Sentința civilă nr. 59/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR. (...)

SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 59/2011

Ședința Camerei de C. din data de 31 ianuarie 2011

Instanța constituită din: JUDECĂTOR : M. S. GREFIER : L. F.

S-a luat spre examinare conflictul de competență ivit între Tribunalul

Bistrița Năsăud și Judecătoria Năsăud, în vederea soluționării acțiunii formulată de reclamanta SC D. I. SRL în contradictoriu cu pârâtul A. F. P. I. M., având ca obiect contestație la executare.

Soluționarea conflictului s-a realizat în camera de consiliu, fără citarea părților.

CURTEA

Deliberând reține că,

Prin sentința civilă nr. 1103 pronunțată de Judecătoria Năsăud în

ședința publică din data de 23 iunie 2009, a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bistrița-N. - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut că prin contestația la executare înregistrată sub nr.(...) contestatoarea SC „D. I."; SRL N. solicită ca în contradictoriu cu organul fiscal A.F.P.I. M. să se dispună anularea titlurilor executorii emise în dosarele de executare nr.(...)/(...), 1. și nr.3., în baza cărora a fost somată să plătească sumele de bani cu titlu impozit, dobânzi și penalități.

Contestatoarea arată că sumele de bani cu care a fost somată să le plătească au fost emise în baza raportului de inspecție fiscală nr.81/2007, raport care a fost contestat la D.-N. întrucât nu are la bază un calcul legal al sumelor datorate cu titlu de impozit.

Față de motivarea contestației, instanța a considerat că această contestație, având în vedere disp.art.172 din Ordonanța Guvernului nr.92/2003, republicată în anul2 007, cu modificările și completările ulterioare, Codul de procedură fiscală, excede competența materială a judecătoiei, de vreme ce nu sunt în discuție contestarea formelor de executare silită și nerespectarea procedurii de executare silită în domeniul fiscal prev.de art.142-171 C.proc.fiscală.

Prin sentința civilă nr.365/CA din 19 noiembrie 2010 pronunțată în dosarul nr.(...) al Tribunalului Bistrița-N., s-a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei, având ca obiect contestația la executare formulată de contestatoarea SC D. I. SRL în contradictoriu cu intimata A. F. P. I.-M., în favoarea Judecătoriei N..

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și, în temeiul art. 21

C.pr.civ., suspendă din oficiu orice altă procedură și dispune trimeterea dosarului Curții de A. C. pentru soluționarea conflictului negativ, după rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Asupra competenței materiale și teritoriale de soluționare a contestației la executarea silită și a contestației împotriva unui titlu executoriu fiscal, cum este cazul în prezenta speță, s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție prin D. nr. XIV din 5 februarie 2007, pronunțată în recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Î. Curte și C. și Justiție, decizie obligatorie potrivit art. 329 alin. 3

C.pr.civ., în sensul că judecătoria în circumscripția căreia se face executarea este competentă să judece contestația, atât împotriva executării silite înseși, a unui act sau măsuri de executare, (…), cât și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de un alt organ jurisdicțional, dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.

În motivarea acestei decizii, instanța supremă a subliniat distincția care trebuie făcută între „titlu executoriu fiscal";, „titlu de creanță fiscală"; și

„act administrativ fiscal";, concluzionând în sensul că posibilitatea contestării titlului executoriu fiscal pe calea contestației la executare subzistă numai în măsura în care actul care constituie titlul de creanță fiscală nu poate fi atacat pe calea contenciosului administrativ-fiscal.

Judecătoria Năsăud a făcut trimitere la procedura de contestare a actelor administrativ-fiscale prevăzută de art. 209-218 Cod procedură fiscală, însă această procedură presupune soluționarea recursului administrativ prin emiterea deciziei de către B. de soluționare a contestațiilor din cadrul autorității administrativ-fiscale, contestarea acestei decizii declanșând controlul jurisdicțional dat în competența instanțelor specializate reprezentate de secțiile de contencios administrativ ale tribunalelor, potrivit art. 218 Cod procedură fiscală, cu raportare la art. 1 din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare, dezbaterea asupra admisibilității contestării titlului executoriu fiscal pe calea contestației la executare nu transferă competența de a se pronunța asupra acestei chestiuni tribunalului de contencios administrativ, acesta putând fi investit în materia administrativ fiscală în condițiile respectării procedurii sus menționate, revenind, așa cum a statuat și Înalta Curte de Casație și Justiție, judecătoriei, ca instanță de drept comun, în considerentele aceleiași decizii pronunțate în interesul legii, anterior citată, statuându-se că „excluderea de către legiuitor a instanței de contencios administrativ de la soluționarea contestațiilor îndreptate împotriva titlului executoriu fiscal reiese din interpretarea comparativă, logică, a dispozițiilor art. 188 alin. 2 și ale art. 169 alin. 4 din Codul de procedură fiscală";.

Asupra conflictului negativ de competență, Curtea reține următoarele: Demersul judiciar al contestatoarei SC D. I. SRL vizează anularea titlurilor executorii emise în dosarele de executare nr.(...)/(...), 1. și 3. în temeiul cărora a fost somată să plătească o sumă de bani.

Probele existente la dosar relevă împrejurarea că aceste titluri executorii au fost contestate de către contestatoare, organele abilitate ale intimatei pronunțându-se prin decizia nr.34 din data de 26 iulie 2007.

Rezultă, prin urmare, că în prezenta cauză ne aflăm în prezența unei contestații la executare propriu-zisă și care vizează actele de executare întrucât titlurile executorii au fost contestate în procedura reglementată de codul de procedură fiscală.

Curtea va achiesa la statuările instanței de fond conform cărora judecătoria în circumscripția căreia se face executarea este competentă să judece contestația, atât împotriva executării silite înseși, a unui act sau măsuri de executare, (…), cât și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de un alt organ jurisdicțional, dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.

Prin urmare, Curtea apreciază că în prezenta cauză, competența materială de soluționare a contestației la executare revine judecătoriei potrivit art.399 și urm. C.pr.civ., astfel că va în temeiul art.22 din același act normativ va stabili competența în favoarea acestei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

H O T A R A S T E

Stabilește competența de soluționare a contestației formulate de contestatoarea SC D. I. SRL cu sediul în N., str. P., nr.28A, județul Bistrița- N. în contradictoriu cu intimata AFP I. M. cu sediul în I. M., str. P., nr.60 în favoarea Judecătoriei N..

Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 31 ianuarie 2011.

PREȘEDINTE, GREFIER,

M. S. L. F.

Red.M.S./A.C.

4 ex.-(...)

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 59/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal