Decizia civilă nr. 964/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 964/2011
Ședința publică de la 04 M. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE G.-A. N. JUDECĂTOR S. AL H. JUDECĂTOR D. M. GREFIER A. B.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâta D. G. A F. P. S. în nume propriu și pentru A. F. P. C. și de A. F. P. M. împotriva sentinței civile nr. 4522 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., privind și pe intimatul-reclamant R. M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursurile declarate sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ. După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în limita probatoriului administrat. CURTEA Prin acțiunea sa în contencios administrativ-fiscal, reclamantul R. M., a chemat în judecată pârâtele D. G. A F. P. S. și A. F. P. Z. solicitând restituirea sumei de 7772 lei, reprezentând taxă pe poluare pentru autovehicule, cu dobânda legală aferentă de la data încasării sumei până la data restituirii integrale și efective. La rândul lor, pârâtele au chemat în garanție A. F. P. M. B. pe motiv că taxa pe poluare se face venit la fondul de mediu și se gestionează de această autoritate administrativă, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, în conformitate cu prevederile O. nr.5.. Prin Sentința civilă nr. 4522 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...) s-a admis acțiunea reclamantului R. M., împotriva pârâtei D. S. - A. C., și s-a dispus anularea deciziei de calcul din (...) emisă de pârâtă, pe care a obligat-o la restituirea către reclamantă a sumei de 7772 lei, reprezentând taxă pe poluare, cu dobânda legală aferentă de la data cererii de restituire și până la achitarea integrală. S-a admis cererea de chemare în garanție formulată de D. S. în nume propriu și în numele A. C. a A. F. DE M. - M. M. pe care a obligat-o larestituirea către D. S. - A. C. a sumei de 7772 reprezentând taxă de poluare. P. a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele: Prin chitanța seria TS5 nr. 4113881/0(...), reclamantul a achitat la T. M. Z. suma de 7772 lei, cu titlu de taxă pe poluare, prevăzută de O. 5.. Înscrisurile depuse la dosar atestă faptul că autoturismul a fost achiziționat dintr-un stat membru a Uniunii E.; în urma deciziei de calcul a taxei pe poluare pentru autovehicule, reclamantul a solicitat restituirea sumei în discuție, solicitare care i-a fost respinsă. Argumentele de natură juridică pe care reclamantul își întemeiază acțiunea vizează două aspecte asupra cărora instanța este chemată să se pronunțe: unul se referă la libera circulație amărfurilor în cadrul Uniunii E., iar cel de-al doilea aspect privește interzicerea discriminării între produsele comunitare și cele naționale, sub aspectul impozitării. Judecând pe fond cauza, tribunalul a găsit că argumentele invocate de partea reclamantă în sprijinul cererii sale sunt pertinente și convingătoare în sensul că „taxa pe poluare"; ce trebuie achitată cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R., în conformitate cu prevederile O. nr. 5., are în realitate aceeași finalitate (scop) cu „taxa specială de primă înmatriculare"; prevăzută de art. 2141 - 2143 Cod fiscal, - pe care, de altfel, o înlocuiește - și anume, restricționarea la import a autovehiculelor„second-hand";, inclusiv a celor provenite din spațiul Uniunii E., după cum se va arăta în continuare. A., OUG nr. 50/(...) stabilește, potrivit dispozițiilor art.1, cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de administrația fondului pentru mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit art.4, obligația de plată intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R.. Într-adevăr, determinarea taxei pe poluare se realizează, conform art.6 din OUG nr.5., pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) respectiv caracteristicile tehnice din punct de vedere al poluării,luându-se in considerare și deprecierea autovehiculului, conform coeficienților descriși în anexa 4. O. nr. 50/(...) privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, a fost modificată și completată de O. 2..XII.2008. Potrivit dispozițiilor art. II din această nouă ordonanță „autovehiculele a căror capacitate cilindrică nu depășește 2000 cmc și care se înmatriculează pentru prima dată în R. sau în alte state membre ale Uniunii E. începând cu data de 15 decembrie 2008 se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule, stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a G.nr. 5.. În conformitate cu art. III al aceluiași act normativ, prevederile de mai sus urmau a fi valabile până la data de 31.XII.2009. Ulterior, O. 208/2008 a fost abrogată prin art. I a O. 2..XII.2008 privind modificarea Ordonanței de U. a G. nr. 5. , pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. Potrivit art. III din O. 2. „se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare stabilită prin O. 5., autovehiculele M1cu normă de poluare E. 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu normă de poluare E. 4, care se înmatriculează pentru prima dată în R. sau în alte state membre ale U.E. în perioada 15.XII.2008- 31.XII.2009."; Din nota de fundamentare a acestei ultime ordonanțe deurgență rezultă că scopul său este păstrarea locurilor de muncă în economia românească, prin susținerea sectorului de automobile, ca urmare a scăderii piețelor auto, aspecte survenite ca urmare a gradului de adâncire a crizei financiare și economice din luna octombrie 2008. Având în vedere faptul că prin O. 2. s-a creat o discriminare nejustificată între persoanele care auachiziționat autovehicule în vederea înmatriculării, anterior datei de 15.XII.2008, a fost adoptată O. nr. 7 din (...), privind modificarea O. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule. O. 5., în formă actualizată statuează prin art. 1 alin. (1) că"; taxa pe poluare pentru autovehicule se virează în bugetul F. pentru mediu și se manageriază de către A. F. pentru M.."; urmărindu-se în mod evident stabilirea neutralității fiscale a taxei însă, pe de altă parte, s-a stabilit că obligația de plată a acestei taxe se naște, potrivit art. 4 lit. „a"; din același act normativ, „cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R.";. Rezultă din cele ce preced, că actuala reglementare nu înlătură discriminarea produsă de normele legale anterioare, care au reglementat taxa specială de primă înmatriculare (art.214/1-2. Cod fiscal) deoarece taxa pe poluare se stabilește și în prezent tot raportat la"; prima înmatriculare în R."; și nu conform principiului specific legislației de mediu, acela că";poluatorul plătește„ Ca urmare a numeroaselor acțiuni judiciare și a unei practici judecătorești constante, autoritățile române au recunoscut nelegalitatea taxei de primă înmatriculare stabilită inițial prin codul fiscal - art.214 (1-3)- , au abrogat respectivele articole prin OUG nr.5., însă această taxă rămâne în fapt aceeași, singura diferență fiind denumirea, modificată din taxa specială de primă înmatriculare în taxa de mediu. Prin L. nr.157/2005 R. a ratificat T.ul privind aderarea Republicii Bulgaria și R. la U. E., efectele acestei ratificări fiind reglementate de art.148 alin.2 și 4 din Constituția R., astfel cum aceasta a fost republicată, în sensul că prevederile T.elor Constitutive ale U.E și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Organele fiscale din R. au invocat legalitatea incasarii taxei pe poluare, ca urmare a aplicarii dreptului intern, respectiv a OUG 5.. în timp ce reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicarii directe a reglementarii comunitare. A. 90 par.l din T.ul de instituire a C. E. prevede: "Nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor sate membre, impozite interne de orice natura, mai mari decat cele care se aplica, direct sau indirect produselor nationale similare". Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulatie a marfurilor. Acest articol se refera la impozitele si taxele interne care impun o sarcina fiscala mai consistenta produselor provenite din alte state membre, in comparatie cu produsele interne. Prin aceste prevederi se limitează libertatea statelor membre în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii, respectiv discriminarea intre produsele importate și cele autohtone de natură similară. Locul și rolul pe care disp. art. 90 alin. 1 TCE îl ocupă în sistemul prevăzut de T. este, în opinia unanimă a literaturii de specialitate, acela de a împiedica periclitarea obiectivelor art. 23-25 TCE, respectiv realizarea unei uniuni vamale și a unei piețe unice.În timp ce art. 23-25 TCE stabilesc faptul că sunt interzise, în relațiile dintre statele membre, taxele vamale la import și export și a oricăror taxe cu efect echivalent, art. 90 alin. 1 TCE interzice taxarea internă discriminatorie. Mai exact, așa cum a arătat Curtea E. de J. în cauza C- 393/04 și C-41/05 Dir Liquide Industries Belgium, par.55 „art. 90 reglementează dispozițiile referitoare la stabilirea taxelor vamale și a măsurilor cu efect echivalent. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricăror forme de protecție care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discriminează produsele provenite din alte state membre";. Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.E.J că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T., să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. A., in jurisprudenta referitoare la art. 90 din T.ul CE, Curtea de Justiție E. a explicat care sunt conditiile in care se poate retine aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele nationale si produsele importate, trebuie sa existe o similitudine sau un raport de concurenta intre produsele importate vizate de taxa si produsele interne favorizate, prelevarea fiscala nationala trebuie sa diminueze sau sa fie susceptibila sa diminueze, chiar si potential, consumul produselor importate, influentand astfel alegerea consumatorilor. Aceasta nu înseamnă că statele membre trebuie să adopte un anume regim fiscal, ci impune acestora, ca indiferent de sistemul ales, acesta să se aplice fără discriminare produselor similare importate. Taxa pe poluare introdusă prin disp. OUG nr. 5., reprezentând o exprimare a suveranității statale sub forma dreptului de a stabili taxe și impozite, ceea ce constituie obiectul analizei în această cauză nu poate fi decât verificarea identității de tratament dintre diversele feluri de autoturisme supuse taxei pe poluare, mai exact, a neutralității taxei. În conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de J. E., statele membre pot prevedea taxarea diferențiată a unor produse similare, cu condiția ca aceasta să se bazeze pe criterii obiective și să nu aibă ca efect protejarea producției naționale. Analizând comparativ prevederile O. 5. cu textul mai sus evocat, se poate constata că, reglementarea taxei pe poluare prin actul normativ intern contravine dreptului comunitar chiar și numai dacă, se ia în considerare faptul că, prin măsura luată de autoritățile române- cu motivația la început arătată,ce se îndepărtează scopului declarat prin însăși textul legii, acela de protecție a mediului- scade în mod evident interesul cumpărătorilor români pentru autoturismele second-hand achiziționate din țările comunitare, fiind protejată astfel producția internă de autovehicule. Or, după aderarea R. la U. E., nu este admisibilă favorizarea, în mod direct sau indirect a vânzarii autoturismelor second-hand deja înmatriculate în R. (ce pot fi considerate autoturisme naționale), atâta timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar si potențial, consumul produselor importate similare, influențând astfel alegerea consumatorilor (a se vedea în acest sens: C.J.C.E., Hotararea din 7 mai 1987, cauza 193/85: Cooperativa Co- Frutta S.R.L. - c/a. Administrazione dell Finanze della Stato) Rezultă așadar, din cele ce preced, că taxa pe poluare,- instituită prin O. 5., astfel cum a fost completată și modificată - are, prin direcționarea ei, o aparentă neutralitate fiscală, , însă prin scop și conținut este similară taxei speciale instituită prin art.214/1-2. Cod fiscal, ca urmare a condiționării sale de prima înmatriculare a unui autovehicul în R., păstrându-și astfel caracterul de impozit intern („măsură cu efect echivalent"; taxelor vamale, în sensul definit de art. 28 din T.ul C. E.) cu efect discriminator și restrictiv asupra produselor similare importate din state membre ale Uniunii E. . În consecință, în baza considerentelor expuse, tribunalul a admis acțiunea, și a obligat în solidar pârâtele, inclusiv chemata în garanție, să restituie părții reclamante, suma de 7772 lei, taxă pe poluare, achitată cu chitanța seria TS5 nr. 4113881/0(...), la care se adaugă majorările legale deîntârziere,calculate de la data achitării până la data restituirii, cu motivarea că taxa pe poluare se face venit la bugetul de stat (bugetul consolidat al statului) chiar dacă în conformitate cu prev. art.1 din OUG nr.5., se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului ,astfel încât răspunderea acestor instituții ale statului, nu poate să fie decât solidară, conform competențelor legale care le revin privind administrarea finanțelor publice. În ce privește cheltuielile de judecată, acestea nu se justifică atâta vreme cât nu se poate reține o culpă procesuală din partea autorităților administrației publice, atributul interpretării legilor interne prin prisma normelor de drept comunitar, revenind exclusiv instanțelor de judecată. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs chemata în garanție A. F. P. M. și pârâta D. G. A F. P. A J. S., ÎN NUME P. ȘI ÎN N. A. F. P. A C. C. solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței civile atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantei. În recursul declarat de chemata în garanție A. F. P. M. (AFM) se solicităadmiterea acestuia și modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ. O primă critică formulată de pârâtă se referă la faptul că instanța de fond nu s-a referit la practica C. relevantă cu privire la înțelesul și întinderea art. 110 din T.ul C.E. în materie taxării interne, în genere, și a autovehiculelor, în special, fapt ce a condus la concluzii greșite, dar nu cu privire la legea română cu privire la cea comunitară. A., chemata în garanție a susținut că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii și fără temei legal, deoarece taxa de poluare reglementată de OUG nr. 5. nu poate fi caracterizată ca fiind contrară art. 90 paragraf 1 din T.ul CE. Drept urmare, recurenta a apreciat că instanta fondului a dat o interpretare ce excede atât interpretărilor oficiale și jurisprudențiale ale CE/CEJ, dar și textului propriu-zis al T.ului CE. Pe de altă parte, disp. art. 1 din O. nr. 5. stabilesc coordonatele pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule care constitui venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A., în vedere finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Totodată, acest act normativ a creat posibilitatea restituirii sumelor în plus pentru taxa de primă înmatriculare față de valoarea mult mai redusă a taxei de poluare în prima variantă, așa încât plătitorii își pot recupera diferența dintre cele două taxe plătite în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008. Prin urmare, chemata în garanție consideră că atâta timp cât taxa pe poluare percepută pentru prima înmatriculare a autoturismului este egală cu valoarea reziduală a taxei pentru un autoturism identic cu cel cumpărat de reclamant, scos din parcul auto național în aceeași zi cu cea în care s-a solicitat înmatriculare a primului, exigențele stipulate de C. cu ocazia soluționării acțiunii preliminare în cauzele reunite C-290/2005 Nadasdi și C-333/2005 Nemeth sunt respectate. Pe de altă parte este respectat și principiul transparenței deoarece taxa de poluare este așezată pe baza unor criterii cunoscute de contribuabil prin omologarea de tip, fiind instituite valorile limită pentru încadrarea unui autovehicul în diverse clase de poluare, astfel încât se poate cunoaște pe baza documentelor mașinii cuantumul posibil al taxei, OUG nr. 5. respectând exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraf 1 din T.ul C. E. Concluzionând se afirmă că atâta timp cât taxa de poluare percepută pentru prima înmatriculare se restituie atunci când autoturismul respectiv este scos din parcul auto național, nu se poate pretinde o discriminare fațăde autoturismele pentru care această taxă nu s-a perceput deoarece existau în parcul auto național la data adoptării actului normativ, câtă vreme pentru acestea taxa nu a fost plătită și evident nici nu se pune problema restituirii ei. În final, recurenta apreciază că instanța fondului a dat o interpretare ce excede atât interpretărilor oficiale și jurisprudențiale ale CE/CEJ, dar și textului propriu-zis al T.ului CE, motiv pentru care solicită admiterea prezentului recurs și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii. În recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. A J. S. în nume propriu și în numele A. F. P. A C. C. se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și, pe cale de consecință, respingerea acțiunii formulate de reclamant, în principal, ca inadmisibilă, iar pe fond ca nefondată și să se mențină sentința civilă atacată în sensul admiterii cererii de chemare îngaranție a A. F. pentru M.. În dezvoltarea motivelor de recurs, bazate pe dispozițiile art. 304 pct. 6, 7 și 9 și în considerarea dispozițiilor art. 3041 C.pr.civ., pârâta a susținut că instanța de fond a admis acțiunea reclamantului, a dispus obligarea AFP C. și AFM la restituirea sumei de 7772 lei reprezentând taxa de poluare la care se adaugă dobânda legală calculată de la data cererii de restituire și până la achitarea integrală. Din această perspectivă, pârâta a învederat că Tribunalul Sălaj a acordat ceea ce nu s-a cerut în sensul că a obligat AFP C. la plata dobânzii legale aferente, în condițiile în care s-au solicitat majorări de întârziere de 0,1% pe zi întârziere prevăzute de art. 120 și art. 124 C.pr.fiscală. Totodată instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă. Reclamantul a solicitat anularea adresei nr. 894 din (...) și a Deciziei de calcul al taxei pe poluare nr. 2813 din 0(...) emise de AFP C. și restituirea sumei de 7772 lei reprezentând taxa pe poluare stabilită de organul fiscal în conformitate cu dispozițiile OUG nr. 5.. Precizează faptul că reclamantul nu atacă un act administrativ în înțelesul Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, art. 2, astfel că adresa a cărei anulare o solicită reclamantul nu poate fi atacată pe calea contenciosului administrativ, potrivit art. 8 alin. 1 din L. nr. 554/2004. Având în vedere că adresa nu constituie act administrativ, solicită admiterea excepției inadmisibilității acțiunii pe calea contenciosului administrativ. Consideră legală hotărârea instanței de fond sub aspectul admiterii cererii de chemare în garanție deoarece potrivit art. 1 din O. nr. 5. taxa pe poluare constituie venit la bugetul F. pentru M. și se gestionează de AFM în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar în conformitate cu art. 5 alin. 4 din ordonanță, taxa se plătește de către contribuabil într-un cont distinct, deschis la unitățile T. S. pe numele A. și hotărârea astfel pronunțată este opozabilă și AFM. În concluzie nu organul fiscal obligat prin sentință la restituirea sumei solicitate de reclamant este beneficiar al plății și prin urmare nu are obligația legală de a asigura restituirea sumei solicitate de reclamantul intimat. Pârâta solicită respingerea acțiunii ca nefondată, conform motivelor expuse pe larg în întâmpinarea depusă. Referitor la admiterea de către instanta a capătului de cerere privind acordarea majorărilor de întârziere de la data achitării taxei până la data restituirii efective, pârâta solicită, de asemenea respingerea acestuia având în vedere faptul ca taxa a fost încasată în temeiul O. nr. 5., act normativ careeste în vigoare si pe care Curtea Constituțională, în numeroasele decizii emise cu ocazia soluționării excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor O. nr. 5., l-a declarat ca fiind pe deplin constituțional. Ori, așa cum a susținut Tribunalul Sălaj a acordat dobânda legală fără a fi solicitată în baza art. 3 alin. 3 din OG nr. 9/2000, în condițiilee în care reclamantul a solicitat majorări de întârziere de 0,1% pe zi, conform art. 124 din C.pr.fiscală. Totodată, instanța de fond a acordat dobânda legală fără a motiva și temeiul legal în baza căreia pârâta a fost obligată la plata acestora. Analizând recursurile formulate prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea le apreciază nefondate din următoarele considerente: Referitor la excepția inadmisibilității invocată de pârâtă curtea observă că prin admiterea excepției inadmisibilității s-ar încălca art 13 din CEDO în sensul încălcării dreptului la un recurs efectiv. Convenția garantează un drept de acces în fața judecătorului intern sau în fața oricărei alte autorități competente ce ar putea dispune redresarea situației litigioase. Prin urmare se impune a se verifica dacă aceste mijloace puse la dispoziția particularilor sunt disponibile și adecvate, adică aceste demersuri interne să nu fie inutile sau chiar imposibile. Deși se susține că reclamantul putea contesta decizia de calcul a taxei pe poluare în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia conform art. 209 alin. 1 lit. b C.pr.fiscală, pârâtele nu au depus dovada existenței unei jurisprudențe în această materie, în sensul că acea cale de atac ar fi una efectivă și accesibilă, și că prin exercitarea ei se pot valorifica drepturi recunoscute de convenție și conferite în cazuri similare deinstanțele de judecată. Existența unei practici previzibile a organelor administrative (în sensul nerestituirii taxei de poluare) îndreptățește reclamantul să caute un remediu efectiv direct în fața instanțelor de judecată. Trebuie avute în vedere o serie de circumstanțe care grefează prezenta acțiune de contencios fiscal, circumstanțe care vizează atât instabilitatea legislativă cât și lipsa, până la un moment dat, a unei practici unitare la nivelul instațelor de judecată cu privire la soluționarea unor astfel de litigii. La data de (...), Comisia comunică autorităților române declanșarea etapei precontencioase a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor ( cauza 2009/2002 - compatibilitatea legislației românești care vizează taxarea autovehiculelor second-hand în R. cu art. 90 din T.ul C. E. ). Comunicatul de presă al C. din (...) semnala: „conform legislației românești în vigoare din februarie 2009, autovehiculele din categoria E. 4 cu o capacitate cilindrică de cel mult 2000 cmc sunt scutite de plata pe poluare în R. dacă se înmatriculează pentru prima dată în orice stat din UE în perioada (...)-(...). Aceeași legislație prevede dublarea nivelului taxelor aplicabile altor autovehicule care fac obiectul acestei taxe. Comisia sprijină măsurile politice care urmăresc promovarea mașinilor mai puțin poluante. În calitate de gardian al tratatelor însă, Comisia trebuie să se asigure că aceste măsuri sunt compatibile cu dreptul comunitar . Din acest punct de vedere, modul în care este formulată legislația românească pare a avea un efect protecționist la nivelul industriei naționale a autovehiculelor noi. În conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de J. E., statele membre pot prevedea taxarea diferențiată a unor produse similare, cu condiția ca aceasta să se bazeze pe criterii obiective și să nu aibă ca efect protejarea producției naționale. În opinia comisiei, <<criteriul primei înmatriculări>> nu este o cerință pe deplin obiectivă, deoarece nu ține seama de calitatea intrinsecă a mașinilor.,, Rezultă așadar că o poziție fermăa C. E. cu privire la modificările legislative în materia taxei de poluare a fost exprimată doar la (...), prin declanșarea etapei precontencioase a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor ( cauza 2009/2002 ). Curtea apreciază că acesta este momentul de la care contribuabilii aveau o perspectivă clară asupra neconformității taxei de poluare cu dreptul comunitar. Nu în ultimul rand, trebuie avute în vedere soluțiile constante de respingere a contestațiilor contribuabililor, pronunțate de către organele administrativ- fiscale în privința cererilor de restituire a taxelor de primă înmatriculare/poluare. Prin Hotararea din 4 mai 2000 in cauza Rotaru impotriva R., Curtea E. de J. a statuat: Conform art. 13: "Oricare persoana ale carei drepturi si libertati recunoscute de prezenta conventie au fost incalcate are dreptul sa se adreseze efectiv unei instante nationale, chiar si atunci cand incalcarea s-ar datora unor persoane care au actionat in exercitarea atributiilor lor oficiale." Interpretand art. 13 in lumina propriei jurisprudente, Curtea a stabilit ca art. 13 solicita ca in fiecare tara sa existe un mecanism care sa permita persoanei remedierea in plan national a oricarei incalcari a unui drept consacrat in conventie. Aceasta dispozitie solicita deci o cale interna de atac in fata unei "autoritati nationale competente" care sa examineze orice cerere intemeiata pe dispozitiile conventiei, dar care sa ofere si reparatia adecvata, chiar daca statele contractante se bucura de o anume marja de apreciere in ceea ce priveste modalitatea de a se conforma obligatiilor impuse de aceasta dispozitie. Calea de atac la care art. 13 face referire trebuie sa fie "efectiva" atat din punct de vedere al reglementarii, cat si al rezultatului practic (Hotararea Wille impotriva Liechtenstein [GC]m nr. 28396/95, alin. 75, CEDO 1999-III). "Autoritatea" la care se refera art. 13 nu trebuie sa fie neaparat o instanta de judecata. Totuși atribuțiile si garanțiile procesuale oferite de o astfel de autoritate prezintă o deosebită importanță pentru a determina caracterul efectiv al caii de atac oferite (Hotărârea Klass si alții mai sus citata, pag. 30, alin. 67). În această privință, în speță, se pot ridica suspiciuni cu privire la o eventuală încălcare a art. 13 din CEDO în condițiile în care intimata AFP C.- N. nu a demonstrat ca o astfel de cale de atac - plângerea prealabilă - ar fi fost efectivă. Toate aceste considerente au condus Curtea la concluzia că sancțiunea inadmisibilitatii nu îî poate fi aplicată reclamantului recurent, impunându-se așadar soluționarea cauzei pe fond. Referitor la fondul litigiului R aportul juridic de drept fiscal dintre părți este guvernat de forma modificată a OUG nr. 5., formă care realizează un tratament discriminatoriu între autovehiculele importate dintr-un stat membru și autovehicule similare înmatriculate deja în statul membru, sub aspectul taxei de poluare percepute. A., Curtea constata faptul ca plata taxei a avut loc după data modificării O. 5. prin O. 2. si OUG 7.. A., plata taxei s-a realizat în 0(...), cererea de restituire adresata autoritatii administrative este datata (...), O. 2. a fost publicata in Monitorul Oficial in data de (...), iar O. 7. in Monitorul Oficial din (...). In consecința, compatibilitatea O. 5. cu prevederile comunitare incidente trebuie analizata prin raportare la modificările aduse formei initiale a ordonantei. Analiza trebuie efectuata in primul rând prin relevarea scopului urmărit de către Guvernul României prin adoptarea celor doua ordonante de urgenta. A., in preambulul ordonantei de urgenta 2. se prevede faptul ca adoptarea acesteia a fost necesara avand in vedere: ,,concluziile analizei gradului de adâncire a crizei financiare și economice în luna octombrie, care relevă o scădere importantă a piețelor auto și a producției industriei furnizoare, precum și măsurile de susținere a sectorului de automobile, afectat de criza financiară internațională; -faptul că Guvernul României se preocupă de luarea măsurilor care să asigure păstrarea locurilor de muncă în economia românească, iar la un loc de muncă în industria constructoare sunt 4 locuri de muncă în industria furnizoare,, Este lipsit de echivoc faptul ca intentia legiuitorului nu mai are nicio legătură cu scopul declarat al adoptării O. 5., care potrivit enuntului din preambulul acestui act normativ urmarea initial ,,asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de J. a C. E., având în vedere faptul că aceste măsuri trebuie adoptate în regim de urgență, pentru evitarea oricăror consecințe juridice negative ale situației actuale,,. Schimbarea de intentie declarata expres de către legiuitor nu lasa loc vreunei interpretări. A., de la necesitatea sustinerii unor programe de protectie a mediului prin îmbunătățirea calității aerului si pentru încadrarea in valorile limita prevăzute de legislatia comunitara in acest domeniu, scopul declarat al O. 5. s-a transformat in protejarea industriei interne de autovehicule si păstrarea locurilor de munca angrenate in producția de autovehicule. Intentia legiuitorului nu a suferit vreo modificare prin O. 7. sub aspectul protejării industriei interne de autoturisme, ci acest ultim act normativ are un declarat caracter reparatoriu, propunându-si înlăturarea discriminărilor intre contribuabilii care au achitat taxa de poluare anterior si ulterior datei de 15 decembrie 2008, data intrării in vigoare a O. 2.. Impactul negativ in plan social enuntat in preambulul ordonantei a fost înlăturat printr-o ajustare a nivelului taxei, insa acest fapt nu a produs nici o modificare cu privire la scopul declarat al O. 2., anterior analizat. Trebuie enuntat in acest context si faptul ca, desi initial taxa de poluare era datorata la prima înmatriculare a autoturismelor in R., indiferent daca este vorba despre autoturisme noi sau second hand, prin modificarile OUG 5., o anumita categorie de autoturisme noi au fost exceptate de la plata taxei de poluare. A. ,,autovehiculele M1 cu norma de poluare E. 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, care se înmatriculează pentru prima dată în R. sau în alte state membre ale Uniunii E. în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a G. nr. 5.,,. Intr-un mod deloc intamplator, categoria de autoturisme exceptata de la plata taxei de poluare corespunde caracteristicilor tehnice ale autoturismelor produse în R., o noua dovada a intentiei clare de protejare a industriei interne in detrimentul produselor importate. P. aceste argumente, prin ultimele modificări aduse O. 5., taxa de poluare încălcă prev. art. 90 din T.ul de I. a C. E. A., in jurisprudența referitoare la art. 90 din T.ul CE, Curtea de Justiție E. a explicat care sunt conditiile in care se poate retine aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele nationale si produsele importate, trebuie sa existe o similitudine sau un raport de concurenta intre produsele importate vizate de taxa si produsele interne favorizate, prelevarea fiscala națională trebuie sa diminueze sau sa fie susceptibila sa diminueze, chiar si potential, consumul produselor importate, influentand astfel alegerea consumatorilor. In consecință, atunci când produsele interne si produsele importate se afla intr-un raport de concurenta, iar prin efectul unei norme fiscale nationale se creaza o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați sa aleaga produsele importate in vederea realizarii unui scop declarat de protejare a industriei naționale si a locurilor de munca, art. 90 este aplicabil, iar norma fiscala națională contrara art. 90 trebuie înlăturata de la aplicare. In urma modificărilor aduse prin O. 2. si OUG 7., norma interna îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarata incompatibila cu art. 90 din T.ul CE. A., exista atât o discriminare intre autoturismele second-hand înmatriculate deja intr-un stat membru al Uniunii E. si care se înmatriculează in R. si autoturismele second hand deja înmatriculate in R. si mai mult, exista si o discriminare intre o anumita categorie de autoturisme noi, cu caracteristicile celor produse in R. si restul autoturismelor noi, discriminare introdusa de către legiuitor cu intentia declarata de protejare a industriei nationale, scop incompatibil cu cerintele si rigorile spatiului de libera circulatie a mărfurilor, fortei de munca si capitalului. Exista desigur un raport de concurenta intre produsele importate si produsele nationale, astfel încât alegerea consumatorului poate fi orientata spre o anumita categorie de produse, in speță fie spre cele deja înmatriculate in R., fie spre cele produse in R.. Față de aceste împrejurări, soluția tribunalului, de restituire a taxei de poluare astfel încasată apare ca temeinică și legală. Având în vedere considerentele de mai sus, în baza art. 312 Cod proced. civilă, Curtea va respinge recursurile declarate de A. F. P. M., D. G. A F. P. A J. S. în nume propriu și pentru A. F. P. A C. C. împotriva sentinței civile nr. 4522 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o va menține în întregime. P. ACESTE MOTIVE, ÎN N. LEGII D E C I D E Respinge recursurile declarate de A. F. P. M., D. G. A F. P. A J. S. în nume propriu și pentru A. F. P. A C. C. împotriva sentinței civile nr. 4522 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). Președinte, G.-A. N. Judecător, S. Al H. Judecător, D. M. Grefier, A. B. } Red.G.A.N./dact.L.C.C. 2 ex./(...) Jud.fond: S. M.
| ← Sentința civilă nr. 674/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 135/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
