Sentința civilă nr. 243/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 243/2011
Ședința { F. publică} de la 14 A. 2011
C. compus din:
PREȘEDINTE L. U.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul L. I., în contradictoriu cu pârâții B. B.-
N. și U. N. A B. DIN R., având ca obiect anulare decizie U. N. a B. din R..
S-a făcut referatul cauzei de către { F. , după care se constată că la data de (...) s-au depus la dosar, de către reclamant și de către pârâta U., concluzii scrise.
C U R T E A
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 20 ianuarie 2011, reclamantul L. I. a chemat în judecată pe pârâții B. B.-N. și U. N. A B. DIN R., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se anuleze D. nr.25 din (...) emisă de B. B.-N. și a D. nr.919 din 10-(...) emisă de U. C. U., prin care s-a decis încetarea calității de avocat al reclamantului și radierea din T. Avocaților din cadrul B. B.-N.. Totodată, în temeiul art.15 din L. nr.554/2004, reclamantul mai solicită suspendarea deciziilor atacate, până la soluționarea în mod irevocabil al prezentului litigiu.
În dezvoltarea motivelor acțiunii reclamantul a arătat că a funcționat în calitate de avocat definitiv în cadrul B. B.-N. până la data de (...), dată la care, prin decizia nr.4/(...) a fost radiat din acest barou, ca urmare a numirii în funcția de judecător la Judecătoria Arad; prin decizia nr.5 din (...), B. B.-N. a dispus înscrierea reclamantului pe lista avocaților incompatibili.
Prin decretul prezidențial nr.1893/(...) a fost eliberat din funcția de judecător la Tribunalul Arad, în urma unei condamnări definitive - situație în care, la data de (...) a solicitat B. B.-N. reînscrierea pe T. avocaților, cu drept de exercitare a profesiei, potrivit art.24 alin.1 din L. nr.51/1995, republicată, achitând în acest sens, la cerere, taxa de reînscriere în cuantum de 3.000 lei.
Prin decizia nr.24 din (...), B. B.-N. a dispus în temeiul art.53 lit. f din L. nr.51/1995, ridicarea stării de incompatibilitate și reînscrierea reclamantului în acest barou, începând cu data de (...), fiind trecut pe T. avocaților definitivi, prin decizia nr.51 din (...) emis de decanul B. B.-N. în aplicarea dispozițiilor art.5 din L. nr.51/1995 și ale art.169, 170 din S. profesiei de avocat, s-a dispus înființarea „Cabinetului de avocat L. I. începând cu data de (...), cu sediul profesional în B. str.Gh.Sincai nr.37, s-a dispus funcționarea cabinetului începând cu data de (...) pe durată nelimitată, cu instituirea interdicției de a pune concluzii la Tribunalul Arad timp de 2 ani de la data înființării acestui cabinetului.
Prin D. nr.25 din (...) C. B. B.-N. în temeiul art.13 lit.a , art.26 lit.d din L. nr.51/1995 și art.58 alin.1 lit.d din S. profesiei de avocat, a dispus încetarea calității de avocat al reclamantului, apreciind că „petentul este nedemn de a fi avocat, deoarece fapta pentru care a fost condamnat … este de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, chiar dacă a fost comisă în perioada în care petentul avea calitatea de magistrat";. Această decizie a devenit executorie ca urmare a respingerii contestației înaintate de reclamant la U., în temeiul art.27 alin.5 din Statut - prin D. C. U. nr.919 din 10-11 decembrie 2010, comunicată cu reclamantul la data de (...).
Reclamantul apreciază decizia 25/2010 ca fiind nelegală. Potrivit art.13 lit.a din L. nr.51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, modificată și completată prin L. nr.270/2010, este nedemn de a fi avocat cel condamnat definitiv … pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere profesiei de avocat. În sensul art.27 din S. profesiei de avocat, cazurile de nedemnitate prevăzute de lege se verifică atât cu ocazia primirii în profesie, cât și pe întreaga durată a executării acesteia.
C. baroului va examina în termen de 15 zile hotărârile judecătorești și va aprecia asupra demnității avocatului, hotărând după caz, menținerea în profesie sau încetarea calității de avocat.
În contextul acestor dispoziții legale, apreciază că încetarea calității de avocat în temeiul art. 26 lit. d din lege, devine operabilă numai în cazul în care sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții:
1. A.ul să fi fost condamnat în mod definitiv pentru o infracțiune intenționată de natură să aducă atingere prestigiului profesiei de avocat;
2. Verificarea și constatarea cazului de nedemnitate să fie făcută cu ocazia primirii în profesie ori pe durata exercitării acesteia;
3. Aprecierea asupra demnității avocatului cu menținerea în profesie ori cu încetarea calității de avocat, să fie hotărât în termen de 15 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
Reclamantul consideră că măsura încetării calității de avocat dispusă împotriva acestuia, nu se circumscrie condițiilor prevăzute de dispozițiile legale menționate mai sus, întrucât:
1. Este discutabil, dacă infracțiunea prevăzută de art.254 alin.1 C.pen. este de natură să aducă atingere profesiei de avocat, în condițiile în care, avocatul nu poate avea calitatea de subiect activ - autor - al acestei infracțiuni. Curtea Supremă de Justiție prin decizia nr.569/(...) a tranșat această chestiune în sensul menționat; chiar dacă această decizie a fost pronunțată în contextul vechilor reglementări ale statutului de „. public"; și de „. publică";, unele din argumentele reținute de instanța supremă sunt de actualitate: „. are un statut juridic și profesional propriu, autonom, de liber profesionist, care cuprinde drepturile și obligațiile prevăzute de lege și de normele de deontologie profesională…";, au calitatea de liber-profesioniști, aleși și plătiți de justițiabili, nu sunt subordonați unei autorități publice.
2. Normele care reglementează organizarea și exercitarea profesiei de avocat, inclusiv cele prevăzute în S. profesiei de avocat - consideră că au un caracter imperativ, sunt de strictă interpretare și nesusceptibile de extrapolare. În elaborarea deciziilor care fac obiectul prezentei acțiuni în contencios administrativ, atât C. B. B.-N. cât și C. U. nu au ținut seama de caracterul acestor norme, extrapolând - în fundamentarea juridică a celor două decizii - unele dispoziții legale, la situații de fapt care cad sub incidența altor dispoziții.
3. În sensul art.27 alin.3 din S. profesiei de avocat, C. baroului examinează hotărârile judecătorești de condamnare și apreciază asuprademnității avocatului, în termen de 5 zile. C. baroului hotărăște după caz, menținerea profesiei ori încetarea calității de avocat, , altfel zis, încetarea calității de avocat este una facultativă și nu o măsură obligatorie.
Pentru aceste considerente reclamantul solicită admiterea acțiunii cu consecința anulării deciziilor atacate.
În drept a invocat dispozițiile legale ale art.8, 10 alin.1, 3, art.11, art.15, art.17 din L. nr.554/2004.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 10 martie 2011, pârâta U. N. A B . DIN R. a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamant, cu motivarea că aceste decizii emise sunt temeinice și legale.
În ceea ce privește primul motiv invocat de reclamant în susținerea cererii formulate, este neîntemeiat, cu motivare că potrivit art.13 din L. nr.51/1995 este nedemn de a fi avocat cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură a aduce atingere prestigiului profesiei, însă se consideră că aceste dispoziții legale invocate de reclamant, au fost interpretate în mod restrictiv, fără a fi coroborate cu principiile și celelalte dispoziții imperative prevăzute de L. de exercitare a profesiei și de S. profesiei de avocat.
În ceea ce privește cea de-a doua critică învederează faptul că, potrivit art.27 din Statut „cazurile de nedemnitate se verifică atât cu ocazia primirii în profesie cât și pe întreaga durată a exercitării acesteia";.
Articolul menționat precizează că verificarea se face pe durata exercitării profesiei, însă nu se menționează niciunde că este necesar ca fapta care poate atrage nedemnitatea să fi fost săvârșită pe durata exercitării profesiei. Ca urmare, este irelevant momentul săvârșirii faptei sau momentul condamnării. L. permite verificarea tuturor faptelor săvârșite de către avocat, indiferent când le-a săvârșit.
Referitor la cel de-al treilea motiv legat de termenul de 15 zile invocat de către contestator arată că potrivit art.27 din Statut, avocații aflați în cazuri de nedemnitate sunt obligați să prezinte baroului hotărârile judecătorești prin care au fost condamnați definitiv. Contestatorul nu a înțeles însă să își îndeplinească această obligație și nu a adus cunoștința baroului hotărârea judecătorească definitivă de condamnare, baroul autosesizându-se.
Astfel, baroul s-a autosesizat la data de (...) emițând o decizie chiar în aceeași zi.
Pârâta mai arată că instanțele de judecată sesizate cu situații similare au pronunțat soluții prin care au arătat că acela care a suferit o condamnare la pedeapsa închisorii pentru o infracțiune intenționată este nedemn de a fi avocat, chiar și în situația în care a intervenit amnistia sau reabilitarea.
Rezultă așadar că practica judecătorească este constantă în a constata că, în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii pentru infracțiuni intenționate, cum ar fi luare de mită, trafic de influență, primirea de foloase necuvenite, falsuri intelectuale, etc., nu este îndeplinită condiția demnității pentru a putea deveni avocat. C. și în situații mai puțin grave, cu sancțiuni constând în amenda administrativă, instanțele au considerat că această condiție a demnității nu este îndeplinită.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține în fapt și în drept următoarele:
1. Prin decizia nr. 4 din 23 martie 1990 emisă de C. B. B.-N. (f. 6) s-a dispus radierea începând cu data de 1 martie 1990 din B. a reclamantului aflat în evidențele acestei unități ca avocat pledant definitiv întrucât prin O. nr. (...) emis de Ministerul Justiției a fost încadrat ca judecător la Judecătoria Arad, județul A. începând cu data de 1 martie 1990.
2. Prin decizia nr. 5 din 20 aprilie 1990 emisă de C. B. B.-N. (f. 7) a dispus înscrierea reclamantului pe lista avocaților incompatibili.
3. Prin sentința nr. 1114 din 3 iunie 2009 pronunțată de Înalta Curte de
Casație și Justiție - Secția Penală în dos. nr. (...) (f. 140-152), rămasă definitivă prin decizia nr. 782 din 19 octombrie 2009 pronunțată de C. de 9 judecători al instanței supreme în dosarul nr. (...) (f. 153) a fost condamnat reclamantul la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare cu executare în detenție pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin.
1 Cod penal cu referire la art. 7 alin. 1 din L. nr. 78/2000 cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a) și art. 76 alin. 1 lit. c) din Codul penal.
Pentru a se proceda astfel s-a reținut în esență că reclamantul L. I. în calitatea sa de judecător la Tribunalul Arad - Secția penală, având gradul profesional de judecător de curte de apel, la data de 14 mai 2008 a pretins denunțătorului M.ă Ștefan suma de 30.000 euro, în mod indirect, prin intermediul inculpatului S. T. M., din care ulterior a primit, în două tranșe, suma de 25.000 euro, în scopul de a pronunța o soluție favorabilă denunțătorului într-un dosar penal aflat la completul său de judecată.
4. Prin decretul nr. 1839 din data de 30 noiembrie 2009 emis de P. R. (f.
8) s-a decretat ca reclamantul să fie eliberat din funcția de judecător cu grad de curte de apel la Tribunalul Arad ca urmare a condamnării definitive pentru săvârșirea unei infracțiuni.
5. Prin cererea formulată de reclamant înregistrată la Baroul Bistrița Năsăud la data de 9 iunie 2010 (f. 163) acesta a solicitat aprobarea reînscrierii pe T. avocaților incompatibili al B. cu drept de exercitare a profesiei, în temeiul art. 24 alin. 1 din L. nr. 51/1995 republicată.
În motivarea cererii s-a arătat că solicitantul este avocat definitiv începând cu data de (...) (decizia nr. 27/1983 a Colegiului de avocați S., că a făcut parte din B. B. -N. trimi8țând în acest sens la deciziile menționate la parag. 1-2 de mai sus și că a fost eliberat din funcție prin decretul menționat la parag. 4 din prezenta sentință ca urmare a condamnării prin sentința și respectiv decizia precizate la parag. 3 de mai sus. Mai menționează că infracțiunea pentru care a fost condamnat nu are nicio legătură cu profesia de avocat pe care a exercitat-o anterior, că restricțiile impuse prin sentința de condamnare conform art. 64 lit. b și c din Codul penal nu au incidență deoarece profesia de avocat nu implică exercițiul autorității de stat și nu are nicio legătură cu „activitatea de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii";.
6. Prin adresa nr. 142 din 29 iunie 2010 emisă de B. B.-N. (f. 10) reclamantul este informat că în vederea ridicării stării de incompatibilitate este necesar să plătească o taxă în valoare de 3.000 lei la casieria B., taxă pe care B. a încasat-o de la reclamant așa cum atestă chitanța nr. 1. din (...) (f. 9).
7. Prin decizia nr. 24 din 21 iulie 2010 emisă de B. B.-N. (f. 11) s-a dispus ridicarea stării de incompatibilitate a reclamantului și reînscrierea sa în B. B.-N. începând cu data de (...), dată la care va fi trecut pe T. avocaților definitivi. Pentru a decide astfel B. a avut în vedere, conform părții introductive a deciziei, cererea reclamantului înregistrată sub nr. 120 din (...) prin care acesta a solicitat reînscrierea în B. B.-N. și hotărârea C. B. B.-N. din (...).
8. Prin decizia nr. 51 din (...) emisă de B. B.-N. (f. 12) s-a decis ca începând cu data de (...) să se înființeze Cabinetul de A. L. I. cu sediul profesional în B., funcționarea cabinetului urmând a începe cu data de (...) pe termen nelimitat, stabilindu-se totodată că în baza art. 39 din S. profesiei de avocat se instituie interdicția de a pune concluzii timp de 2 ani la Tribunalul Arad unde acesta a funcționat ca magistrat, începând cu data înființăriicabinetului. Pentru a decide astfel, B. a avut în vedere, conform celor menționate în partea introductivă a deciziei, cererea reclamantului înregistrată la B. sub nr. 154/(...) privind modalitatea de exercitare a profesiei, actul de înființare al cabinetului de avocat L. I. cu același număr și dată, H. C. B. B.-N. din data de (...) prin care s-a constatat îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege și statut pentru înființarea cabinetului de avocat, menționându-se și dispozițiile legale prev la art. 5 și art. 63 lit. h) din L. nr. 51/1995 modificată, art. 169, 170 și respectiv art. 74 alin. 2 din S. profesiei de avocat.
9. Prin decizia nr. 25 din 21 iulie 2010 emisă de C. B. B.-N. (f. 13) s-a decis încetarea calității de avocat a reclamantului și radierea acestuia din T. de avocați din cadrul B. B.-N..
Pentru a decide astfel, conform mențiunilor înserate în partea introductivă a actului în discuție, C. B. B.-N. a reținut că prin D. nr. prin D. nr.
24/(...) a acestui Consiliu s-a dispus ridicarea stării de incompatibilitate a reclamantului și înscrierea acestuia pe tabloul avocaților definitivi, că în urma înscrierii acestuia și verificarea dosarului C. s-a sesizat din oficiu privind existența unui caz de nedemnitate prev. la art. 26 din L. nr. 51/1995 deoarece prin sentința menționată la parag. 3 de mai sus reclamantul a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, raportat la dispozitivul hotărârii judecătorești susmenționate și a faptei pentru care a fost condamnat se apreciază că sunt aplicabile dispozițiile art. 13 lit. a) și art. 26 lit.d) din L. nr.
51/1995 și ale art. 58 alin. 1 lit. d) din S. profesiei de avocat, motiv pentru care cu unanimitate de voturi s-a decis încetarea calității de avocat a reclamantului. Se mai arată că reclamantul este nedemn de a fi avocat, deoarece fapta pentru care a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă este de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, chiar dacă această faptă a fost comisă în perioada în care petentul avea calitatea de magistrat.
10. Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat contestație (f. 14-15) solicitând anularea (desființarea) acesteia ca fiind nelegală și netemeinică arătând în esență, cu trimitere la art. 27 alin. 1 din S. profesiei de avocat, cazul de nedemnitate reținut de B. B.-N. nu a intervenit pe durata exercitării profesiei de avocat, infracțiunea reținută în sentința pronunțată de instanța supremă neavând nicio legătură cu activitatea de avocat, că în astfel de situații C. baroului examinează hotărârile judecătorești de condamnare definitivă și apreciază asupra demnității avocatului hotărând menținerea în profesie sau încetarea calității de avocat, că încetarea nu intervine ope legis în toate situațiile în care împotriva persoanei în cauză se pronunță o hotărâre de condamnare și că pentru a statua asupra nedemnității ester necesar ca să existe o condamnare pentru o infracțiune în raport cu care avocatul calificat ca nedemn să aibă calitate de subiect activ al infracțiunii de luare de mită.
Cu referire la netemeinicie, reclamantul solicită să se aibă în vedere activitatea științifică desfășurată în calitate de judecător și de cadru didactic universitar așa cum rezultă din înscrisurile anexate la contestație.
11. Prin decizia nr. 919 din 10-11 decembrie 2010 C. U. Naționale a B. din R. (U.) a examinat contestația reclamantului și a respins-o ca nefondată (f.
16-17).
Pentru a statua astfel C. U. a reținut, în esență, că B. teritorial a procedat corect deoarece verificarea condiției nedemnității a fost efectuată după ce reclamantul a fost reînscris pe T. avocaților definitivi, apoi cu trimitere la art. 27 alin. 3 din S. profesiei de avocat C. U. reține că în aplicarea acestui text legal consiliul baroului examinează hotărârea judecătorească de condamnare nu sub aspectul legalității acesteia, ci infracțiunea pentru care a fost condamnat condamnatul sau cel care depune cererea de înscriere în baroueste de natură să-l facă nedemn pentru a exercita profesia de avocat, celelalte critici cu privire la legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare fiind respinse de C. U.
12. Dispoziții legale relevante speței:
Conform art. 12 alin. 1 din L. nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, poate fi membru al unui barou din R. cel care îndeplinește , între altele, conform lit. c), condiția de a nu se găsi în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de această lege.
Astfel conform art. 14 lit. a) din această lege, este nedemn de a fi avocat, între altele, cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei.
Pentru dobândirea calității de avocat dispozițiile art. 12 lit. f) din S. profesiei de avocat cu modificările și completările ulterioare, se cere solicitantului depunerea declarației că nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 13 din L. .
Conform art. 27 din Statut:
(1) Pentru aplicarea Legii cazurile de nedemnitate se verifică atât cu ocaziaprimirii în profesie, cât și pe întreaga durată a exercitării acesteia.
(2) Avocații care se găsesc în unul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de L . sunt obligați să prezinte baroului hotărârile judecătorești prin care au fostcondamnați definitiv, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia, prin care au fost declarați faliți frauduloși sau prin care au fost condamnați definitiv pentru fapte săvârșite în legătură cu exercitarea profesiei.
(3) C. baroului va examina, în termen de 15 zile, hotărârile judecătorești și va aprecia asupra demnității avocatului, în raport cu dispozițiile legale. C. baroului va hotărî, după caz, menținerea în profesie sau încetarea calității de avocat potrivit Legii.
(4) D. motivată va fi comunicată, de îndată, avocatului în cauză, precum și P reședintelui U., împreună cu hotărârea judecătorească în baza căreia s-a verificat starea de nedemnitate.
(5) D. consiliului baroului poate fi atacată de președintele U. și/sau de avocatul în cauză, în termen de 15 zile de la comunicare. C. U. va analiza contestația și va hotărî în condițiile Legii.
(6) D. de încetare a calității de avocat devine executorie după soluționarea cauzei de către C. U. B. va face mențiunile corespunzătoare în T. avocaților pe baza hotărârii C. U.
13. Examinând legalitatea celor două acte administrative, prin prisma motivelor invocate cât și a celor ce se vor reține și arăta de instanță, Curtea constată următoarele:
14. Analiza legalității deciziei nr. 25 din (...) a B. B.-N. implică nu numai stabilirea naturii juridice a termenului pentru analiza cazului de nedemnitate privitor la reclamant dar pune și problema legalității respectării procedurii de emitere a acestei decizii.
În altă ordine de idei, Curtea reține că această decizie este pronunțată în aceeași zi cu decizia nr. 24 privind ridicarea stării de incompatibilitate și reînscrierea reclamantului în B. de avocați local.
Pe de altă parte, este greu de înțeles cum același B. aprobă ulterior, respectiv la data de (...) prin decizia nr. 51 înființarea cabinetului de avocat L. I., după ce se reține că prin H. C. B. B.-N. din data de (...) s-a constatat îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege și statut pentru înființarea cabinetului de avocat (parag. 8).
Așa cum s-a arătat mai sus, conform art. 27 alin. 3 din Statut: C. baroului va examina, în termen de 15 zile, hotărârile judecătorești și va aprecia asupra demnității avocatului, în raport cu dispozițiile legale. C. baroului va hotărî, după caz, menținerea în profesie sau încetarea calității de avocat potrivit Legii.
Curtea reține că cererea de reînscriere în barou formulată de reclamant a fost înregistrată la Baroul Bistrița Năsăud la data de 9 iunie 2010 (parag. 5) așa cum rezultă din confirmarea de primire (f. 163 verso) cât și din mențiunile operate în partea introductivă la decizia nr. 24/(...) unde se arată că s-a avut în vedere cererea înregistrată sub nr. 120/(...) prin care reclamantul solicită ridicarea stării de incompatibilitate și reînscrierea acestuia în B. B.-N. (f. 11).
Or acest termen nu poate curge decât de la data la care se formulează cererea de primire în profesie, de la data la care se solicită reprimirea în profesie ca urmare a înlăturării incompatibilității de a profesa ori de la data sesizării pe orice cale privind existența cazului de nedemnitate generat de situația prevăzută la art. 14 lit. a) din L..
Curtea observă că în cererea de reprimire în profesie înregistrată la B. la data de 9 iunie 2010 reclamantul a arătat că a suferit o condamnare penală prezentând în acest sens datele hotărârii judecătorești de condamnare, situație în care B. în exercitarea prerogativei prevăzute de art. 27 alin. 3 din Statut avea obligația, dacă nu se considera suficient de lămurit, să ceară solicitantului probe, explicații și lămuriri suplimentare.
Dimpotrivă, Curtea constată că cererea de reînscriere în barou este aprobată la data de 21 iulie 2010 prin decizia nr. 24, ceea ce presupune că s-a efectuat verificările necesare privind îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de lege și statut pentru exercitarea profesiei de avocat în cel privește pe reclamant, deoarece condamnarea survenise anterior analizării cererii și B. i se dusese la cunoștință existența acestei condamnări.
În mod surprinzător, în aceeași zi cu actul înregistrat cu numărul imediat următor, respectiv prin decizia nr. 25 din 21 iulie 2011, același B., sesizat din oficiu privind existența unui caz de nedemnitate, dispune încetarea calității de avocat statuând că reclamantul este nedemn de a fi avocat dat fiind existența cazului prevăzut de art. 14 lit. a) din L. cu trimitere la condamnarea suferită.
Dincolo de această soluție Curtea remarcă faptul că ulterior acestei decizii, respectiv la data de (...) prin decizia nr. 51 același barou dispune înființarea cabinetului de avocat motivând să sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru exercitarea profesiei punând astfel la îndoială realitatea aspectelor consemnate în decizia nr. 25/(...), indirect putându-se reține că B. și-a revocat propria decizie privind aplicarea sancțiunii încetării calității de avocat.
Această incertitudine a fost generată și de nerespectarea termenului de
15 zile înăuntrul căruia C. B. era obligat să examineze dacă hotărârea de condamnare respectivă atrage sau nu nedemnitatea avocatului în consens cu dispozițiile art. 14 lit. a) din lege și să dispună, după caz, menținerea sau încetarea calității de avocat.
Natura acestui termen nu poate fi decât a unui termen procedural de decădere după rezultă explicit de tehnica și maniera de redactare a normei.
Nu este admisibil ca acest termen să fie socotit de recomandare deoarece ar lăsa la discreția organului de conducere al B. momentul la care ar considera oportun sau necesar să facă această examinare și avocatul să fie expus astfel unei incertitudini legate de exercițiul profesiei care se răsfrânge nu numaiasupra avocatului însuși cât și asupra terților cu care acesta a contractat în virtutea acestei calități.
Dincolo de această neregularitate privind respectarea termenului înăuntrul căruia C. B. trebuia să analizeze cazul de nedemnitate, Curtea reține că și analiza efectivă a cazului de nedemnitate s-a făcut cu exces de putere de către ambele autorități publice.
Prin noțiunea de exces de putere așa cum este definită de art. 2 alin. 1 lit. n) din L. nr. 554/2004 se înțelege exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor.
Curtea observă că marja de apreciere asupra analizei cazului de nedemnitate prevăzut la art. 14 lit. a) din L. este extrem de largă, mai precis, așa cum arată C. U. în decizia de soluționare a contestației, se referă la a se stabili dacă infracțiunea pentru care a fost condamnat condamnatul sau cel care depune cererea de înscriere în barou este de natură să-l facă nedemn pentru a exercita profesia de avocat.
Cum nici în lege nici în Statut nu existe criterii de stabilire a situațiilor în care intervine nedemnitatea Curtea a cerut C. U. să precizeze dacă la nivel național a stabilit prin norme interne opozabile profesiei sau practici administrative controlabile de către avocați astfel de criterii.
În răspunsul trasmis prin adresa nr. 1. din (...) U. arată că situația din speță este reglementă de art. 27 din L. nr. 51/1995 iar în funcție de cazurile concrete existente, de contextul săvârșirii infracțiunii, de modul și împrejurările în care aceasta s-a produs, se constată existența sau neexistența condițiilor de încetare a calității de avocat.
Acest răspuns vine să confirme teza conform căreia în lipsa unor criterii tratamentul avocaților sub unghiul de analiză al cazului de nedemnitate prevăzut la art. 14 lit. a) din legea nr. 51/1995 poate fi diferit chiar dacă persoanele se află practic în aceeași situație contrar dispozițiilor art. 16 din Constituție cu atât mai mult cu cât s-a probat că altor avocați care au suferit condamnări similare nu le-a fost aplicată sancțiunea excluderii din profesie.
Din altă perspectivă, Curtea observă că nici baroul local și nici U. nu au motivat și justificat convingător care sunt elementele concrete reținute în analiză pentru care au apreciat că reclamantul este nedemn de a fi avocat pentru a exclude astfel ipoteza exercițiului dreptului de apreciere cu exces de putere cu atât mai mult cu cât opțiunile C. sunt limitate.
Mai precis C. B. nu are alegerea deciziei sale, aceasta fiindu-i impusă de dreptul de a lua decizia respectivă, așa cum rezultă explicit din dispozițiile art. 27 alin. 3 din Statut: C. baroului va hotărî, după caz, menținerea în profesie sauîncetarea calității de avocat potrivit Legii.
Remediul încălcării egalității de tratament în lipsa altor criterii nu poate fi altul decât constatarea nelegalității actului de sancționare și a recunoașterii dreptului de a profesa întocmai ca și celorlalți avocați care aflați în aceeași situație le-a fost recunoscut acest drept prin soluția de menținere în profesie.
Față de cele ce preced, în temeiul art. 18 alin. 1 din L. nr. 554/2004, Curtea urmează a admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul L. I. în contradictoriu cu pârâții B. B.-N. și U. N. A B. DIN R. și în consecință să anuleze D. nr. 25 din data de (...), emisă de B. B.-N. și D. nr. 9.-
(...) emisă de C. U.
Fiind căzuți în pretenții, în temeiul art. 274 corelat cu art. 277 C.pr.civ., pârâții vor fi obligați la plata în solidar către reclamant a sumei de 4000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial(f. 164-167).
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
{ F. |HOTĂRĂȘTE}
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul L. I. în contradictoriu cu pârâții B. B.-N. și U. N. A B. DIN R. și în consecință:
Anulează D. nr. 25 din data de (...), emisă de B. B.-N. și D. nr. 9.-(...) emisă de C. U.
Obligă pârâții la plata în solidar către reclamant, a sumei de 4000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 14 aprilie 2011.
PREȘEDINTE, GREFIER, L. U. M. T.
Red.L.U/Dact.S.M
4 ex./(...)
| ← Sentința civilă nr. 77/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 2698/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
