Sentința civilă nr. 439/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 439/2011

Ședința { F. publică} de la 08 S. 2011

Completul compus din:

PREȘEDINTE L. U.

Grefier M. T.

S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul D. D., în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. M., având ca obiect refuz acordare drepturi conform L. nr. 1..

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul personal.

Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.

Curtea, din oficiu, în baza art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., în temeiul art. 7 alin. 4 din L. nr. 1., corelat cu art. 29 și art. 10 alin. 1 din L. nr. 554/2004 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că acțiunea este scutită de la plata taxelor judiciare de timbru, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Î. fiind, reclamantul arată că s-a refugiat din localitatea P. de sub M. la granița cu R. La acea dată - 1944 - avea vârsta de 6 ani, fiind împreună cu părinții săi și cu mai multe persoane au fost duși forțat în Leordina, iar ulterior au fugit în munți, în regiunea Poienilor de sub M. D. D. de la V., această zonă s-a aflat sub ocupație hortystă. Au stat în această regiune din primăvară, până spre toamna anului 1944, când s-au reîntors la casele lor, care erau arse, iar fabrica și podurile fiind de asemenea arse.

Arată că la acea vreme, compoziția etnică a localității era majoritatea ucrainieni, precum și câteva familii de maghiari. Î. fiind, reclamantul arată că nu poate susține și afirma că din pricina etniei, familia sa ar fi fost silită să se refugieze în acele vremuri.

Pe fond, reclamantul solicită admiterea acțiunii, fără cheltuieli. Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Asupra prezentei acțiuni în contencios administrativ, constată:

Prin contestația înregistrată la data de 4 mai 2011, reclamantul D. D. a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea hotărârii nr. 910 din (...) emisă de pârâta C. J. DE P. M., cu consecința recunoașterii în favoarea reclamantului a drepturilor prev. de L. nr. 1..

În motivarea contestației, reclamantul arată că deși a depus toate actele necesare pentru stabilirea calității de refugiat, pârâta i-a respins cererea motivat de faptul că situația solicitată nu se încadrează în prevederile L. nr.1. și nu este dovedită.

Pârâta, C. J. de P. M. prin întâmpinare (f. 5), s-a opus admiterii acțiunii deoarece, în dovedirea susținerilor sale, reclamantul nu a prezentat nici o dovadă cu acte oficiale și, mai mult, declarațiile martorilor sunt neverosimile,existând contradicții în relatările acestora, ceea ce face ca aceste dovezi contradictorii să se excludă reciproc.

Din actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin hotărârea nr. 910 din (...) s-a respins cererea reclamantului de acordare a drepturilor prev. de L. nr. 1., motivat de faptul că situația solicitată nu se încadrează în prevederile L. nr.1. și nu este dovedită.

Atât în fața organului administrativ cât și în instanță, pentru dovedirea refugiului, reclamantul a depus declarații autentice ale martorilor D. V. și Jer

V. (f. 11, 13).

În vederea administrării nemijlocite a probei cu martori, în temeiul art. 129 alin. 4 - 6 C.pr.civ. coroborat cu art. 4 alin. 2 din H.G. nr. 127/2002 privind Normele metodologice de aplicare a L. nr. 1., instanța a dispus audierea reclamantului, în vederea clarificării aspectelor concrete și împrejurărilor menționate în declarațiile date în fața notarului.

Întrucât la termenul de azi reclamantul întrebat fiind, a arătat că s-a refugiat din localitatea P. de sub M. la granița cu R. La acea dată - 1944 - avea vârsta de 6 ani, fiind împreună cu părinții săi și cu mai multe persoane au fost duși forțat în Leordina, iar ulterior au fugit în munți, în regiunea Poienilor de sub M. D. D. de la V., această zonă s-a aflat sub ocupație hortystă. Au stat în această regiune din primăvară, până spre toamna anului 1944, când s-au reîntors la casele lor, care erau arse, iar fabrica și podurile fiind de asemenea arse. Mai arată că la acea vreme, compoziția etnică a localității era majoritatea ucrainieni, precum și câteva familii de maghiari. Î. fiind, reclamantul arată că nu poate susține și afirma că din pricina etniei, familia sa ar fi fost silită să se refugieze în acele vremuri.

Conform art. 1 alin. 1 lit. c( din L. nr. 1. Beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean roman, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice a fost refugiata, expulzata sau strămutată în alta localitate.

Una dintre condițiile impuse de lege pentru a se reține calitatea de refugiat a unei persoane este ca acest refugiu să fie determinat de motive etnice.

Or, chiar din declarația reclamantului la interogatoriul provocat de instanță din oficiu rezultă că nu motivele etnice au fost cauza care a determinat pretinsul refugiu al acestuia.

Așa fiind, nu se poate reține calitatea reclamantului de persoană persecutată din motive etnice în sensul art. 1 lit. c din O.G. nr. 105/1999 aprobată prin L. nr. 1., Curtea, în temeiul art. 18 din L. nr. 554/2004, va respinge cererea și se va menține în întregime hotărârea atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.

{ F. |HOTĂRĂȘTE}

Respinge ca neîntemeiată contestația formulată de reclamantul D. D. dom. în P. de Sub M., str. H., nr.1383, jud. M. împotriva Hotărârii nr. 910/(...), adoptată de pârâta C. J. de P. M. cu sediul în B. M. str.H. nr.1A, jud. M..

Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 08 septembrie 2011

PREȘEDINTE GREFIER L . U. M. T.

Red.L.U./Dact.S.M

4 ex./(...)

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 439/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal