Sentința civilă nr. 577/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Decizii și sentințe contencios/fiscal - Curtea de Apel Cluj (2011)

Dosar nr. (...)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C. A. ȘI F.

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 577/2011

Ședința publică de la 14 O. 2011

PREȘEDINTE G.-A. N.

Grefier A. B.

S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul I. ION în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, având ca obiect acțiuni împotriva ordonanțelor guvernului OG 5..

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că acțiunea este legal timbrată.

La data de 22 august s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare, iar la data de 6 septembrie 2011 s-a înregistrat o cerere de intervenție formulată de M. M., F. și P. S. La data de 6 octombrie 2011 reclamantul a depus la dosar o precizare și motivare a cererii.

Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 159^{1 alin 4}

C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentei cauze, în temeiul dispozițiilor art. 10 alin 1 din L. nr.

554/2004 și art. 3 pct. 1 C.pr.civ.

După deliberare, referitor la cererea de intervenție formulată de M., aceasta este calificată de către instanță ca fiind o cerere de intervenție accesorie în interesul G. R.

Curtea pune în discuție admisibilitatea acestei cereri de intervenție. După deliberare, în temeiul art. 52 C.pr.civ., Curtea încuviințează în principiu cerere de intervenție accesorie formulată de M.

În continuare, Curtea pune în discuție excepția netimbrării acțiunii, invocată de către intervenient, excepție pe care o va respinge, constatând că reclamantul și-a îndeplinit obligațiile de achitare a taxelor judiciare de timbru aferente acțiunii formulate.

Curtea pune în discuție excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârât prin întâmpinare și rămâne în pronunțare pe această excepție.

CURTEA

Prin acțiunea în contencios administrativ formulată la (...) de către reclamantul I. ION în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI s-a solicitat anularea OUG nr. 59 din (...) emisă de Guvernul României privind metodologia de calcul cu privire la revizuirea pensiilor de serviciu prevăzute de art. 1 lit. c-h din L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor de serviciu.

În motivare s-a arătat că metodologia de calcul menționată în OUG nr.

59/(...) emisă de Guvernul României nu poate fi acceptată pentru motivele de drept și de fapt pe care se obligă să le depună la primul termen de judecată.

Menționează că pe rolul C. de A. C. se află în curs de soluționare recursul declarat de reclamant împotriva sentinței civile emise de T. B.-N., recurs cu termen de judecată la (...), cu privire la L. nr. 1..

Pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată, formulată de către I. Ion prin care se solicită anularea Ordonanța de urgență a Guvernului nr.5..

Invocă excepția inadmisibilitătii acțiunii cu privire la cererea de anulare a O. de urgentă a G. nr. 5.

Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (1) din L. nr. 554/2004:

"Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut la art.2 alin.( 1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale."

Dispozițiile precitate conferă părții vătămate de un act administrativ unilateral, posibilitatea legală de a solicita anularea acestuia, în termenul imperativ prevăzut de lege.

Însă, astfel cum în mod explicit distinge și textul de lege, măsura legală a anulării vizează exclusiv actele administrative, în accepțiunea conferită acestei noțiuni de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. c) din L. nr.

554/2004, nu și ordonanțele de G. (simple sau de urgență).

Această interpretare rezultă, fără echivoc și din modul în care legiuitorul a înțeles să reglementeze, în mod distinctiv, posibilitatea juridică a atacării actelor cu forță juridică superioară hotărârilor de G.

Ordonanțele de G. reprezintă acte administrative de autoritate cu putere de lege, emise de Guvernul României, în temeiul art. 115 din Constituția R., potrivit principiului delegării legislative. Așadar, fiind acte, prin natura lor cu caracter legislativ, deoarece reglementează relații sociale ce țin de domeniul legii, determinat de raporturile dintre G. și Parlament, este limpede că și formele privind controlul acestora sunt unele specifice.

Împotriva acestor acte normative de sorginte guvernamentală, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim are deschisă calea acțiunii, însoțită de excepția neconstituționalității.

Trebuie subliniat că, și în această situație, rolul instanței de contencios sesizate cu acțiunea în anularea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5., însoțită de excepția neconstituționalității, este acela de a analiza și a aprecia dacă sunt întrunite prevederile Legii nr. 4., urmând, în situația îndeplinirii condițiilor legale de admisibilitate, să sesizeze, prin încheiere motivată, forul constituțional.

Potrivit art. 1 din L. nr. 4., republicată, unica autoritate de jurisdicție constituțională din România este Curtea Constituțională. Chiar dacă, potrivit legii speciale, Curtea Constituțională reprezintă unica autoritate de acest fel din România, nici chiar ei, care, potrivit atribuțiilor și competențelor legale, se poate pronunța asupra constituționalității ordonanțelor sau dispozițiilor acestora, supuse controlului său, legea nu îi oferă posibilitatea legală de a se pronunța în sensul anulării dispozițiilor constate neconstituționale.

Art. 31 alin. (3) din L. nr. 4., republicată, " Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei C. Constituționale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau G., după caz, nu pune de acordprevederile neconstituționale cu dispozițiile C.i. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept."

De altfel, prezenta cerere de chemare în judecată este inadmisibilă chiar și în situația în care acțiunea principală, deci fondul cauzei, se identifică cu excepția de neconstituționalitate, ambele având aceeași motivare, în acest sens statuând, în jurisprudența sa, instanța de contencios constitutional - "legile și ordonantele G. nu pot fi atacate pe cale principală, prin acțiune introdusă exclusiv în acest scop la instanța de judecată sau de arbitraj comercial, ci numai pe cale de exceptie, în valorificarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim".

În consecință, pentru motivele arătate, sesizarea fiind făcută în mod nelegal, cu încălcarea prevederilor art.146 lit.d) din Constituția R., ale art.29 din L. nr.4. și ale art.9 alin.1, 2 și 5 din L. nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, solicită să se respingă acțiunea ca inadmisibilă.

La data de (...) M. M., F. și P. S. a formulat o cerere de intervenție

În interesul G. R. care este pârât În litigiul promovat de reclamantul lIovan

Ion, ce formează obiectul Dosarului nr. (...) aflat pe rolul C. de A. C. - Secția

C., de C. A. si F., cu termen la (...). În motivare s-a arătat că:

Potrivit dispozițiilor C.i și ale Legii nr. 90/2001 privind organizarea și

Funcționarea G. R. și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, G. este autoritatea publică a puterii executive care asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice, iar pentru realizarea atribuțiilor sale adoptă acte administrative de autoritate pe baza și În vederea executării legii și anume, hotărâri, În condițiile art. 108 din C., respectiv ordonanțe și ordonanțe de urgență În baza delegării legislative prevăzută la art. 115 din C. sau, În temeiul prevederilor art. 114 alin. (1) și (3) din Constituția R., republicată, Își poate angaja răspunderea În fața Camerei Deputaților și a Senatului, În ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege.

În conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. (1) din HG nr. 11/2009 privind organizarea și funcționarea M.ui M., F. și P. S., cu modificările și completările ulterioare, "M. M., F. și P. S. se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, În subordinea G., cu personalitate juridică, având rol de sinteză și de coordonare a aplicării strategiei și politicilor G. În domeniile muncii, familiei și protecției sociale. "

La art. 3 alin. (1) pct. 7 din HG nr. 405/2007 privind funcționarea

Secretariatului General al G., cu modificările și completările ulterioare, se dispune:

"(1) Secretariatul General al G. Îndeplinește următoarele atribuții principale:

7. asigură reprezentarea G. și a primului-ministru În fața instanțelor judecătorești, Împreună cu ministerele care au obligația de a pune În executare actele G. și deciziile primului-ministru Împotriva cărora s-au formulat acțiuni În justiție, precum și a structurilor din aparatul de lucru al

G."

Conform dispozițiilor art. 108 alin. (4) din Constituția R.:

"(4) Hotărârile și ordonanțele adoptate de G. se semnează de primul- ministru, se contrasemnează de miniștrii care au obligația punerii lor În executare și se publică În Monitorul Oficial al R. Nepublicarea atrage inexistenta hotărârii sau a ordonantei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai institutiilor interesate."

Prin urmare, În temeiul dispozițiilor art. 49 din codul de procedură civilă coroborate cu dispozițiile art. 3 alin. (1) pct. 7 din HG nr. 405/2007 și ale art. 108 alin. (4) din Constituția R., Cererea de intervenție este justificată de calitatea de contrasemnatar al OUG nr. 5. pentru stabilirea unor măsuri În domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri În domeniul pensiilor.

Fată de motivele invocate de reclamant În cererea de chemare În judecată solicită instanței să admită următoarele:

1. Excepția inadmisibilității acțiunii reclamantului.

Prin cererea de chemare În judecată reclamantul a solicitat instanței de contencios administrativ anularea OUG nr. 5. pentru stabilirea unor măsuri În domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri În domeniul pensiilor menționând că această ordonanță nu poate fi acceptată, ori potrivit dispozițiilor Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, instanța de contencios administrativ nu are competența de a anula respectiva ordonanță de urgență.

Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) și d) din Constituția R., Curtea

Constituțională este competentă să se pronunțe asupra constituționalității legilor Înainte de promulgarea acestora și asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele ridicate În fața instanțelor judecătorești, iar competența punerii de acord a dispozițiilor din ordonanțele declarate neconstitutionale cu decizia C. Constitutionale revenind Parlamentului și G., potrivit art.147 din Constituția R.

Curtea Constituțională, prin D. nr. 6., a constatat că dispozițiile art. 9 din L. contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt neconstituționale În măsura În care permit ca acțiunea introdusă la instanța de contencios administrativ să aibă ca obiect principal constatarea neconstituționalității unei ordonanțe sau a unei dispoziții dintr-o ordonanță.

Prin urmare, având În vedere aceste mentiuni, solicită instantei admiterea excepției și respingerea cererii reclamantului ca inadmisibilă deoarece instanța de contencios administrativ poate fi sesizată, exclusiv, cu o cerere care vizează anularea unui act administrativ, iar nu cu anularea unui act legislativ.

2. Excepția netimbrării acțiunii.

Din înscrisurile anexate citatiei nu reiese că reclamantul a timbrat cererea de chemare În judecată.

Potrivit prevederilor art. 17 alin. 2 din L. nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, modificată și completată prin L. nr. 2. pentru cererile formulate În baza acestei legi se percep taxele de timbru prevăzute de L. nr. 1. privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, pentru cauzele neevaluabile În bani, cu excepția celor care au ca obiect contractele administrative care se vor taxa la valoare.

Față de acest aspect, solicită instanței anularea acțiunii ca netimbrată.

Pe fond

În ceea ce privește cererea reclamantului de anulare a OUG nr. 5. pentru stabilirea unor măsuri În domeniul pensiilor prevăzute la art. l lit. c) - h) din L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri În domeniul pensiilor solicită instanței să admită că este nefondată.

Recalcularea pensiilor de serviciu a fost reglementată prin L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri În domeniul pensiilor, iar modalitatea de recalculare a pensiilor de serviciu a fost reglementată prin ari. 3 alin. (1) din L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri În domeniul pensiilor prindeterminarea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei utilizând algoritmul de calcul prevăzut de L. nr. 1. privind sistemul public de pensii, cu modificările și completările ulterioare.

În temeiul art. 3 alin. (3) din L. nr. 119/30 iunie 2010, Guvernul României a emis HG nr. 737/(...) privind metodologia de recalculare a categorii lor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din L. nr. 1. adoptată În temeiul art. 108 din C. și al art. 3 alin. (3) din L. nr. 1..

Potrivit art. 4 din OUG nr. 59/(...) pentru stabilirea unor măsuri În domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri În domeniul pensiilor, publicată În MO nr. 457/(...), "Ia data intrării În vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă Hotărârea G. nr. 7. privind metodologia de recalculare a categorii/or de pensii de serviciu prevăzute la art. 1. c) - h) din L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri În domeniul pensiilor, publicată În Monitorul Oficial al R., Partea 1, nr. 528 din 29 iulie 2010.

De asemenea, Începând cu (...) a intrat În vigoare L. nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Prin urmare, solicităm instanței să admită că Începând cu data de (...) nu mai există nici un temei legal pentru acordarea pensiilor de serviciu având În vedere dispozițiile Legii nr. 1. și ale Legii nr. 263/2010.

O. de urgență nr. 5. pentru stabilirea unor măsuri În domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri În domeniul pensiilor, are ca obiect revizuirea pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)- h) din L. nr. 1., recalculate și devenite pensii de asigurări sociale În baza prevederilor Legii nr. 1. privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.

O. de urgență instituie două modalități de revizuire:

1. revizuirea din oficiu, realizată numai pe baza documentelor existente În dosarul de pensionare utilizate la efectuarea operațiunii de recalculare În conformitate cu prevederile Legii nr. 1..

2. revizuirea la solicitarea beneficiarului de pensie, pe baza unor noi acte doveditoare, Întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele existente la dosarul de pensie.

În cazul În care, În urma revizuirii din oficiu se constată săvârșirea unor erori În stabilirea pensiei de asigurări sociale, drepturile restante, constând În diferența dintre cuantumul cuvenit al pensiei rezultat În urma recalculării și cel obținut În urma revizuirii, pentru perioada de la data de 1 septembrie 2010 și până la data revizuirii se plătesc de la data de Î. a lunii următoare expirării termenului de 30 de zile de revizuire, respectiv, 1 august

2011.

În cazul revizuirii la solicitarea beneficiarului de pensie, plata drepturilor restante aferente perioadei 1 septembrie 2010 și până la data revizuirii, se efectuează de la data de Î. a lunii următoare expirării termenului de 30 de zile de revizuire, dacă cererea de revizuire cu toate documentele din care rezultă alte date și elemente decât cele existente la dosarul de pensie a fost depusă În termen de 20 de zile de la data intrării În vigoare a ordonanței de urgență.

În această situație prin documente din care rezultă alte date și elemente decât cele existente În dosarul de pensie se Î. documente din care rezultă stagii de cotiza re și drepturi de natură salarială pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale, care nu au fost prezentate la data Î. procesului de recalculare În conformitate cu L. nr. 1..

În situația În care cererea, Împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa teritorială de pensii peste termenul de 20 de zile, drepturile de pensie se vor plăti Începând cu data de Î. a lunii următoare depunerii cererii, dar nu mai devreme de 1 august.

Noua etapă de revizuire a cuantumului pensiilor recalculate În conformitate cu prevederile Legii nr.1., instituită prin O. de urgență nr. 5., se realizează cu respectarea principiului contributivității și egalității de tratament În scopul stabilirii juste și echitabile a drepturilor de pensie pe care persoanele sunt Îndreptățite să le primească.

Având În vedere cele menționate mai sus, solicită a constata și a admite excepțiile Învederate, să se Încuviințeze cererea de intervenție formulată În condițiile art. 49 Cod Procedură Civilă, și pe fondul cauzei să se respingă actiunea reclamantului lIovan Ion ca nefondată.

La data de (...) reclamantul a depus la dosar o precizare și motivare a acțiunii prin care înțelege să dezvolte motivele pentru care solicită anularea OUG nr. 59 din (...) a G. R.

Potrivit art. din Codul civil (în vigoare la data emiterii ordonanței),

„legea dispune numai pentru viitor, ea n-are putere retroactivă";, principiu de altfel consacrat și de actuala C. a R. Prin ordonanța arătată s-a dispus din nou recalcularea pensiei de serviciu a reclamantului, nu știe de ce pentru că i-a mai fost recalculată odată prin O. nr. 7. și această recalculare presupune o retroactivare pentru momentul pensionării sale. Aceste dispoziții sunt emanate în disprețul principiului neretroactivității legilor, încălcându-se în mod flagrant drepturile pe care reclamantul le-a câștigat în acel moment.

Chiar dacă în timp actul normativ avut în vedere la calcularea pensiei de serviciu a reclamantului (art. 68 din L. nr. 567/2004) a fost abrogat, abrogarea nu poate retroactiva, principiu de drept cunoscut. Eventual putea să-și producă efecte pentru viitor și nicidecum pentru acte și fapte juridic petrecute anterior adoptării lui.

Consideră că acest din urmă act normativ a fost emis tocmai pentru a înlătura efectele și consecințele hotărârilor judecătorești pronunțate în materie până la data adoptării lui, hotărâri judecătorești care au înlăturat, pentru motivele cunoscute, efectele HG nr. 7., abrogând-o. De altfel, este ușor de observat că însăși legiuitorul precizează în expunerea de motive că acest act normativ a fost emis în acest scop, atitudinea acestuia fiind inadmisibilă, încălcând grav multe din principiile dreptului.

Acceptarea unui asemenea punct de vedere ar însemna că ori de câte ori instanțele judecătorești vor pronunța hotărâri ce nu le va conveni G., va putea emite noi acte normative care să stopeze efectele acestor hotărâri. Atunci ce rol mai au instanțele judecătorești, pentru ce sunt create, care este rolul acestora, în ce constă puterea acestei autorități neglijată și călcată în picioare de guvernanți și, în final, lezând grav patrimoniul unui segment de cetățeni, respectiv drepturile lor câștigate în condiții grele, cunoscute de altfel în decursul a cel puțin 3 decenii de muncă asiduă, de foarte multe ori la lumina întunericului.

Ar fi multe de spus și în ce privește caracterul discriminator și a acestui act normativ.

Prin actul normativ ce îl contestă reclamantul au fost înfrânte cel puțin următoarele dispoziții: art. 20 și 44 alin. 1 din Constituția R., art. 1 și

17 din Protocolul nr. 1 la C. pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Actuala politică de austeritate dusă de G. se circumscrie în contextul unei crize economice care poate fi diminuată sau stopată într-o perioadă maiscurtă sau mai lungă, în funcție de capacitatea guvernanților de a o stăpâni. Confruntându-se sau mai bine zis confruntându-ne cu astfel de probleme sociale, măsura G. de a elimina total suplimentul financiar pentru pensiile de serviciu de la buget, în mod definitiv și nu temporar este disproporționată și chiar abuzivă în sensul art. 17 din Convenție și ar trebui să se rețină, referindu-se la caracterul discriminatoriu că potrivit Legii nr. 567/2004 „și personalul auxiliar de specialitate de la instanțele judecătorești și al parchetelor, din care reclamantul a făcut parte, este supus unor privațiuni similare cu cele la care sunt supuși și magistrații";.

Multitudinea actelor normative încălcate și motivele ce pot fi invocate

și expuse ar necesita redactarea acestora în cadrul unei cărți cu mai multe volume, dar reclamantul se limitează sperând că cei aleși să stabilească adevărul, au capacitatea și vor discerne asupra situației, dând la o parte o legislație îndreptată împotriva interesului uman.

Asupra cauzei de față Curtea constată următoarele:

Referitor la exceptia inadmisibilitatii invocate de catre pârâtul

GUVERNUL ROMÂNIEI si de catre intervenienta M. M., F. ȘI P. S.

Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (1) din L. nr. 554/2004 persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr- un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut la art.2 alin.( 1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. Dispozițiile precitate conferă părții vătămate de un act administrativ unilateral, posibilitatea legală de a solicita anularea acestuia, în termenul imperativ prevăzut de lege.

Astfel cum în mod explicit distinge și textul de lege, măsura legală a anulării vizează exclusiv actele administrative, în accepțiunea conferită acestei noțiuni de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. c) din L. nr. 554/2004, nu și ordonanțele de G. (simple sau de urgență).

Ordonanțele de G. reprezintă acte administrative de autoritate cu putere de lege, emise de Guvernul României, în temeiul art. 115 din

Constituția R., potrivit principiului delegării legislative. Așadar, fiind acte, prin natura lor cu caracter legislativ, deoarece reglementează relații sociale ce țin de domeniul legii, determinat de raporturile dintre G. și Parlament formele privind controlul acestora sunt unele specifice.

C. de contestare a ordonanțelor de G., care reprezintă acte de sorginte guvernamentală, este cea prevăzută de dispozițiile art. 9 din Lege, care, în mare măsură, se inspiră din prevederile fundamentale ale art. 126 alin. (6) din C., procedura instituită în această materie nefiind condiționată de parcurgerea procedurii plângerii prealabile. Astfel, potrivit alin. (1) al acestui articol, competența de a soluționa cererile persoanei vătămate prin ordonanțe ale G. sau dispoziții ale acestora, este atribuită instanțelor decontencios administrativ. Insă, această cale procedurală specială nu oferă, deopotrivă, instanței competente sesizate și posibilitatea de a controla efectiv constituționalitatea acestor acte, ci doar pe aceea de a aprecia asupra condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, prevăzute de L. nr. 4. privind organizarea și funcționarea C. Constituționale, republicată.

Împotriva acestor acte normative, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim are deschisă calea acțiunii, însoțită de excepția de neconstituționalitate.

Potrivit art.9 alin.(l) din L. contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, "Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul acțiunii principale nu este constatarea neconstitutionalitătii ordonantei sau a dispozitiilor din ordonanță". De asemenea, potrivit art.29 alin.(l) din L. nr.4., republicată, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei ordonanțe, care are legătură cu soluționarea cauzei.

Prezenta cerere de chemare în judecată este inadmisibilă pentru neîndeplinirea condițiilor art. 9 alin. (1) din L. nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

Dispozițiile art. 9 alin. (1) și (5) din L. nr.554/2004 impun și formularea unei cereri de anulare a unui act administrativ, obiectul principal al acțiunii neputând fi doar constatarea neconstituționalității unei ordonanțe de urgență.

Ori, reclamantul nu a solicitat anularea unui act administrativ emis in temeiul OUG nr. 5. ci, doar anularea respectivei ordonanțe ca dar, ordonanțele de urgență nu pot face obiectul unui contencios administrativ in anulare.

Articolul 9 din L. nr. 554/2004 prevede că ordonanțele G. pot fi atacate În contencios administrativ de către persoana vătămată Î.-un drept al său ori Î.-un interes legitim. Pentru admisibilitatea acestei actiuni trebuie să fie întrunite următoarele conditii:

- acțiunea să fie Însoțită de excepția de neconstituționalitate a ordonanței,

- să nu aibă ca obiect principal constatarea neconstituționalității acesteia,

- acțiunea să aibă ca obiect: acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale G., anularea actelor administrative emise În baza acestora, și după caz obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei operațiuni administrative.

Prin urmare, curtea va admite excepția inadmisibilității și în consecință va respinge acțiunea formulată de către reclamantul I. ION, în contradictoriu cu GUVERNUL ROMÂNIEI.

Va admite cererea de intervenție accesorie formulată de către M. M., F. ȘI P. S. în interesul pârâtului GUVERNUL ROMÂNIEI.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

{ F. |HOTĂRĂȘTE}

Admite excepția inadmisibilității și în consecință respinge acțiunea formulată de către reclamantul I. ION, cu domiciliul în N., C. L. R., nr. 79, jud. B.-N., în contradictoriu cu GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B., C. V., nr. 1, sector 1.

Admite cererea de intervenție accesorie formulată de către M. M., F. ȘI

P. S., cu sediul în B., str. Dem I. Dobrescu, nr. 2-4, sector 1, în interesul pârâtului GUVERNUL ROMÂNIEI.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘEDINTE, GREFIER, G.-A. N. A. B.

Red.G.A.N./dact.L.C.C.

5 ex./(...)

← Decizia civilă nr. 4827/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția...		Decizia civilă nr. 2912/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... →

Sentința civilă nr. 577/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 577/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal