Sentința civilă nr. 765/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 765/2011
Ședința { F. publică} de la 22 D. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE R.-R. D.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ, formulată de reclamanta V. G., în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI, M. A. ȘI D. R., I. DE J. J. C. - UM 0701 și intervenienții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR - PRIN D. G.
J., respectiv MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare HG nr.1..
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că la data de (...) s-au depus la dosar, de către reclamantă, concluzii scrise.
Se constată totodată faptul că prin încheierea de ședință din data de (...) s-au consemnat atât mersul dezbaterilor, cât și concluziile orale ale părților, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre.
CURTEA
Reclamanta V. G. a chemat în judecată pe pârâtul Guvernul României solicitând anularea parțială a Hotărârii G.ui 1. în ce privește terenul ce a aparținut antecesorului reclamantei având codul de clasificare 8.29.10 precum și O. M. A. și S. nr.5..
În motivarea acțiunii se arată că antecesorul reclamantei a avut în proprietate terenul în suprafață de un iugăr provenind din CF 642 C. A+2 nr.top 934/1/3 care a fost preluat la CAP fără o justă și prealabilă despăgubire și cu toate că s-a solicitat și obținut prin sentința civilă 8. a J. C.-N. obligarea la emiterea titlului de proprietate cu privire la suprafața de
11,8 ha la momentul punerii în posesie s-a constatat că terenul nu este liber iar antecesorul reclamantei nu a fost de acord cu reconstituirea dreptului de proprietate pe un alt amplasament. Se arată că terenul a fost trecut în domeniul public al statului cu încălcarea art.6 din legea 213/1998 deoarece bunul preluat de stat fără un titlu valabil poate fi revendicat de fostul proprietar.
În ceea ce privește declararea terenului ca fiind de utilitate publică aceasta nu a fost făcută neapărând nici datele de identificare a terenului în regim de carte funciară iar în ceea ce privește susținerea unității de jandarmi cum că terenul este necesar pentru antrenarea câinilor se arată că cea mai mare parte a terenului este liberă iar o parte este ocupată de construcții demolabile. Referitor la O. 5. acesta a fost emis în baza Decretului 409/1955 abrogat expres în baza Legii 1. și în aceste condiții nu mai poate fi considerat ca producând efecte juridice.
Guvernul României a depus întâmpinare invocând excepția tardivității acțiunii dat fiind că data publică HG 1075/2006 în Monitorul Oficial este
(...), iar instanța de contecios administrativ a fost sesizată la data de (...) fiind încălcate termenele stabilite imperativ îna rt.11 a Legii 554/2004, aceleași considerente fiind valabile și în privința O.ui 5.. În privința acesteia din urmă, G. nu are calitate procesuală pasivă deoarece este un organ colegial care poate sta în justiție în calitate de pârât doar atunci când este contestată calitatea actelor administrative pe care le adoptă. În sistemul Legii 554/2004 ca și a reglementărilor anterioare, acțiunea în contencios administrativ se poate porni în mod valabil numai împotriva autorității administrative competente să soluționeze cererea persoanei reclamante, iar nu împotriva organului ierarhic superior.
Pe fondul cauzei, pârâtul arată că această hotărâre este legală fiind respectate dispoz.Legii 24/2000. De altfel, acest act nu are un efect constitutiv fiind vorba de bunuri aflate în administrarea instituțiilor publice și incluse în această hotărâre și nu vatămă niciun drept al reclamantei.
Ministerul Finanțelor Publice a formulat cerere de intervenție în interesul G.ui R. arătând că este inițiator a HG 1. și are interesul de a demonstra legalitatea acestora.
Reclamanta a formulat o extindere a cererii de chemare în judecată față de pârâtul M. A. și D. R. solicitând ca în contradictoriu cu acest pârât să fie anulat O. M. A. și S. 5.. De asemenea, la data de (...) reclamanta a formulat o extindere și completare de acțiune față de I. de J. J. C. - UM 0701 solicitând desființarea tuturor actelor administrative subsecvente actelor atacate, inclusiv ordinul MAI nr.1/10513/2011.
Ministerul Administrației și Internelor a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României invocând excepția inadmisibilității acțiunii pe lipsa procedurii prealabile prevăzută de art.7 alin.1 din L.
554/2004.
În ceea ce privește fondul cauzei se arată că imobilul menționat în anexa I la HG 1. se află în evidențele UM 0287 C.-N. fiind înregistrat în evidența de cadastru a MAI cu nr.45-131 și a MFP 10113, acesta potrivit IGJR are o suprafață de 34.000 mp și un număr de 12 construcții și a intrat în administrarea MAI în baza Ord.5. a procesului verbal 393/1970, a procesului verbal 3639/1973 și a procesului verbal din (...). Se arată că reclamanta nu face dovada că ar fi titulara unui drept de proprietate real, că antecesorul acesteia nu a fost pus în posesie pe vechile amplasamente fiind respinsă acțiunea formulată prin sentința civilă 8. rămasă irevocabilă a J. C.-N..
Pe de altă parte, Instituția Prefectului menționează că acesta nu este persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate în ceea ce privește imobilul înscris în CF 642 Someșeni deoarece acesta nu s-a aflat în evidențele CAP la 1 ianuarie 1990 fiind în administrarea MAI încă din anul
1970.
Raportat la excepțiile ridicate, reclamanta a arătat că acțiunea sa nu este tardivă deoarece doar la momentul comunicării actelor unității de jandarmi în dosarul (...) de către grefierul de ședință în data de (...) a cunoscut că există o identitate între terenul revendicat și cel menționat în anexa HG 1.. Plângerea prealabilă a fost expediată la (...) și în cadrul termenului de 6 luni s-a formulat prezenta acțiune.
În ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive a G.ui R., această excepție este lipsă de obiect pentru că reclamanta și-a extins acțiunea împotriva M. A. și D. R..
Ministerul Finanțelor Publice a solicitat respingerea acțiunii pe motivul că nu s-a făcut dovada procedurii prealabile, decizia civilă 7. este irevocabilăiar susținerile reclamantei sunt neîntemeiate întrucât prin HG 1. s-a aprobat inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.
M. A. și D. R. a invocat excepția tardivității acțiunii arătând că ordinul atacat este un act administrativ unilateral cu caracter individual emis cu 42 de ani înaintea introducerii acțiunii în baza Decretului 409/1955. Pe de altă parte, reclamantul nu a dovedit că actul a fost emis cu încălcarea dispozițiilor legale iar de la data emiterii a produs efecte juridice depline astfel încât declararea lui ca nelegală după 42 de ani ar aduce atingere stabilității și securității raporturilor juridice. De asemenea, la data apariției Legii 18/1991 terenul în cauză făcea parte din domeniul public al statului figurând în anexa 1 cu MF 10113 aflat în administrarea MAI.
În cauză a făcut o cerere de intervenție D. L. în calitate de moștenitoare a defunctului Bulca G. arătând că este de acord cu cererea de chemare în judecată și solicită a fi inclusă în hotărârea ce se va da în calitate de moștenitor.
I. de J. J. C. a depus întâmpinare invocând excepția lipsei calității procesuale pasive a unității arătând că folosința și nu administrarea imobilului a fost transmisă prin O. nr.1/0513/(...), astfel încât nu se justifică acțiunea îndreptată împotriva sa deoarece titularul dreptului de administrare a rămas în continuare MAI, iar al dreptului de proprietate S. R. O. 1/0513/(...) nu le-a fost comunicat și prin urmare, nu poate fi pus la dispoziția instanței considerând că acest ordin precum și HG 1. și O. 5. nu fac obiectul procedurii acestei legi întrucât HG 1. nu are efect constitutiv de drept de proprietate publică în favoarea statului, la data apariției Legii
18/1991 terenul nu se afla în administrarea IAS C. ci făcea parte din domeniul public al statului, raportul de expertiză din dosarul civil a fost întocmit fără citarea unității și fără ca expertul să aibă cunoștință despre apartenența la domeniul public al statului iar pe teren sunt 4 clădiri cu suprafață totală construită la sol de 855 mp fiind folosită la pregătirea cadrelor și a câinilor de serviciu ce constituie domeniul public al statului. Totodată, arată că există o autoritate de lucru judecat față de decizia civilă nr.7. a T. C., iar abrogarea Decretului 409/1955 nu înseamnă și că actele juridice și efectele produse de acestea sunt abrogate ci, din contră acestea rămân valabile.
Ministerul Administrației și Internelor a arătat că este lipsită de interes solicitarea de anulare a O. nr.(...) și a arătat că acest ordin nu poate fi declasificat pentru a fi pus la dispoziție întrucât cuprinde date referitoare la numărul total de posturi repartizaturilor MAI, modificările în statele de organizare, repartizarea posturilor la serviciile publice comunitare, organigramele unor unități și unitățile din cadrul Jandarmeriei Române ce se desființează și indicativele numerice ale acestora precum și structura organizatorică a unității menționate de reclamantă. Ca atare, acest act poate fi comunicat numai în condițiile respectării HG 585/2002 dacă persoanele care urmează să gestioneze documentul dețin certificate de securitate sau autorizații de acces corespunzătoare nivelului de secretizare al informațiilor clasificate și dacă au fost implementate normelor de protecție conform standardelor naționale.
Prin încheierea din data de 9 iunie 2011 Curtea a respins excepția tardivității formulării acțiunii, apreciind că doar de la data la care a luat cunoștință reclamantul de includerea terenului revendicat în actele administrative atacate curge termenul prevăzut pentru atacarea acestor acte, astfel încât conform art.11 alin.2 din L. 554/2004 cu raportare la art.6 din CEDO s-a respins această excepție, s-a admis în principiu cererile deintervenție formulate de Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul
Finanțelor Publice și cum D. L. nu a precizat sub aspectul obiectului acesteia cererea de intervenție, aceasta a fost anulată în conformitate cu art.133 C.proc.civ.
De asemenea, având în vedere extinderea cadrului procesual în contradictoriu cu M. A. și D. R. s-a apreciat că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Guvernul României raportat la ordinul M. A. și
S. nr.5. este lipsită de obiect.
Cât privește excepția inadmisibilității acțiunii raportat la lipsa procedurii prealabile prevăzute de art.7 din L. 554/2004, Curtea va constata că această procedură a fost îndeplinită față de Guvernul României atât în privința HG 1. cât și în privința OMAS 5. și cum G. este un organ colegial din care face parte și Ministrul A. și D. R. care este conducătorul ministerului îndreptățit să analizeze legalitatea actului atacat, va considera că această procedură este îndeplinită și față de acest ordin, guvernul având și posibilitatea să o înainteze M. competent.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a I. de J. J. C., Curtea va constata că potrivit susținerilor necontestate de părți a M. A. și I. și a I. de J. J. C. prin O. O. I. s-a aprobat structura organizatorică a unității fiind transmisă și posesia asupra acestui imobil în favoarea acestei instituții în timp ce administrarea a rămas Ministerul Administrației și Internelor, iar proprietatea publică în favoareea statului astfel încât fiind atacat un ordin prin care se stabilește posesia asupra imobilului revendicat de reclamantă, această unitate trebuie să stea în proces în calitate de pârâtă.
Asupra fondului cauzei, din actele și lucrările dosarului, Curtea va reține următoarele:
Antecesorul reclamantei V. G., D. G. a deținut dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 5775 mp înscris în CF 642 C. sub A+2 cu nr.top 934/1/3. A. teren a făcut obiectul cererii de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991 iar prin sentința civilă 8. a J. C.-N., C. locală de fond funciar și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate au fost obligate la emiterea titlului de proprietate cu privire la suprafața de 11,8 ha. Î. la punerea în posesie s-a constatat că terenul nu este liber s-a emis hotărârea comisiei județene nr.456/2008 prin care s-a invalidat poziția 11 din anexa 3 și poziția 2 S din anexa 27 în care figurează D. G., I. M., M. Zoea și Demian M. în calitate de moștenitori ai defunctului D. G. figurând la art.104 din anexa 46 cu o suprafață de 1. ha. D. s-a menționat că se solicită atribuirea suprafeței de teren de 4,44 ha pe vechiul amplasament, și nu pe un amplasament liber, aceștia au solicitat anularea hotărârii 456 din (...) a Comisiei județene precum și anularea în parte a titlului de proprietate 10580/(...) solicitând obligarea celor două comisii la punerea în posesie și emiterea unui nou titlu de proprietate pentru toate terenurile solicitate pe vechile amplasamente, acțiunea fiind înregistrată în dosarul (...) a J. C.-N..
În acest dosar s-a efectuat un raport de expertiză care a arătat că, conturul parcelei cu nr.934/1/3 este inclus în perimetrul notat pe planul cadastral administrat de MAI și folosit de I. de J. J. C. R. D. G. a decedat la data de 8 ianuarie 2010 iar reclamanta V. G. și fosta intervenientă D. L. sunt moștenitoarele tatălui lor decedat.
Prin ordinul 503/(...) M. A. și S. a dispus în conformitate cu Decretul
409/1955 privind transferul bunurilor propeitate de stat și în conformitate cu adresa 54015/1969 a MAI și în baza O.ui comun a MAI și D. nr.54015 și
6. transferarea din administrarea operativă a intreprinderii agricole de statîn administrarea operativă a penitenciarelor, suprafețele prevăzute în anexă în compensarea celor primite prin O. 4. urmând ca IAS-urile să delimiteze prin borne suprafața transferată. În acest sens a fost încheiat și procesul verbal de transfer 393/(...) între IAS și penitenciarul C. Ulterior în baza O.ui Dir. Serv. și Înzestr. a fost încheiat procesul verbal din (...) prin care terenul în suprafață de 1500 mp a trecut din administrarea Penitenciarului C. în administrarea unității militare 0670 C. iar la data de (...) prin procesul verbal din (...) s-a procedat la predarea unei suprafețe de 720 mp lângă terenul predat anterior între aceleași părți. A., la (...) terenul specificat în O.
5. se afla în evidența unității militare 0827 C. Conform adreselor I. de J. J.
C., actualmente pe terenul revendicat de moștenitorii lui D. G. se află 4 clădiri având o suprafață construită de 855 mp iar restul terenului ce a făcut obiectul ordinului este folosit pentru instrucția cadrelor militare și a câinilor de serviciu din cadrul acestei unități.
Articolul 1 al.1 din Decretul 409/1955 privitor la transmiterea bunurilor proprietate de S. a fost respectat existând ordinul institutiei centrale de tutelă deținătoare a bunului cât și acordul instituției care preia acest bun fapt ce rezultă din chiar actul atacat. Faptul că acest decret a fost abrogat prin L. 1., nu duce la considerarea că acesta a fost contrar ordinii constituționale și legale de la data adoptării sale ci la concluzia că nu mai era adecvat ordinii constituționale și legale de la momentul adoptării legii de abrogare. De altfel nu acest ordin a trecut în proprietatea statului terenul care actualmente este folosit de I. de J. ci aceasta trecere a avut loc la momentul înființării Intreprinderii Agricole de S.
Prin urmare, acest ordin este în conformitate cu prevederile legale de la momentul emiterii sale, astfel că cererea de anulare nu este întemeiată întrucât viza un teren ajuns în proprietatea statului anterior , în urma cooperativizării terenurilor agricole și a înființării IAS-ului.
Reclamanta nu a arătat modalitatea în care a avut loc cooperativizarea și naționalizarea pentru a exista elemente care să infirme includerea acestui imobil în proprietatea cooperatistă, în proprietatea de stat și mai apoi în proprietatea publică a statului, iar în ceea ce privește procesele verbale de transmitere a posesiei și folosinței între autoritățile publice nu au relevanță întrucât în regimul politic anterior anului 1990 exista doar proprietatea de stat, iar după această dată există doar proprietatea publică sau privată a statului și a unităților administrativ teritoriale, iar diversele instituții și autorități au doar administrarea ,posesia și folosința asupra imobilelor aparținând statului.
Prin Hotărârea G.ui 1. s-a aprobat inventarul centralizat al imobilelor proprietatea publică a statului în conformitate cu prevederile art.20 alin.1 din L. 213/1998 inventarul fiind întocmit de către ministere sau autoritățile publice ce au în administrare astfel de bunuri. A. act nu are efect constitutiv de drepturi ci atestă apartenența unor bunuri imobile printre care și terenul revendicat de reclamantă la domiciliul public de interes național. A., nu prin acest act administrativ individual s-a stabilit dreptul de proprietate a statului ci doar s-a atestat acest drept de proprietate.
Nefiind aduse elemente care să ducă la concluzia unei treceri abuzive
și prin urmare nelegale raportat la ordinea constituțională și legală din acel moment, pe cale de consecință nu se poate considera că în mod greșit acest imobil a fost trecut în inventarul centralizat a bunurilor imobile aparținând domeniului public de interes național.
De altfel valabilitatea titlului de preluare nu a fost contestată în mod direct așa cum cere art. 6 al. 3 din L. 213/1998 și nu s-a arătat de ce a fostabuzivă la acel moment constituirea titlului statului,reclamanta contestând doar actele ulterioare de stabilire a dreptului de administrare sau de folosință ori includerea terenului în inventarul bunurilor proprietate publică de stat atestat prin hotărârea de guvern atacată.
Conform art.3 din L. 213/1998 domeniul public este alcătuit din bunurile stabilite în anexa ce face parte integrantă din această lege și din orice alte bunuri care potrivit legii sunt de uz sau utilitate publică și au fost dobândite de stat. În anexa I punctul 23 se indică ca fiind astfel de bunuri, bunurile destinate instrucției militare iar la punctul 29 terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea unitățile M. de I.
Prin urmare, imobilul ce a aparținut antecesorului reclamantei a fost dobândit de stat ,nevalabilitatea titlului statului nu a fost demonstrată,utilitatea publică este de necontestat fiind folosit ca bază de instrucție și antrenament de o unitate militară iar declararea ca domeniu public este făcută de lege.
A.a este considerentul pentru care nici ordinul O. nr.I 0513/(...) nu poate fi considerat nelegal pentru că prin el așa cum a arătat Ministerul Administrației și Internelor s-a aprobat structura organizatorică a unității menționate de reclamantă, unitate care are în folosință imobilul teren și construcții mai sus arătat astfel că prin acest ordin terenul nu și-a schimbat nici proprietarul și nici administratorul fiind transferat doar dreptul de folosință de la G. de J. M. C.-N. la I. de J. J. C. S. titularului dreptului de folosință nu este natură să o vatăme pe reclamantă, administrația publică centrală fiind singura în măsură să decidă conform atribuțiilor sale în domeniul apărării și ordinii publice ce unitate militară trebuie să folosească un anume imobil proprietate publică de stat.
A., deși prevederile art.6 din L. 213/1998 arată că doar bunurile preluate de stat în baza unui titlu valabil fac parte din domeniul public sau privat a statului, reclamanta nu a dovedit nevalabilitatea titlului statului respectiv faptul că trecerea terenului revendicat în proprietatea statului la înființarea IAS-ului a fost efectuată cu nerespectarea Constituției și legilor în vigoare de la data înființării.
Așa fiind, Curtea va aprecia că acțiunea reclamantei este nefondată și o va respinge în conformitate cu prevederile art.18 din L. 554/2004 urmând a admite cererile de intervenție formulate în interesul pârâtului Guvernul României de către intervenienții Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Administrației și Internelor.
PENTRU A.E MOTIVE IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive a I. de J. J. C.
Admite cererile de intervenție formulate în interesul pârâtului Guvernul României de către intervenienții Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în B., str.Apollodor nr.17, sector 5 și Ministerul Administrației și Internelor cu sediul în B., P-ța R. nr.1A, sector 1.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta V. G. cu dom.ales la cabinet av.Cotor A. C., C.-N., str.Republicii nr.81, ap.7, jud.C. în contradictoriu cu Guvernul României cu sediul în B., P-ța V., nr.1, sector 1;
M. A. și D. R. cu sediul în B., B-dul C. I, nr.24, sector 3 și I. de J. J. C. cu sediul în C.-N., str.N. nr.15, jud.C.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 22 decembrie 2011.
JUDECĂTOR GREFIER
R. R. D. M. T. red.RRD/AC
8 ex. - (...)
| ← Decizia civilă nr. 4458/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 4931/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
