Decizia civilă nr. 2838/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2838/2011
Ședința ta de 29 I. 2011
Completul compus din: PREȘEDINTE F. T. JUDECĂTOR M. H. JUDECĂTOR R.-R. D. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul G. A. I. împotriva sentinței civile nr. 230 din data de (...) pronunțată de Tribunalul
Sălaj, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu pârâtele D. G. A F. P. A J. S., A. F. P. A M. Z. și chemata în garanție A. F. PENTRU M. - M. M. B., având ca obiect - anulare act de control taxe și impozite restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat este legal timbrat, cu taxă judiciară de timbru, în valoare de 21,50 lei, achitată cu chitanța nr. 11020110010 din data de (...), aflată la fila 2 din dosar și timbru judiciar de 0,3 lei.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...) intimata D. G. a F. P. a județului S., în nume propriu și în numele A. F. P. Z., a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare.
Se constată că recursul este declarat în termen, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 242 pct. 2 C.pr.civ.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și dispozițiile OUG 92/2003, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare, pe baza actelor existente la dosar. CURTEA Prin sentința civilă nr. 230 din data de 20 ianuarie 2011, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...), a fost respinsă ca nefondată acțiunea reclamantului G. A. I., împotriva pârâtelor D. G. A F. P. A J. S. și A. F. P. Z., a fost respinsă cererea de chemare în garanție împotriva A. F. PENTRU M. și respinsă excepția inadmisibilității, invocată în cauză. Pentru a dispune astfel, tribunalul a avut în vedere următoarele:Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 consacră dreptul oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de a seadresa instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei astfel cauzată. Reclamantul s-a adresat tribunalului în temeiul acestui text legal. Potrivit art. 205 alin. (1) Cod procedură civilă, împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrativ fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii. Prin urmare, raportat la faptul că reclamantul a inițiat procedura prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, iar pârâta a comunicat refuzul său după cum menționează prin întâmpinare, cererea reclamantei se încadrează în termenul general în care instanța de contencios poate fi sesizată, prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004, de 1 an de zile. Reclamantul a achitat la T. din cadrul A. F. P. Z. suma de 5192 lei, cu titlu de taxă de poluare, conform chitanței TS5 nr. 4142784 (fila 27). Această taxă a fost stabilită prin aplicarea elementelor de calcul prevăzute de O. nr. 5.. Taxa de poluare a fost instituită prin Ordonanța de Urgență nr. 5. care a abrogat prevederile din Codul Fiscal referitoare la taxa de primă înmatriculare a autovehiculelor. În raport cu diferitele modificări ale Ordonanței de U. nr. 5., instanța constată că deși taxa de poluare a rămas în vigoare din data de (...) și până în prezent, cuantumul și modul de calcul al acestei taxe a fost modificat în mod esențial începând cu data de (...), prin înlocuirea anexelor la acest act normativ. Începând cu data de 1 decembrie 2009, a intrat in vigoare T. de la L. În conformitate cu modificările aduse T.ui instituind Comunitatea E. prin T. de la L., T. a fost redenumit T. privind funcționarea U. E., iar fostul art. 90 din T.ui instituind Comunitatea E. a fost renumerotat, devenind art. 110 al noului tratat privind funcționarea U. E., cu același conținut. Cu privire la competența instanțelor de judecată de a evalua conformitatea legislației române din dispozițiile dreptului comunitar, Curtea de Justiție a C. E., a cărei jurisprudență este obligatorie pentru instanțele naționale în interpretarea dreptului comunitar, a decis in cauza Administrazione delle finanze delloStato/Simmenthal, nr. C 106/77 că „judecătorul național însărcinat să aplice, în cadrul competenței sale,dispozițiile dreptului comunitar, are obligația de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lăsând, la nevoie, pe proprie răspundere, neaplicată orice dispoziție contrară a legislației naționale, chiar ulterioară, fără a solicita sau aștepta eliminarea prealabilă a acesteia pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituțional";. Potrivit art. 1 alin. (1) din O. nr. 5., ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Art. 25 din Tratat interzice între statele membre taxele vamale la import și export sau taxele cu efect echivalent, inclusiv cu privire la taxele vamale cu caracter fiscali iar art. 28 din același Tratat interzice între statele membre restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent. În aceste condiții, susținerea reclamantului privind încălcarea art. 25 din Tratat este nefondată întrucât taxa de poluare este datorată pentrupunerea în circulație a autovehiculului , astfel că nu se poate susține cu temei că este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru. Nici încălcarea art. 28 din Tratat nu poate fi reținută; conform formulei Dassonville impusă în jurisprudența CJCE sunt măsuri cu efect echivalent nu numai acele măsuri care tratează discriminativ, în mod deschis sau ascuns marfa străină adusă dintr-un alt stat membru dar și acelea care pornind de la conținutul efectiv al textului sunt egal aplicabile sau au același efect aparent pentru toți, iar la evaluarea acestor măsuri Curtea a stabilit că trebuie avute în vedere efectele potențiale, posibile ale acestora și nu scopul urmărit de acestea. Mai mult, Curtea a conchis că restricționările importului sau exportului sunt permise doar în situația în care în domeniu lipsesc reglementările comunitare, restricțiile sunt necesare pentru asigurarea supravegherii fiscale a corectitudinii în relațiile comerciale, pentru asigurarea protecției consumatorului, pentru protecția valorilor social- culturale naționale dacă reglementările sunt valabile în mod nediscriminatoriu pentru mărfurile din producția internă sau externă. Prin urmare, fiecare stat membru isi poate institui in mod independent propriul sistem de taxare, insa aceasta taxare trebuie sa se faca prin raportare la art..90 din Tratat, precum si la jurisprudența C. Reglementarea cuprinsa in O. nr. 5. permite ca pe baza unor elemente precum rulajul mediu anual, starea tehnica si nivelul de dotare al autovehiculului, contribuabilul poate contesta suma de plata si poate obține o valoare mai mare a deprecierii. Acesta posibilitate a contribuabilului asigura, ca in toate cazurile, valoarea taxei percepute asupra unui autovehicul second-hand de import sa nu depășească valoarea reziduala a taxei existente într-un autovehicul deja înmatriculat. Prin urmare, O. nr. 5., varianta în vigoare la data solicitării înmatriculării, nemodificată prin O. nr. 2., respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 din T. CE. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul G. A. I.solicitând desființarea în totalitate a sentinței 230/(...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul (...); admiterea recursului si rejudecand cauza pe fond sa se dispună obligarea paratelor 1. la R. sumei de 5.l92 lei care reprezinta Taxa de poluare achitata conform Chitantei seria TS5 nr.4142784/(...), pentru inmatricularea autoutilitarei NI marca MERCEDES BENZ cu nr. de identificare V., C. I. H 2. 2. la plata D. legale prevazute de O. nr. 9., câtă vreme această obligație se circumscrie sferei răspunderii civile delictuale derivând din încălcarea de către autoritățile fiscale a obligației de a aplica prioritar dreptul comunitar și de a înlătura prevederile legii fiscale interne ce se dovedesc contrarii cu normele dreptului comunitar; 3. la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul proces; In anul 2009 reclamantul recurent a adus din Danemarca pentru folosinta proprie o Autoutilitara NI, marca MERCEDES BENZ, caroserie BB furgon, nr. de identificare V., an fabricatie 1999, capacitate cilindrica 2151 cmc., prima inmatriculare in Uniunea E., in Danemarca fiind in data de (...), inmatriculata in Romania la data de (...), iar pentru inmatriculare am fost nevoit sa achit taxa de poluare in suma de 5.192 lei, taxa pe care am achitat-o conform chitantei nr. seria TS5 nrAI42784/(...). Din articolul 90 al doilea paragraf [CE], reiese ca nici un stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de productie. Astfel, se opune ca un stat membru sa adopte dispozitiile figurand in art. 2141, cap. 21 din Codul Fiscal - Legea nr. 343/2006, conform caruia persoanele care efectueaza achizitii intracomunitare de autoturisme neinmatriculate pe teritoriul national, sa achite o taxa speciala "taxa de poluare" pentru inmatricularea in Romania, aceasta taxa fiind o taxa cu efect echivalent in intelesul articolului 25 CE. In vederea garantarii neutralitatii impozitelor interne din perspectiva concurentei dintre autovehiculele de ocazie care se afla deja pe piata nationala si autovehiculele similare importate dintr-un alt stat membru decat Romania, trebuie comparate efectele accizelor instituite asupra acestei ultime categorii cu cele ale accizelor reziduale care se aplica primei categorii de autovehicule, deja supuse acestei taxe la prima lor inmatriculare. Aplicarea formulei de calcul prevazuta in art. 2141, cap. 21 din Codul Fiscal - Legea nr. 343/2006 conduce la cresterea nivelului taxei in functie de vechimea autovehiculului. Intr-adevar, din jurisprudenta Curtii rezulta ca un sistem de taxare nu poate fi considerat compatibil cu articolul 90 CE decat daca este organizat astfel incat sa excluda orice posibilitate ca produsele importate sa fie supuse unor taxe mai mari decat produsele similare nationale si, prin urmare, sa nu produca, in nici un caz, efecte discriminatorii (hotararile Haahr Petroleum, citata anterior, punctul 34 si din 23 octombrie 1997, Comisie/Grecia, C- 375/95, Rec. p. 1-5981, punctul 29). Ca urmare a efectului direct al art. 90 par. 1 din Tratat pentru ordinea juridica interna a R., instanta este datoare sa constate ca art. 2141 - 2143 din Codul fiscal sunt reglementari contrare si ca nu pot fi mentinute in continuare ca aplicabile in cauza de fata. Neputand fi aplicabile in dreptul intern, aceste reglementari impun concluzia ca taxa speciala achitata pentru reinmatricularea autoturismului de catre reclamanta, in cuantum de 6287 lei, a fost incasata in contul bugetului statului cu incalcarea art. 90 par. 1 al T.ui. [ ... ] Analizând recursul declarat prin prisma dispozițiilor art. 304, 304 ind.1 Cod proced. civilă, Curtea reține următoarele: În prezent, compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deșiobiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare. Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5., trebuie să se rețină că reglementarea națională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008. Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc). Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din T. de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție (cauza Simmenthal). Desigur au susținut intimatele că era necesară o anumită procedură ce trebuia urmată iar acțiunea în lipsa procedurii ar fi tardivă/inadmisibilă. Aceste susțineri nu pot fi primite deoarece se omite a se avea în vedere hotărârea din 4 mai 2000 in cauza Rotaru impotriva R., prin care Curtea E. de Justiție a statuat: Conform art. 13: "Oricare persoana ale carei drepturi si libertati recunoscute de prezenta conventie au fost incalcate are dreptul sa se adreseze efectiv unei instante nationale, chiar si atunci cand incalcarea s-ar datora unor persoane care au actionat in exercitarea atributiilor lor oficiale." Interpretand art. 13 in lumina propriei jurisprudente, Curtea a stabilit ca art. 13 solicita ca in fiecare tara sa existe un mecanism care sa permita persoanei remedierea in plan national a oricarei incalcari a unui drept consacrat in conventie. Aceasta dispozitie solicita deci o cale interna de atac in fata unei "autoritati nationale competente" care sa examineze orice cerere intemeiata pe dispozitiile conventiei, dar care sa ofere si reparatia adecvata, chiar daca statele contractante se bucura de o anume marja de apreciere in ceea ce priveste modalitatea de a se conforma obligatiilor impuse de aceastadispozitie. Calea de atac la care art. 13 face referire trebuie sa fie "efectiva" atat din punct de vedere al reglementarii, cat si al rezultatului practic (Hotararea Wille impotriva Liechtenstein [GC]m nr. 28396/95, alin. 75, CEDO 1999-III). "Autoritatea" la care se refera art. 13 nu trebuie sa fie neaparat o instanta de judecata. Totuși atribuțiile si garanțiile procesuale oferite de o astfel de autoritate prezintă o deosebită importanță pentru a determina caracterul efectiv al caii de atac oferite (Hotărârea Klass si alții mai sus citata, pag. 30, alin. 67). Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere faptul că se contestă refuzul nejustificat de restituire astfel încât apărările recurentelor sunt nefondate. Pe de altă parte, este real faptul că, în cauză, a fost formulată o cerere de chemare în garanție de către pârâta D. S. Curtea apreciază că această sumă constituie venit la bugetul F. pentru M., fiind gestionata de A. F. pentru M., în vederea finantarii programelor si proiectelor pentru protectia mediului, astfel încât se impune admiterea cererii de chemare în garanție . Față de toate aceste împrejurări, în baza art. 312 Cod proced. civilă, art. 20 din L.554/2004, Curtea va admite recursul declarat de G. A. I. împotriva sentinței civile nr. 230 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o va modifica în parte astfel: va admite în parte acțiunea și va obliga A. F. P. A M. Z. ȘI D. G. A F. P. A J. S. să restituie 5192 lei taxă poluare cu dobânda legală prevăzută de OG 9. de la data introducerii acțiunii și până la restituirea efectivă. Va admite cererea de chemare în garanție și va obliga A. F. PENTRU M. să restituie pârâtelor suma achitată reclamantului, respectiv de 5192 lei cu dobânda legală. Vot fi menținute restul dispozițiilor sentinței. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Admite recursul declarat de G. A. I. împotriva sentinței civile nr. 230 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o modifică în parte astfel: admite în parte acțiunea și obligă A. F. P. A M. Z. ȘI D. G. A F. P. A J. S. să restituie 5192 lei taxă poluare cu dobânda legală prevăzută de OG 9. de la data introducerii acțiunii și până la restituirea efectivă. Admite cererea de chemare în garanție și obligă A. F. PENTRU M. să restituie pârâtelor suma achitată reclamantului, respectiv de 5192 lei cu dobânda legală. Menține restul dispozițiilor sentinței. Irevocabilă. Pronunțată în ședința din 29 I. 2011. Red.M.H./dact.L.C.C. 3 ex./(...) Jud.fond: C. N. C.
| ← Decizia civilă nr. 207/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 2010/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
