Sentința civilă nr. 113/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR. 113/2011
Ședința a 18 F. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE D. M. GREFIER A. B.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul V. A. R. în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, I. G. AL P. R., I. DE P. J. C., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare O. 0366/(...).
Se constată că la data de 16 februarie 2011, s-au înregistrat la dosarul cauzei concluzii scrise formulate de reclamant, iar la 17 februarie
2011 s-au înregistrat concluzii scrise formulate atât de reclamant, cât și de pârâtul I. de P. județean C.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 11 februarie 2011, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru termenul de azi.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C., reclamantul V. A. R. a chemat în judecată pârâții M. A. SI I., I. G. AL P. R. și I. DE P. AL J. C. solicitând pronunțarea unei sentințe prin care să se dispună : repunerea în termenul prevăzut de lege pentru contestarea O.ului emis de pârâtul de rândul 2-nr. 0366/(...); anularea O.ului I.ui G. al P. nr.
0366/(...) ca nelegal, cu repunerea în toate drepturile și decăderile rezultate prin aplicarea acestui ordin; obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâtul Ministerul Administrației și Internelor prin întâmpinarea depusă la dosar (f.23) a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât actul administrativ a cărui anulare se solicită a fost emis de pârâtul
I. G. al P. R.
Pârâtul I. G. al P. R. prin întâmpinarea depusă la dosar (f.22) a invocat excepția necompetenței materiale a tribunalului, excepție întemeiată în drept pe prevederile art. 7 din L. nr. 218/2002 coroborat cu art. 10 alin. 2 din legea nr. 554/2004.
Pârâtul I. de P. al J. C. prin întâmpinarea depusă la dosar (f.24-26) a invocat excepțiile : necompetenței materiale a tribunalului, întemeiată în drept pe prevederile art. 10 alin. 1 din legea nr. 554/2004; excepția litispendenței prezentului dosar cu dosarul nr. (...) al Curții de A. C., fiind întrunită tripla identitate de părți, cauză și obiect; prescripției dreptului la acțiune raportat la dispozițiile art. 5 din L. nr. 2.; lipsei calității procesuale pasive motivată pe faptul că nu a emis O.ul I.ui G. al P. nr. 0366 din (...).
Pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Având în vedere excepțiile invocate și reținând că necompetența este de ordine publică, tribunalul, prin sentința civilă nr. 4. a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului C. invocată de pârâții I. G. al P. R. și I. de P. al J. C. și a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de în favoarea Curții de A. C.
Pe rolul Curții de A. cluj cauza a fasot înrtegisastrsată sub nr. (...), iar părțile și-au susținut punctele de vedre expuse anterior.
Din acteșle și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin O.ul nr. 366/(...), emis de către I. G. al P., reclamantul a fost trecut în rezervă pentru abateri grave de la regulamentele militare, fără drept la ajutor la ieșirea din cadrele active. (f.9).
Acest înscris a avut caracter secret și a fost declasificat prin nota de raport nr. 36819/(...).
Analizând cu prioritate excepțiile invocate, în considerarea normelor de procedură prev. de art. 137 c.pr.civ., Curtea reține următoarele:
Raportul juridic de drept procesual se leagă între reclamant si persoana, fizică sau juridică care poate fi obligată, cea care poate răspunde pretențiilor reclamantului. T. în planul contenciosului administrativ, acest principiu acordă calitate procesuală pasivă autorității publice emitente a actului administrativ vătămător sau celui ce a refuzat recunoașterea unui drept prevăzut de lege.
Față de faptul că reclamantul a indicat că ar fi vătămat de ordinul nr.
0., emis de către IGP rezultă, în acord cu disp. art. 1 din L. nr. 554/2004, că revine acestei instituții publice calitatea de parte în cauză. Această legătură, absolut necesară, nu se regăseste în privința celorlalți doi pârâți chemați în judecată, respectiv MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și I. DE P. J. C..
În consecință, pentru motivele expuse anterior se vor admite excepțiile lipsei calitățiilor procesuale pasive a celor doi pârâți.
Referitor la excepția de litispendență, ridicată de către pârâtul IGP,
Curtea reține următoarele:
În condițiile art. 159 c.pr.civ. susuține pârâta că această identitate există in raport de dosarul nr. (...).al curții de A. cluj.
Reține Curtea că în acel dosar același reclamant a solicitat anularea hotărârii nr. 1. emisă de către IPJ CLUJ.
Se poate constata deci că nu se regăseste identitatea de obiect, ci doar cea de cauză (temei juridic) și de părti. Mai mult, Curtea are în vedere că în prezent cele două dosare nu se mai află în același stadiu procesual, dosarul nr. (...) fiind deja în recurs la Î., pe când prezenta cauză se află încă în fața instanței de fond.
S-a invocat de către pârât și excepția prescripției dreptului la acțiune. Cu privire la această excepție, Curtea reține următoarele:
R. solictă anularea unui act administrativ, de încetare a raportului său de serviciu, emis în anul 1999. A mai solicitat reclamantul și repunerea în termen, sesizând el însuși faptul că termenul legal, stipulat ințial de L. nr.
2., în vigoare la data emiterii actului atacat, nu a fost respectat, din motive neimputabile reclalantului, susține acesta, și care au în vedere caracterul special, secret, al actului acum contestat.
Curtea reține că sub aspect procesual, invocarea instituției repunerii în termen este greșită. Astfel, din cuprinsul art. 103 c.pr.civ., aplicabil si materiei contenciosului administrativ din perspectiva art. 26 din L. nr.
554/2004 sau a art. 18 din L. nr. 2., în vigoare la data emiterii actului contestat, rezultă că premisa repunerii în termen este realizarea corectă a procedurii de comunicare, neutilizarea căii de atac fiind determinată de motive obiective, mai presus de voința părții, care are cunostință de conținutul actului pe care intenționează să-l conteste precum și de faptul scurgerii termenului de contestare.
Dimpotrivă, în prezenta cauză, reclamantul afirmă că nu a cunoscut niciodată conținutul actului vătămător, motivat de faptul că acesta nu i-a fost niciodată comunicat.
Cu privire la acest aspect Curtea reține că actul, motivat de caracterul lui secret, nu i-a fost comunicat, în materialitatea lui, reclamantului.
Cu toate acestea, Curtea are în vedere faptul că actul, în sine, a produs efectele sale față de reclamant, efecte cunoscute de către acesta, respectiv, trecerea în rezervă. Atât măsura căt si motivele ei au fost cunoacute de către reclamant din conținutul actului anterior, respectiv H. nr. 1. a C. de judecată.
De asemenea, trecerea în rezervă a reclamantului a fost efectivă, acesta cunoscând măsura ce a fost luată față de el. R. nu a putut fi luat prin surprindere, acum, de conținutul actului desecretizat.
În acelasi timp Curtea reține și faptul că reclamantul avea deschisă, chiar la data trecerii în rezervă calea de atac specifică contenciosului administrativ, plângerea prealabilă urmată de acțiunea în instanță.
Este deci, fără îndoială faptul că ordinul 366/1999 si-a produs efectele față de reclamant și că acesta cunoștea că a fost trecut în rezervă din anumite motive, care de altfel nu se găsesc în O. ci în hotărârea C. de disciplină.
În consecință, Curtea reține ca fiind admisibilă excepția prescripției dreptului la acțiune, reținând că reclamantul nu este de bună credință atunci când afirmă că nu a cunoscut conținutul ordinului si că acesta ar avea un caracter vătămător.
Mai reține Curtea și incidența art. 20 din L. nr. 182/2002, ce permitea declasificarea actului. Este adevărat că acest act normativ nu era în vigoare la data emiterii actului contestat, însă o acțiune întemeiată pe acel text legal ar fi permis instanței să identifice buna credință a reclamantului și interesul lui în verificarea legalității măsurii dispuse.
Față de cele menționate anterior și în baza textelor legale arătate, se vor admite excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților
MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și I. DE P. J. C..
De asemenea, se va respinge excepția de litispendență invocată de către pârâtul I. G. AL P. R.
Respinge excepția de litispendență ridicată de către pârâtul I. G. AL P.
R.
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune ridicată de către pârâtul I. G. AL P. R.
Respinge acțiunea reclamantului V. A. R.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
Admite excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților
MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și I. DE P. J. C..
Respinge excepția de litispendență ridicată de către pârâtul I. G. AL P. R.
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune ridicată de către pârâtul I. G. AL P. R.
Respinge acțiunea reclamantului V. A. R.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
Red./dact.D.M. (...)
5 ex.
| ← Decizia civilă nr. 1851/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 906/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
