Decizia civilă nr. 2010/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr.(...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2010
Ședința publică din 13 mai 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: AL H. S.
JUDECĂTORI : A.-G. N.
D. M.
GREFIER: M. ȚÂR
S-a luat în examinare recursul formulat de P. I.-A. împotriva Sentinței civile nr.230 pronunțată în data de (...), în dosarul nr. (...) al T.ui C. în contradictoriu cu intimata I. P. J. C. - S. P. C., R. P. DE C. ȘI Î. V. având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de primă înmatriculare.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă recurentul personal asistat de către av.Tanțău-A. I. cu împuternicire avocațială aflată la fila 7.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 18 lei și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591 alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.21 din Constituție, art. 10 alin.2 din L. nr.554/2004 și art.3 pct.3 din C.pr. civilă constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului. Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii formulate de către reclamant pentru motivele expuse pe larg în scris. Solicită acordarea de cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru achitată în recurs și fond și onorariu avocațial achitat cu chitanța depusă în fața instanței de fond. Curtea apreciază recursul ca fiind în stare de judecată și rămâne în pronunțare. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 230 din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...) de Tribunalul Cluj, s-a respins cererea formulată de reclamantul P. I.-A. în contradictoriu cu pârâta I. P. C. - S. P. C. R. P. DE C., I. A. C., având ca obiect obligația de a face. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamantul a achiziționat autoturismul marca Wolkswagen Sharan cu nr.de identificare WVWZZZ7MZ6V000784 conform actelor de la f.7-11 dosar. T. a apreciat că refuzul pârâtei de a înmatricula acest autoturism în absența taxei de poluare nu poate fi asimilat unui refuz nejustificat. Astfel, OUG nr. 5. stabilea in forma inițială cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit dispozițiilor art. 4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R.. Analizând compatibilitatea acestei taxe in forma initiala a OUG 5. cu dreptul comunitar, tribunalul a apreciat că în speță aceasta nu încălca dispozițiile art. 25,28,30,90 din T.ul de instituire a C. E.(actualmente art.30,34,36,110 din TFUE) . Astfel, potrivit dispozițiilor enunțate anterior, nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produselor altor țări membre ale Comunității unor impozite interne de orice natură, superioare celor care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Or, taxa de poluare instituită de dispozițiile OUG nr. 5. nu poate fi asimilată impozitelor interne, această taxă fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin înmatricularea acestora în R., înțeleg să le utilizeze pe teritoriul R., contribuind, astfel, la poluarea mediului. Această taxă nu este percepută doar persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze în R. autoturisme second-hand, importate din U. E., ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze un autoturism, indiferent de proveniența sau de vechimea acestuia, astfel încât nu se poate susține caracterul discriminatoriu al taxei. Caracterul taxei prevăzute de dispozițiile OUG nr. 5. ca fiind unul de poluare rezultă din dispozițiile art. 1 alin. 2, care stabileste categoria de programe și proiecte pentru protecția mediului care urmează a fi finanțate din sumele colectate potrivit actului normativ. Prin urmare, chiar dacă legiuitorul nu a găsit o formulă foarte potrivită prin condiționarea înmatriculării autoturismului de plata acestei taxe, acest aspect nu este de natură să o transforme într-o taxă de primă înmatriculare cum era cea prevăzută de dispozițiile art. 214 ind. 1 Cod fiscal și apreciată ca nelegală de către instanțe. Nu în ultimul rând, tribunalul apreciază că nu trebuie omis nici faptul că instituirea acestei taxe a fost rezultatul negocierilor dintre R. și Comisia E., astfel încât nu se poate aprecia că ar contraveni legislației comunitare. În ceea ce privește dispozițiile art. 25, 28 din T.ul de instituire a C. E., tribunalul a constatat că acestea nu sunt aplicabile în speță, în condițiile în care au în vedere taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent (art. 25), respectiv restricțiile cantitative la import precum și orice alte măsuri cu efect echivalent. Or, o taxă de poluare nu poate fi asimilată nici cu una vamală și nici cu o restricție cantitativă la import. A mai apreciat tribunalul că nu se poate vorbi în speță de o discriminare între autovehiculele second hand ce se înmatriculează pentru prima data in R. si autovehiculele second hand deja înmatriculate ele neaflându-se într-o situație similară. Astfel, în cazul celei de a doua categorii mai sus menționate nu se mai poate stabili o taxa de poluare în vederea admiterii in circulație cita vreme ele deja au fost admise în circulație anterior intrării in vigoare a dispozițiilor legale ce reglementează aceasta taxa . Practica judiciara a statuat ca forma modificata a OUG 5. prin OUG 2. si OUG 7. contravine prevederilor dreptului comunitar având în vedere preambulul OUG 2. în care se arată ca ea este adoptată având în vederecriza financiara și economica care a dus la scăderea piețelor auto având în vedere scutirea de la plata taxei de poluare ce se acorda unei categorii de autoturisme in care se încadrează producția interna auto. Ca atare aceasta forma modificata a fost considerată contrară prevederilor dreptului comunitar întrucât urmărea în mod indirect sa încurajeze industria auto interna prin jocul combinat al măririi taxei de poluare si al scutirii acordate . Începând cu (...), scutirea sus indicata nu se mai acorda. OUG 1. vizează punerea in aplicare a scutirii deja acordate dar nu vizează producția interna. In aceste condiții, practic taxa de poluare a încetat să mai fie contrara prevederilor comunitare sus menționate considerentele aplicabile formei inițiale a OUG 5. fiind pe deplin aplicabile si pentru perioada de dupa (...) .Cuantumul taxei de poluare nu încalcă doar prin el însuși prevederile art. 90 din T.ul CEE (in prezent art. 110 din TFUE ) el aplicându-se pe baza acelorași criterii tuturor autovehiculelor. Totodată acest cuantum nu influențează direct sau indirect opțiunea cumpărătorilor aceștia nereorientindu-se spre produsele interne similare . Cererea de înmatriculare a fost formulată de către reclamant după data de (...), așa cum arata chiar în acțiune si din actul de la f. 26, situație în care tribunalul a apreciat că în vederea înmatriculării el are obligația achitării taxei de poluare . In consecință, tribunalul a apreciat că în mod corect pârâta a condiționat înmatricularea autoturismului reclamantului de plata taxei de poluare reglementate de dispozițiile OUG nr. 5., dispoziții care sunt compatibile cu dreptul comunitar, acțiunea formulată fiind nefondată, motiv pentru care a fost respinsă. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul P. I.-A., solicitând admiterea acestuia și modificarea în tot a sentinței recurate, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9, art. 312 alin. 1 și 2 rap. la art. 3011 C. În motivarea recursului, reclamantul a arătat că în mod greșit a apreciat instanța de fond că refuzul pârâtei de a înmatricula autoturismul său în absența taxei de poluare nu poate să fie considerat un refuz nejustificat, deoarece prin răspunsul dat, pârâta i-a comunicat că înmatricularea nu se poate efectua fără achitarea taxei speciale prev. de C. fiscal, or, la momentul depunerii cererii aceasta taxă nu mai era în vigoare, fiind înlocuită cu taxa de poluare. În acest context, reclamantul a apreciat că în mod greșit instanța a considerat că în speță nu sunt încălcate dispozițiile art. 90 din T.ul C.E., deoarece OUG nr.5. este nelegală și discriminatorie, întrucât nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în R., stat, ci este percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în R., după aducerea acestora în țară. Diferența de aplicare a taxei introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în R. din Comunitatea E. în scopul reînmatriculării lor în R., în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență. Astfel, conform certificatului de înmatriculare depus, reclamantul arată că data primei înmatriculări a autovehiculului său a fost (...). Pe de altă parte, reclamantul a menționat că în cauză se impune a se constata aplicarea disp.art.148 alin.2 din Constituția R., care statuează ca prevederile tratatelor constitutive ale U. E. au prioritate față de dispozițiile contare din legile interne. A..4 al aceluiași articol prevede ca, între instituții,autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin.2 menționat. Mai mult, prin L. nr. 1. de ratificare a tratatului de aderare a R. și B. la U., R. și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele comunității dinainte de aderare. Totodată, reclamantul a invocat și incompatibilitatea acestei taxe cu art. 25 și 28 din TUE, articole care prevăd că între statele membre sunt interzise restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent. Astfel, se opune ca un stat membru să adopte dispoziții figurând în art. 2141 cap. 21 Cod fiscal, conform căruia persoanele care efectuează achiziții intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, să achite o taxă specială „de poluare"; pentru înmatricularea în R., această taxă fiind o taxă cu efect echivalent în înțelesul art. 25 din T.E. Ca urmare a efectului direct al art. 90 parag. 1 din T., reclamantul a apreciat că pentru ordinea juridică a R., instanța este datoare să constate că art. 2141-3 din C. fiscal sunt reglementări contrare și că nu pot fi menținute în continuare ca aplicabile în speță. Invocând dispozițiile T.ului de A. al R. la U. E., reglementări C.E.D.O. precum interpretările Curții E. de Justiție, reclamantul a susținut că taxa de poluare are un vădit caracter ilicit, iar instanțele judecătorești au obligația de a respecta dispozițiile dreptului comunitar. Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind fondat din următoarele considerente: Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.E.J. că art. 110 din T.ul privind funcționarea U. E. (TFUE) și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător în spațiul U. E. are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 110 din (TFUE) să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. ,,Ab intio,, trebuie insa enunțată starea de fapt care sta la baza demersului dedus judecății și plecând de la aspectele concrete ale speței, trebuie decelate normele de drept intern incidente si compatibilitatea acestora cu dreptul U. E.. Cererea de înmatriculare a autoturismului fără achitarea taxei de poluare a fost respinsă, invocându-se faptul ca nu se poate proceda la înmatricularea autoturismului in lipsa dovezii achitării taxei de poluare, cu motivarea ca prima înmatriculare a vehiculelor in R. se poate efectua doar daca sunt respectate dispozițiile art. 7 din OMAI 1501/2006, atât în sensul prezentării documentelor cât și în sensul achitării tuturor taxelor prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, stabilita de OUG 5. argumente pe care se bazează și recursul promovat. Așa cum rezultă din dispozițiile legale pertinente taxa pe poluare se datorează la prima înmatriculare a vehiculului (art. 4 lit. a din OUG nr. 5.) încât dreptul intern aplicabil raportului juridic de drept material se circumscrie normelor juridice în vigoare la data formulării cererii de înmatriculare. Instanța de recurs, urmărind modificările succesive ale O. 5., constată faptul ca solicitarea de înmatriculare a autoturismului și refuzul autorității administrative de a înmatricula acel autoturism, în absenta dovezii de achitare a taxei de poluare, a avut loc după data modificării O. 5. prin O. 2. și respectiv OUG 7.. În consecință, compatibilitatea O. 5. cuprevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE, incidente trebuie analizata prin raportare efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din R., prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru Mediu și M. Mediului. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un statmembru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Chiar dacă din parag. 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul Curții de referă la varianta inițială a OUG nr. 5., este necesar ca în lumina celor statuate să se deceleze dacă argumentele utilizate de Curtea de Justiție sunt valabile și față de normele juridice care reglementau obligativitatea plății taxei pe poluare în vigoare la data formulării cererii de înmatriculare. Trebuie notat că la data formulării cererii de înmatriculare ca efect al OUG nr. 1. a încetat efectul art. III introdus prin OUG nr. 2. și ca atare practic s-a revenit la forma inițială de calcul și stabilire a taxei pe poluare cu mențiunea că nivelul taxei pe poluare percepută în noile condiții legale era mai mare ca și cea stabilită ca datorată în prima variantă a OUG nr. 5.. Or, Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în R. a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Aceste statuării sunt valabile în opinia Curții de A. și în cauza de față cu atât mai mult cu cât reglementarea aplicabilă în această cauză prevede plata unei taxe pe poluare mai mare ca și cuantum decât cea reglementată în forma inițială. Și este așa, deoarece raționamentul CJUE din cauza T. este valid și în legătură cu reglementările succesive primei forme a OUG nr. 5.. Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care sădescurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Astfel fiind, Curtea reține că în cauza de față se poate stabili în lumina celor statuate de Curtea de Justiție că OUG nr. 5. în forma incidentă în cauza de față este contrară dreptului U., respectiv art. 110 parag. 1 din TFUE. Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății. Or, statuând astfel Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din T.ul de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție (cauza Simmenthal). Față de cele ce preced, raportat la considerentele menționate în precedent care înlocuiesc sentința pronunțată de instanța de fond, soluția de admitere a acțiunii și obligare a autorității administrative de resort la îndeplinirea operațiunii administrative de înmatriculare a autovehiculului, fără plata taxei pe poluare, este întemeiată. Din această perspectivă, Curtea urmează ca în temeiul art. 20 alin. 3 din L. nr. 554/2004 rap. la 312 C. să admită recursul declarat de reclamantul P. I.-A. împotriva sentinței civile nr. 230 din 17 ianuarie 2011, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., pe care o va modifica în sensul că va admite cererea și va dispune înmatricularea fără plata taxei de poluare a autoturismul marca Wolkswagen Sharan cu nr.de identificare WVWZZZ7MZ6V000784, proprietatea reclamantului. În temiul art. 274 al. 1 c.pr.civ. va obliga pârâta să achite reclamantului 1.000 lei, cheltuieli de judecată la fond, reprezentând onorariu de avocat. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursul declarat de reclamantul P. I.-A. împotriva sentinței civile nr. 230 din 17 ianuarie 2011, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., pe care o modifică în sensul că admite cererea și dispune înmatricularea fără plata taxei de poluare a autoturismul marca Wolkswagen Sharan cu nr.de identificare WVWZZZ7MZ6V000784, proprietatea reclamantului. Obligă pârâta să achite reclamantului 1.000 lei, cheltuieli de judecată la fond. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 13 mai 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, AL H. S. G.-A. N. D. M. GREFIER, M. ȚÂR R ed.D.M. Dact.L.C.C./3 ex./(...) Jud.fond: A.Rădulescu;
| ← Decizia civilă nr. 2838/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 71/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
