Sentința civilă nr. 324/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 324/2011
Ședința { F. publică} de la 26 Mai 2011
Completul compus din: PREȘEDINTE L. U. Grefier M. T.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M. P., în contradictoriu cu pârâta A. N. DE I., având ca obiect sesizări conform L. 144/2007 contestație raport de evaluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., raportat la art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, corelat cu art. 3, pct. 1 C. Pr. Civ. constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că nu s-a făcut de către reclamant dovada achitării taxelor judiciare de timbru, iar la data de 02.05, pârâta a depus la dosar o cerere, urmată de întâmpinare, ulterior, la data de (...). Reclamantul arată că fapta a fost prescrisă, solicitând respingerea concluziilor pârâtei, înțelegând să conteste acțiunea. Curtea reține cauza în pronunțare. CURTEA Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 27 aprilie 2011, reclamantul M. P. a chemat în judecată pe pârâta A. N. DE I., solicitând anularea Raportului de E. din data de (...), înregistrat la I. de I. cu nr.45849/G/II/(...) întocmit de inspector A. T. În dezvoltarea motivelor, reclamantul a arătat că prin raportul de evaluare, pârâta a stabilit că reclamantul, în perioada februarie-decembrie 2004 s-a aflat în stare de incompatibilitate întrucât a deținut simultan atât calitatea de funcționar public cât și calitatea de persoană care a desfășurat activități remunerate în cadrul unei societăți comerciale. Acest raport a fost comunicat C. de disciplină din cadrul Casei Județene de P. S. spre a se lua măsuri disciplinare împotriva reclamantului. Reclamantul consideră că raportul s-a întocmit cu încălcarea dispozițiilor legale prevăzute de art.21 din Legea nr.1.. Potrivit art.21 din Legea nr.1., dacă inspectorul de integritate consideră că sunt elemente în sensul existenței unei incompatibilități, întocmind raportul de evaluare. În situația acestuia, inspectorul trebuia să constate că nu există nici un element de incompatibilitate, deoarece situația constatată la nivelul perioadei februarie - decembrie 2004 nu mai există în prezent, fiind aplicabile dispozițiile art.26 alin.3 din Legea nr.1.. Potrivit acestui articol, în cazul în care cauza de incompatibilitate a încetat înainte de sesizarea agenției, sancțiunea disciplinară poate fi aplicată în termen de 3 ani de la încetarea cauzei de incompatibilitate. Cauza de incompatibilitate a încetat în decembrie 2004, înainte de autosesizarea ANI, astfel că nu mai există nici o faptă sancționabilă prin prisma L. nr.1.. Sub acest aspect, și sesizarea C. de disciplină din cadrul casei Județene de P. S. este abuzivă și lipsită de interes atâta timp cât nu se poate aplica măsuri disciplinare împotriva reclamantului, termenul de 3 ani de la încetarea cauzei de incompatibilitate fiind împlinită în decembrie 2007. Prin întâmpinarea înregistrată la data de 20 mai 2011, pârâta A. N. DE I. B. a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca fiind nefondată și să se constate ca fiind temeinică și legală evaluarea efectuată privind starea de incompatibilitate în care s-a aflat reclamantul. În motivare, pârâta invocă dispozițiile art.11 alin.1 din Legea nr. 76/2011 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea L. nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea pârâtei. Referitor la starea de incompatibilitate identificată în urma activității de evaluare invocă dispozițiile art.80 din Legea nr.161/2003, art.94 alin.2 lit.c. Analizând acțiunea formulată prin prisma motivelor invocate, Curtea areținut următoarele: Prin raportul de evaluarea întocmit de pârâta A. N. de I. (ANI) înregistrat sub nr. 45849/G/II/(...) inspectorul de integritate al autorității publice a concluzionat că reclamantul s-a aflat, în perioada februarie - decembrie 2004, în stare de incompatibilitate întrucât a dețin ut, simultan, atât calitatea de funcționar public cât și calitatea de persoană care a desfășurat activități remunerate în cadrul unei societăți comerciale, încălcând astfel dispozițiile art. 94 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Conform art. 22 alin. 1 din aceeași lege, persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilității în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanța de contencios administrativ. Având în vedere că autoritatea publică emitentă a actului administrativ supus controlului de legalitate are rang de autoritate centrală în sistemul administrației publice a statului, Curtea în temeiul art. 10 alin. 1 și 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 corelat cu art. 3 pct. 1 C.pr.civ. a statuat că este competentă material și teritorial să soluționeze cauza de față. Reclamantul critică legalitatea actului administrativ pe considerentul că raportul de evaluare s-a întocmit cu nesocotirea dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 1., învederând că în situația sa inspectorul de integritate trebuia să constate că nu există niciun element de incompatibilitate, deoarece situația constată la nivelul perioadei februarie - decembrie 2004 nu mai există în prezent, fiind aplicabile dispozițiile art. 26 alin. 3 din Legea nr. 1., conchizând astfel că, cauza de incompatibilitate a încetat în decembrie 2004, înainte de autosesizarea ANI, astfel că nu mai există nicio faptă sancționabilă prin prisma L. nr. 1.. Curtea reține că potrivit art. 11 alin. 1 din Legea nr. 1. : Activitatea deevaluare a declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind avereaexistentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcțiilor ori demnităților publice, precum și cea de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților se efectuează atât pe durata exercitării funcțiilor ori demnităților publice, cât și în decursul a 3 ani după încetarea acestora. Din această perspectivă raportat la datele concrete ale speței rezultă că ANI a procedat legal atunci când a evaluat activitatea reclamantului sub aspectul respectării de către acesta a regimului incompatibilităților prevăzute de lege. Și este așa, deoarece corect s-a reținut, iar reclamantul nu a negat, acesta a fost numit începând cu data de 1 noiembrie 2003 în funcția publică de referent principal în cadrul Direcției Economice a Casei Județene de P. S. prin dispoziția nr. 67/(...) instituție unde își desfășoară activitatea neîntrerupt de atunci până în prezent . Astfel fiind, ANI a aplicat corect și legal dispozițiile art. 11 alin. 1 din Legea nr. 1. care conferă acestei autorități prerogativa de a efectua evaluarea sub aspectul situațiilor prevăzute expres de lege atât pe durata exercitării funcției publice cât și ulterior în decursul a trei ani după încetarea acesteia, cu atât mai mult cu cât din punct de vedere al principiului tempus regit actum în perioada de referință reținută de ANI (februarie -decembrie 2004) era în vigoare interdicția prevăzută de art. 94 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 161/2003. Din prisma analizei legalității raportului de evaluare sub unghiul art. 21 din Legea nr. 1. sub aspectul motivului invocat de reclamant, Curtea observă că în procesul de evaluare și redactare a raportului a fost avut în vedere punctul de vedere al persoanei evaluate în sensul că audiat fiind reclamantul a declarat că nu are mențiuni de făcut. Pe de altă parte, așa cum s-a relevat anterior inspectorul de integritate a întocmit raportul de evaluare în conformitate cu prevederile legale neputând fi paralizat de acțiunea art. 21 și respectiv art. 26 alin. 3 din Legea nr. 1.. Sub acest ultim aspect, Curtea notează că potrivit art. 26 alin. 3 din lege, invocat de reclamant în apărare, prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunea poate fi aplicată în termen de cel mult 6 luni de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, potrivit prevederilor legale. În cazul în care cauza de incompatibilitate a încetat înainte de sesizarea A., sancțiunea disciplinară poate fi aplicată în termen de 3 ani de la încetarea cauzei de incompatibilitate, dacă legea nu dispune altfel. Așa cum rezultă din norma legală precitată aceasta introduce o derogare (excepție) de la regula de drept consacrată în art. 26 alin. 1 lit. j) și alin. 2 din aceeași lege conform căreia, pentru funcționarii publici, raportul de evaluare se comunică comisiei de disciplină sau consiliului de disciplină, care propune autorității prevăzute de lege aplicarea unei sancțiuni, potrivit legii iar sancțiunea disciplinară se dispune și în cazul în care raportul de evaluare al A. a fost comunicat și organelor de urmărire penală, potrivit prevederilor art. 21 alin. (4). Așa fiind, comunicarea raportului de evaluare către autoritatea publică cu care reclamantul are încheiat raportul de funcție publică (de serviciu) este o obligație legală în sarcina ANI și aceasta și-a îndeplinit-o în mod corect, prerogativa aplicări sancțiunii disciplinare aparținând altei entități decât ANI. Ipoteza normei legale analizate, art. 26 alin. 3 din Legea nr. 1., are în vedere nu legalitatea raportului de evaluare și nici o altă atribuție sau sarcină opozabilă ANI ci conferă posibilitatea/facultatea ca autoritatea/instituția publică cu care funcționarul public are încheiat raportul de serviciu, prin comisia de disciplină, să procedeze la aplicarea unei sancțiuni în termen de cel mult 6 luni de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, potrivit prevederilor legale, instituindu-se astfel o derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară. Totodată, Curtea mai reține că potrivit tezei finale a alineatului 3 a art. 26 din Legea nr. 1., sub aspectul termenului de aplicare a sancțiunii disciplinare, legea are în vedere ipoteza conform căreia în cazul în care cauza de incompatibilitate a încetat înainte de sesizarea A., sancțiunea disciplinară poate fi aplicată în termen de 3 ani de la încetarea cauzei de incompatibilitate, dacă legea nu dispune altfel. Or, aplicarea sancțiunii în aceste circumstanțe nu este în competența ANI și nici nu are legătură cu legalitatea raportului de evaluare ci vizează strict atribuția comisiei de disciplină sau consiliului de disciplină abilitat de lege în cadrul autorității ce are raporturi de serviciu cu funcționarul public. Împrejurarea că ANI s-a sesizat din oficiu la data de (...) la mai bine de trei ani de la data încetării cauzei de incompatibilitate nu este nelegală și abuzivă așa cum eronat susține reclamantul, deoarece raportul de evaluare poate fi avut în vedere de comisia sau consiliul de disciplină la stabilirea și aplicarea sancțiunii chiar dacă au trecut mai mult de trei ani de la data încetării stării de incompatibilitate, într-o astfel de ipoteză legea oferind comisiei de disciplină ori consiliului de disciplină posibilitatea de analiza dacă mai este posibilă aplicarea unei sancțiuni disciplinare. Așa fiind, constatările reținute, întocmirea raportului de evaluare, comunicarea acestuia și sesizarea comisiei de disciplină din cadrul Casei Județene de P. S. de către pârâta ANI sunt legale și temeinice. Pe cale de consecință, în temeiul art. 22 alin. 1 din Legea nr. 1. corelat cu art. 18 din Legea nr. 554/2004 Curtea va respinge ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamant. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L. { F. |HOTĂRĂȘTE} Respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M. P. cu domiciliul în Z. str. Gh.Dpja, Bl.D-24, etaj 2, ap.6 jud. S. în contradictoriu cu pârâta A. N. DE I. cu sediul în B. B-dul L. C. nr.15, sector 1. Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 26 mai 2011. PREȘEDINTE GREFIER L. U. M. T. Red.L.U./Dact.S.M 2 ex./(...).
| ← Decizia civilă nr. 5986/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 1105/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
