret analizat este îndeplinită. Nu este considerată întemeiată de către instanța de recurs nici susținerea formulată prin întâmpinare conform căreia pârâta recurentă A. C. nu și-a dat consimțământul la încheierea convenției cu reclamanta. D., instanța apreciază că, dacă sunt îndeplinite restul cerințelor legale pentru acordarea subvenției, aceasta nu poate fi condiționată de semnarea propriu - zisă a convenției (care poate fi refuzată pe motive subiective de agenția județeană, cum, de altfel, se și invocă în speță). Prin urmare, sunt justificate aspectele reținute de către prima instanță, astfel că în conformitate cu art. 312 C.proc.civ., va respinge recursul declarat de pârâta A. C. ca nefondat nefiind îndeplinite motivele de modificare prevăzute de art.304 pct.8 și 9 C. proc. civ. și va menține sentința atacată ca fiind pe deplin legală și temeinică. În ceea ce privește recursul declarat de pârâta A. B. împotriva aceleiași hotărâri, instanța invocat ca motiv de ordine publică excepția lipsei de interes a acestuia din următoarele considerente: Curtea a pus în discuție, față de cadrul procesual deschis în fața instanței de fond și în raport de soluția pronunțată de aceasta excepția lipsei de interes a recurentei în promovarea prezentului recurs. Și este așa, deoarece calitatea de parte la judecata ce s-a finalizat cu hotărârea recurată nu este în sine suficientă pentru exercitarea recursului, ci trebuie îndeplinite și celelalte condiții referitoare la exercițiul dreptului la acțiune: interesul și capacitatea procesuală. Așa fiind, se poate reține cu temei că partea care a câștigat procesul în fond nu are interes să atace hotărârea cu recurs. Or, în speță, deși a câștigat în fața instanței de fond recurenta se plânge că aceasta a soluționat greșit procesul. Din aceasta perspectiva recursul declarat de A. B. este lipsit de interes - Curtea urmând a-l respinge în temeiul art. 20 alin. 3 și art. 28 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 312 C.pr.civ. PENTRU A. MOTIVE ÎN NUMELE L. DECIDE : Respinge recursul declarat de A. J. PENTRU O. F. DE M. C. ca neîntemeiat și A. N. PENTRU O. F. DE M. în nume propriu ca lipsit de interes împotriva sentinței civile nr.1416 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al Tribunalului C. pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 6 decembrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI A. A.-I. I. C. P. D. GREFIER ȚÂR M. N. Red.CI Dact.SzM/2ex. (...)
← Decizia civilă nr. 50/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 3060/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
---|