Sentința civilă nr. 580/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
SENTINȚĂ CIVILĂ NR.580/2011
Ședința ata de 17 octombrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. P.
GREFIER: L. F.
S-a luat în examinare excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 19 alin.
2 din teza II din H.G. nr. 281/1993, invocată de petenta M. L. C. în cadrul dosarului nr. (...) al Tribunalului S., în contradictoriu cu intimații S. J. DE U.
Z., GUVERNUL ROMÂNIEI și intervenientul M. M., F. ȘI P. S., având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea promovată este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea în temeiul art. 52 C.pr.civ. raportat la art. 49 alin.3 C.pr.civ analizând cererea de intervenție formulată de M. M., F. ȘI P. S. în interesul pârâtului R. o încuviințează în principiu, raportat la calitatea acestui minister de inițiator al actului contestat.
Totodată, Curtea, analizând excepția inadmisibilității invocată de intervenientul M. M., F. ȘI P. S., o apreciază ca nefiind întemeiată și o va respinge raportat la jurisprudența constantă a Î.C.C.J., potrivit căreia nelegalitatea unui act administrativ cu caracter normativ poate fi analizată atât pe cale directă, cât și pe calea excepției de nelegalitate.
Constatând că există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, Curtea declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin excepția de nelegalitate invocată în cadrul dosarului nr.(...) al
Tribunalului S., pârâta M. L. C. a susținut că dispozițiile art.19 alin.2 din HG
281/1993 sunt nelegale față de dispozițiile art.5 alin.1 din C. muncii care consacră printre principiile sale fundamentale pe cel al egalității față de toți salariații. Or, în cazul său, fiind medic primar și șef de secție în cadrul S.ui J. de U. S., textul de lege invocat încalcă acest principiu deoarece ar fi îndreptățită la un salariu mai mic pentru postul ocupat prin cumul față de o persoană care desfășoară exact aceeași activitate dar fără cumul de funcții.
S. J. de U. S. a solicitat admiterea excepției, întrucât, raportat la prevederile art.35 alin.1 din C. muncii, în situația concretă în care se regăsește reclamanta, prevederile art.19 alin.2 din HG 281/1993 sunt contrare principiului egalității de tratament și al echității salarizării angajaților promovate de C. muncii și trebuiau abrogate expres, însă aici se poate considera că este vorba de o abrogare tacită care se deduce din cuprinsul art.298 C.muncii.
Pârâtul Guvernul României a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepției de nelegalitate ca nefondată, invocând, în esență, faptul că examinarea condițiilor de legalitate a actului administrativ se face prin raportare la data emiterii acestuia, iar elementele legislative ulterioare nu pot avea efecte asupra respectivului act, ci doar asupra momentului până la care rămâne în vigoare.
M. M., F. și P. S. a formulat cerere de intervenție în interesul G.ui R., justificată de calitatea de inițiator al actului, prin care a solicitat admiterea excepției inadmisibilității cererii reclamantei, întrucât HG 281/1993 este un act administrativ normativ.
Pe fond, a arătat că toate cerințele de legalitate a actului administrativ au fost respectate, inclusiv prin raportare la legislația în vigoare la acel moment, detaliind aspectele referitoare la nelegalitatea cumulului a două funcții cu normă întreagă și la modul în care se poate realiza cumulul de funcții.
A fost depusă documentația ce a stat la baza emiterii actului administrativ contestat.
Excepția inadmisibilității invocată de intervenient a fost respinsă în ședința publică din data de (...), pentru motivele consemnate în practicaua prezentei hotărâri.
Analizând excepția de nelegalitate prin prisma motivelor invocate șiprevederilor legale relevante, instanța constată următoarele:
Potrivit jurisprudenței constante a Înaltei Curți de C. și Justiție în materie, cu ocazia soluționării excepției de nelegalitate, instanța trebuie să verifice dacă actul administrativ îndeplinește cumulativ anumite cerințe de legalitate, printre care cea potrivit căreia conținutul actului administrativ trebuie să fie conform cu conținutul legii în temeiul și în executarea căreia este emis și cu actele normative cu forță juridică superioară.
Rezultă din această condiție că verificarea legalității se face prin raportare la litera și spiritul normelor legale cu forță juridică superioară care sunt în vigoare la data emiterii actului contestat și nu prin raportare la evenimente legislative ulterioare. De altfel, în acest sens sunt și prevederile art.4 alin.2 teza finală din Legea 554/2004.
În speță, reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a art.19 alin.2 din HG 281/1993, apreciind că instituie o discriminare raportat la prevederile, expres indicate, ale art.5 alin.1 din C. muncii în vigoare în prezent.
Instanța reține că actul administrativ cu caracter normativ ce face obiectul excepției de nelegalitate a fost emis în anul 1993, mult anterior adoptării Legii 53/2003, care, deci, nu poate fi avută în vedere în analiza de față.
Revine exclusiv instanței învestite cu fondul litigiului competența de a determina atât aplicarea dispoziției respective la situația de fapt ce va fi reținută, cât și interpretarea sa inclusiv prin raportare la actele normative adoptate ulterior.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art.4 alin.2 din Legea
554/2004, instanța va respinge excepția de nelegalitate a prevederilor art.19 alin.2 din HG 281/1993 și, pe cale de consecință, potrivit art.55 C.proc.civ., va admite cererea de intervenție formulată în interesul pârâtului Guvernul
României.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția de nelegalitate a dispozițiilor art.19 alin.2 din HG
281/1993 invocată de reclamanta M. L. C., cu domiciliul în Z., str. G. D., nr.12, bl.D12, sc.A, ap.5, jud. S., în cadrul dosarului nr.(...) al Tribunalului S., în contradictoriu cu pârâții S. J. DE U. Z., cu sediul în Z., str. S. B., nr.67, jud. S., și GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B., piața V., nr.1, sector
1.
Admite cererea de intervenție accesorie în favoarea pârâtului Guvernul
României formulată de M. M., F. ȘI P. S., cu sediul în B., str. Dem I. D., nr.2 -
4, sector 1.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, (...).
PREȘEDINTE GREFIER C. P. L. F.
Red./Dact.CP/CG
6 ex/(...)
| ← Decizia civilă nr. 1096/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 2867/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
