Decizia civilă nr. 5553/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 5553/2011

Ședința de la 08 D. 2011

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. M.

JUDECĂTOR M. B. JUDECĂTOR F. T.

G. L. S.

S-au luat în examinare recursurile declarate de către pârâtele D. G. A F. P. A J. M. prin A. F. P. A M. B. M. și de A. F. PENTRU M., împotriva sentinței civile nr. 1956 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., în contradictoriu cu reclamanta S. X. S. B. M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite restituire taxă de poluare.

Mersul dezbaterilor, susținerile si concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 30 noiembrie 2011 când a fost amânată pronunțarea pentru data de 7 decembrie 2011, iar apoi pentru data de 8 decembrie 2011.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 1956/(...), pronunțată de Tribunalul

Maramureș în dosar nr. (...), s-au respins excepțiile invocate de pârâte.

S-a admis acțiunea formulată de reclamanta SC X. S. B. M., în contradictoriu cu pârâții D. G. a F. P. M., A. F. P. B. M. și A. F. pentru M. și, în consecință, s-a dispus:

- anularea D. de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr.18435/(...) emisă de AFP B. M. și a D. de respingere a contestației de

670/(...);

- anularea D. de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr.21139/(...) emisă de AFP B. M. și a D. de respingere a contestației de

667/(...);

- anularea D. de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr.18181/(...) emisă de AFP B. M. și a D. de respingere a contestației de

579/(...);

- anularea D. de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr.18589/(...) emisă de AFP B. M. și a D. de respingere a contestației de

675/(...);

- anularea D. de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr.20533/(...) emisă de AFP B. M. și a D. de respingere a contestației de

676/(...);

Au fost obligate pârâtele să restituie reclamantei aceste sume de 3.703 lei, 2.795 lei, 2.219 lei, 2.789 lei, respectiv 1.982 lei cu dobânda legală, de la data achitării sumelor și până la restituirea efectivă a acestora.

Au fost obligate pârâtele să plătească reclamantei suma de 968,6 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Analizând cu prioritate excepția invocată, în conformitate cu art. 137

C.pr.civ., tribunalul a considerat că aceasta este neîntemeiată, având în vedere că reclamantul a solicitat restituirea sumelor reprezentând taxele de poluare.

Asupra cauzei pe fond, reclamanta SC X. S. este cesionarul creanțelor menționate în acțiune potrivit contractelor de cesiune anexate prezentei și notificările pârâtelor având ca obiect taxe de poluare pentru autoturisme achiziționate din state membre al Uniunii Europene mai multe autovehicule pe care a dorit să le înmatriculeze, fără plata taxei de poluare, însă pârâta A. F. P. B. M., prin deciziile emise a stabilit în sarcina reclamantei obligația de plată a sumelor menționate în petit reprezentând contravaloarea taxei de poluare.

Analizând actul normativ incident, respectiv OUG nr. 5., T. a reținut că acesta, în forma în vigoare la data plății taxei, încalcă dispozițiile dreptului comunitar.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. a F. P. M. prin A. F. P. B. M., prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată și menținerea ca temeinic și legal a actului administrativ fiscal reprezentând decizia de calcul a taxei pe poluare emisă de organul fiscal.

În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și în considerarea dispozițiilor art. 3041 C.pr.civ., pârâta a susținut că instanța de fond interpretând greșit dispozițiile art.1 din O.U.G. nr. 5. a admis în mod nelegal acțiunea reclamantului și a dispus obligarea organului fiscal la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare cu dobânda legală, calculată de la data plății.

S-a mai arătat că s-au interpretat în mod eronat dispozițiile O.U.G. nr.

5., care sunt aplicabile în cauză. Pârâta consideră că instanța de fond, departe de a da eficiență textelor din O.U.G. nr. 5., a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, soluția fiind nelegală, deoarece actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de poluare, iar suma solicitată de reclamant nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabilului.

Recurenta a reiterat excepția inadmisibilității, invocată și în fața instanței de fond, arătând că nu a fost urmată procedura fiscală obligatorie, prevăzută de dispozițiile C. de procedură fiscală.

De asemenea s-a reiterat și excepția lipsei calității procesuale pasive a reclamantei, întemeiată pe nulitatea cesiunii de creanță.

Mai arată recurenta că în mod greșit instanța de fond a dispus restituirea sumei reprezentând taxă de poluare, fără să se facă referire la actul din care provine această sumă.

De asemenea, recurenta critică statuările instanței de fond referitoare la caracterul discriminatoriu al taxei, în raport de dispozițiile dreptului comunitar. S. recurenta că fiecare stat membru al Uniunii Europene își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.

A mai apreciat pârâta că OUG nr. 5., în forma aflată în vigoare la momentul plății taxei, respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful 1 (art. 110) din Tratat, fiind neutră din punct de vedere fiscal.

Referitor la capătul de cerere prin care reclamantul solicită acordarea dobânzii legale aferentă taxei achitate, pârâta solicită respingerea acestuia, având în vedere atât dispozițiile C. de pr. fiscală, cât și pe cele ale Ordinului nr. (...) pentru aprobarea procedurii de restituire, care prevăd că pentru procedura de restituire a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumelerestituite sau rambursate cu depășirea termenului legal sunt aplicabile termenele prevăzute de dispozițiile art. 199 (în prezent art. 70) alin. 1 și 2 sau art. 112 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003, republicată, după caz, iar dobânda se calculează începând cu ziua imediat următoare expirării termenului prev. la pct. 1 sau a celui prev. la C. I pct. 4 alin. 3, după caz, și se acordă la cererea contribuabililor.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs și A. F. pentru M., solicitând modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantului.

1. Critică hotărârea instanței de fond sub aspectul determinării corecte a dispozițiilor din Tratatul Comunității Europene în raport de care se impune a fi stabilită compatibilitatea prevederilor OUG nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu normele comunitare.

In privința analizei taxei prin prisma art. 110, teza 1, TFUE, atunci când si o astfel de exigență a fost supusă analizei, opinează că, instanța de fond nu s-a referit la practica CEJ relevanta cu privire la înțelesul si întinderea art. 110, teza 1, TFUE în materia taxării interne, în genere, și a autovehiculelor, în special, fapt ce a condus la concluzii greșite, dar nu cu privire la legea română, ci la cea comunitară.

S. că taxa pe poluare pentru autovehicule este conformă cu articolul

110 TFUE și nu reprezintă o măsură discriminatorie. Obiectivul articolului

110 TFUE, așa cum a reținut avocatul general, este să interzică impozitarea internă care discriminează, direct sau indirect, produsele importate în favoarea produselor naționale.

2. Critică, de asemenea, soluția primei instanțe cu privire la capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată.

Consideră că instituția chemată în garanție nu poate fi obligată la plata acestora în primul rând pentru că nu a stabilit suma de plată reprezentând taxa pe poluare, respectiv nu a emis actul administrativ Decizia de calcul și, în al doilea rând, pentru că virarea sumelor în bugetul F. pentru mediu se face în temeiul OUG nr. 5., neputând fi reținută vreo culpă.

În drept își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 299 și urm. C. proc. civ., OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin L. nr. 1., precum și pe prevederile L. nr. 5. a contenciosului administrativ.

În cauză, a depus întâmpinare intimatul reclamant, prin care a solicitat respingerea recursurilor.

Analizând recursurile formulate, Curtea reține următoarele:

R. SC X. S. a încheiat o serie de contracte de cesiune a creanțelor pe care B. E., L. G., S. A., V. C. și P. I., le-ar avea împotriva S.ui constând in taxa pe poluare perceputa de administrațiile financiare în baza OUG 5., considerată ca fiind contrară dreptului comunitar .După încheierea contractelor, reclamanta a notificat cesiunea și a formulat contestație împotriva deciziilor de calcul conform articolului 205 cod procedură fiscală.

Aceste contestații au fost respinse ca neîntemeiate.

Potrivit articolului 23 cod procedură fiscală dreptul de creanță fiscală

și obligația corelativă se nasc în momentul în care se constituie baza de impunere care le reglementează. Ca atare, de regulă S. și unitățile administrativ teritoriale au calitatea de subiect activ in raporturile de drept procesual fiscal iar pe cale de excepție această calitate aparține persoanelor fizice și juridice care au dreptul la rambursarea sau restituirea de impozite și taxe .

Prin urmare articolul 30 cod procedură fiscală stabilește și posibilitatea de cesiune a creanțelor fiscale constând în dreptul de restituire sau rambursare a unor sume dacă sunt îndeplinite două condiții: creanța să fie stabilită în condițiile legii și cesiunea să fie notificată organului fiscal.

Prima condiție este o condiție de validitate deoarece creanța contribuabilului ce semnifică nașterea raportului de drept material fiscal prin recunoașterea creanței de către organul fiscal trebuie să rezulte din declarația de impunere, decizia de restituire sau hotărâre judecătorească în condițiile articolului 117 cod procedură fiscală .

Această condiție nu este îndeplinită de reclamantă pentru că cesiunea nu poate fi anterioară stabilirii sale prin decizie sau hotărâre judecătorească.

Fiind o reglementare derogatorie de la prevederile civile, cesiunea de creanță din fiscal poate avea loc și produce efecte față de organul fiscal cu condiția nașterii (recunoașterii) creanței contribuabilului. Cesiunea nu poate privi drepturi litigioase ci drepturi deja existente și recunoscute de către părți. R. nefiind parte în raportul de drept material fiscal născut prin emiterea deciziei de poluare și stins prin efectuarea plății în condițiile articolului 114 cod procedură fiscală, nu poate declanșa procedura fiscală prin efectuarea cesiunii și contestarea unei decizii definitivă în căile administrative de atac prin expirarea termenului prescris de articolul 207 cod procedură fiscală. Este adevărat că organul fiscal nu a respins contestația administrativă pe excepția lipsei calității procesuale active și în această situație tribunalul în mod întemeiat a respins excepția dar câștigarea soluționării litigiului pe fond nu poate semnifica și câștigarea procesului în lipsa îndepli nirii condiției de

validitate impusă de articolul 30 cod procedură fiscală . Acest articol poate fiinvocat atât pe cale de excepție cât și analizat cu ocazia soluționării fondului cauzei din moment ce, nefiind născută creanța contribuabilului, aceasta nu poate fi transmisă cesionarului. Mai mult, instanța de judecată nu poate recunoaște un drept propriu la restituire pentru că acesta nu există și nici unui drept de restituire în baza contractului de cesiune încheiat peste dispozițiile legale.

În consecință, față de cele menționate anterior, în temeiul art. 304 pct.

9 c.pr.civ. se vor admite recursurile declarate de către pârâta D. G. A F. P. M. prin A. F. P. B. M. și de către pârâta A. F. PENTRU M. B. împotriva sentinței civile nr. 1956 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., ce va fi modificată, în sensul că se va respinge acțiunea formulată de reclamanta S. X. S. B. M.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.

D E C I D E

Admite recursurile declarate de către pârâta D. G. A F. P. M. prin A. F. P. B. M. și de către pârâta A. F. PENTRU M. B. împotriva sentinței civile nr.

1956 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o modifică, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta S. X. S. B. M.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 8 decembrie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI G.

D. M. M. B. F. T. L. S.

Red.DM/dact.MS

2 ex./(...) Jud.fond: S.O.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 5553/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal