Sentința civilă nr. 94/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Decizii și sentințe contencios/fiscal - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)

SENTINȚA CIVILĂ NR. 94/2011

Ședința de la 1. 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE G.-A. N. GREFIER A. B.

S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta M. D. în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI, pârât C. N. PENTRU C. D., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.

Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 28 ianuarie 2011, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru data de 4 februarie 2011 și, ulterior, pentru termenul de azi.

CURTEA

Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 30 septembrie 2010 reclamanta M. D. în contradictoriu cu GUVERNUL ROMÂNIEI, cu citarea C.ui N. pentru C. D., a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța după administrarea probatoriului și primirea concluziilor părților, să hotărâți:

1. Admiterea prezentei acțiuni astfel cum este formulată și motivată și

2. Anularea H. nr.737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art.1 lit.c) -h) din L. nr.l

1912010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în

Monitorul Oficial al R., Partea 1, nr.528/(...);

Solicită totodată ca, în baza dispozițiilor art.15 din L. nr.554/2004, să hotărâți și SUSPENDAREA EXECUTĂRII H. nr.737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art.l lit. c) - h) din L. nr.l19/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al R., Partea 1, nr. 528/(...).

În motivare s-a arătat că:

În fapt, prin H. nr.737/2010 s-a aprobat metodologia de punere în aplicare a prevederilor L. nr.113/2010 prin care s-a dispus anularea pensiei de serviciu a reclamantei stabilită prin decizia de pensionare nr.

179584/(...).

A. Hotărâre de G. este nelegală, întrucât contravine atât prevederilor art.15 din Constituția R., cât și prevederilor art.l din Protocolul nr.l la C. E. a

D. O.

Astfel, în primul rând, H. nr.737/2010 este o normă retroactivă, în condițiile în care afectează drepturi patrimoniale stabilite anterior intrării sale în vigoare. Este perfect adevărat că norma juridică nouă nu afectează pensia pentru lunile scurse anterior intrării sale în vigoare, urmând să afecteze pensia începând cu luna septembrie 2010, însă acest fapt nu se datorează faptului că legea nu are caracter retroactiv, ci a însăși naturiiobligației pe care și-a asumat-o prin art.68 din L. nr.5.. Pensia specială este o prestație periodică, lunară, pe care statul s-a angajat să o plătească foștilor angajați în serviciile auxiliare din justiție, nu o sumă stabilită lunar prin acte normative diferite. Obligația statului este unică, cu executare periodică, nu o sumă de obligații care pot fi modificate de la lună la lună. Potrivit dispozițiilor L. nr:5., persoanele pensionate au dreptul de a primi lunar o indemnizație de 80 % din salariul avut. O normă care intervine ulterior și modifică acest cuantum este, în mod inevitabil, o normă care se aplică retroactiv, modificând o valoare care era deja stabilită.

Ori, orice normă juridică care se aplică retroactiv contravine dispozițiilor art.15 din C., care interzice retroactivitatea normelor juridice. A. fapt este confirmat de jurisprudența bine stabilită a C. C., în sensul imposibilității reducerii pensiilor deja stabilite. Astfel, în decizia nr.57 din 26 ianuarie 2006, instanța constituțională a afirmat că :

"Curtea reține că, potrivit prevederilor art.47 alin. (2) din C., condițiile de exercitare a dreptului la pensie și la alte forme de asistență socială se stabilesc prin lege și, prin urmare, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a modifica sau completa legislația în materie și de a stabili data de la care operează recalcularea, însă orice prevedere nouă poate fi aplicată numai de la data intrării sale în vigoare, pentru a respecta principiul neretroactivității legii, consacrat de art.15 alin. (2) din C.. Totodată, Curtea observă că modificările succesive ale legislației fac ca beneficiarii drepturilor de asigurări sociale să obțină valori diferite, în raport cu legislația care a fost în vigoare la data stabilirii drepturilor lor. Astfel, data diferită a înscrierii la pensie plasează pensionarii în situații deosebite, tratamentul juridic diferențiat fiind justificat de situația diferită a beneficiarilor dreptului la pensie, determinată de data nașterii dreptului, ceea ce nu constituie privilegii sau discriminări. Recalcularea și recorelarea pensiilor anterior stabilite sunt prevăzute de lege pentru eliminarea inechităților reprezentate de diferențele existente în cuantumul pensiilor acordate pentru stagii de cotizare identice, iar diferențele menținute până la finalizarea operațiunilor de recalculare și de recorelare nu contravin principiului universalității drepturilor și obligațiilor, consacrat constituțional prin art.15 alin.(l), întrucât toți cetățenii beneficiază de drepturile prevăzute de legile în vigoare la data acordă-ii drepturilor respective".

De asemenea, mai explicit, în decizia sa nr. 120 din 15 februarie 2007, instanța constituțională afirmă: "C. noilor principii ale sistemului public de pensii, ordonanța criticată prevede recalcularea pensiilor provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat prin luarea în calcul a întregii vechimi în muncă considerare stagiu de cotizare la asigurările sociale și a tuturor veniturilor salarial, cu caracter permanent realizate în această perioadă. Operațiunea de recalculare privește în mod inevitabil trecutul, pentru că stagiul de cotizare a fost realizat în trecut, dar se efectuează doar după data intrării în vigoare a ordonantei și are efecte numai pentru viitor, pensia recalculată intrând în plată numai de la data emiterii deciziei. In cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat est: mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită și aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câștigate anterior ",

Rezultă de aici că, văzând jurisprudența anterioară a C. C., o normă cart să conducă la reducerea pensiilor este vădită contradicție cu Constituția

Română, astfel încât se impune anularea acesteia.

Faptul că prin decizia nr.873 din 2010 Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate a L. nr.113/2010 nu poate conduce la o altă concluzie. În primul rând, trebuie subliniat că, potrivit art.147 din C., numai deciziile prin care se constată neconstituționalitatea unei legi produc efecte în plan juridic. O decizia prin care se constată constituționalitatea unei norme juridice nu produce nici un efect.

Oricum, argumentele reținute prin decizia instanței constituționale sunt extrem de criticabile. A. a susținut că pensia specială are un alt regim juridic decât pensia de asigurări sociale pentru că are la bază un sistem contributiv și pentru că se achită din bugetul de stat, nu din bugetul de asigurări sociale. Trebuie remarcat, de la bun început, că niciunul dintre aceste argumente nu au vreo legătură cu retroactivitatea acestor dispoziții. Indiferent dacă este rezultatul unei contribuții și indiferent de unde se achită pensia specială, anularea sa este un act retroactiv.

Pe de altă parte, în aceeași zi și în aceeași decizie, judecătorii C. C. au decis că reducerea pensiilor magistraților - inclusiv a lor - prin anularea pensiei speciale a acestora este neconstituțională. Astfel, s-a afirmat că " pensia de serviciu se acordă la împlinirea vârstei de pensionare numai magistraților, care, în privința totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiția de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratură. Instituirea pensiei de serviciu pentru magistrați " nu prezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistrații "Astfel, acest statut special stabilit de P. prin lege este mult mai sever, mai restrictiv, impunând magistraților "obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au. lntr-adevăr acestora le sunt interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității ".Magistrații instanței constituționale au omis însă faptul că, potrivit reglementărilor din L. nr.5., personalul auxiliar are aceleași obligații și interdicții pe care le are un magistrat. Nici personalul auxiliar nu are dreptul de a desfășura activități, pentru a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității.

Pe de altă parte, raportarea la sistemul contribuțiilor este una complet eronată. Nici pensia de asigurări sociale nu se achită din contribuțiile pe care o persoană le-a achitat de-a lungul vietii către bugetul de asigurări sociale, iar instanța constituțională admite acest fapt. În aceste condiții, orice raportare la lipsa unor contribuții pentru pensiile speciale este doar o încercare de mascare a presiunilor de ordin politic care au condus la o astfel de decizie, complet opusă întregii jurisprudențe a C. C. de până la acel moment. Cu atât mai bizară este decizia nr.873/2010 a C. C. cu cât, tot în decizia nr.874 din aceeași dată, magistrații instanței constituționale renunță la distincția dintre pensia contributivă și cea necontributivă, citând în acest sens și o soluție a C. Europene a D. O.

În fine, nu trebuie pierdut din vedere faptul că art.68 din L. nr.5. este încă în vigoare, acest text legal nefiind încă abrogat, astfel încât reducerea cuantumului pensiilor este, și din acest punct de vedere, lipsit de orice bază legală în dreptul intern.

De asemenea, H. nr.737/2010 contravine dispozițiilor art.l din Protocolul nr.1 la C. E. a D. O., care se aplică cu prioritate față de orice altă dispoziție de drept intern, în temeiul art.20 alin.2 din C., întrucât îmiimpune o privare de proprietate discriminatorie și lipsită de proporționalitate. N. nu neagă dificultățile bugetare ale R., însă trebuie subliniat faptul că, într-un final, dintre toate categoriile de pensionari singurii care au astfel de reduceri ale pensiilor sunt persoanele ce au făcut parte din aparatul auxiliar al justiției, plus foștii militari și polițiști.

Astfel, dificultățile economice întâmpinate în raport de plata pensiilor au ajuns să fie suportate de doar câteva categorii sociale, a căror selecție este lipsită de orice fundament obiectiv și rezonabil. G. avea la îndemână numeroase alte variante de a rezolva această problemă, precum impozitarea tuturor pensiilor, însă a ales să afecteze doar câteva categorii de pensionari de o manieră extrem de radicală. O astfel de situație, în care un grup de persoane suportă o reducere a pensiei, în timp ce imensa parte a pensionarilor, indiferent de cuantumul pensiilor acestora, nu suportă absolut nici un fel de reducere, este o situație incompatibilă cu prevederile Convenției Europene, așa cum a decis de altfel și Curtea în afacerea Buchen c.Ceha din 2002. Operând o reducere masivă a pensiei unor categorii de persoane determinate, Statul Român a supus aceste persoane la o discriminare prin raport la celelalte categorii de pensionari,discriminare realizată pe criterii pur subiective.

În ceea ce privește cererea de suspendare întemeiată pe dispozițiile art.15 din L. nr.554/2004, vă rog să observați că aceasta are la bază un caz bine justificat ( în sensul art.2, aLI lit.t din L. nr.554/2004) și este menită a preveni o pagubă iminentă ( în sensul art.2 al.1 lit.ș din L. nr.554/2004).În prezentul cadru procesual, instanța nu este investită să antameze aspecte de fond însă este ținută să ia în considerare natura și seriozitatea argumentelor de fond invocate. După cum se poate lesne observa, acțiunea în contencios administrativ reprezintă o contestare serioasă a legalități actului administrativ a cărui suspendare o solicit, criticile mele sunt pertinente, nu au un caracter pur formal și sunt de natură a pune sub semnul întrebării legalitatea și temeinicia actului atacat.

Și existența pagubei iminente este de netăgăduit având în vedere că executarea H. nr.737/2010 implică o reducere de peste 70 procente a pensiei, care constituie unicul meu mijloc de subzistență.

Având în vedere motivele ce preced, solicit admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și motivată.

Pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, a formulat întâmpinare solicitândrespingerea acțiunii formulată de reclamanta M. D. prin care se solicită anularea și suspendarea Hotărârii G. nr.737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art.l lit.c )-h) din L. nr.1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

1. În susținerea apărărilor invocăm excepția:

1.1. Excepția inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii administrative prealabile fată de pârâtul Guvernul României

În conformitate cu prevederile art.7 din L. nr.554/2004 cu modificările

și completările ulterioare, cel care se consideră vătămat în drepturile sau interesele sale legitime printr-un act administrativ, înainte de a se adresa instanței competente, trebuie să solicite autorității publice emitente, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.

Astfel, persoana care se consideră vătămată prin actul administrativ trebuie să se adreseze în prealabil, în termenele și condițiile prevăzute de art.7 din L. nr.554/2004, autorității care a emis actul. Numai după parcurgere a acestei etape, care este o condiție de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ, petentul, dacă se consideră în continuarenemulțumit sau dacă autoritatea căreia i s-a adresat în prealabil refuză să răspundă, poate formula actiune în contencios administrativ.

În aceste condiții dreptul la acțiune în contencios administrativ, în sens material, se naște după ce autoritatea emitentă răspunde la reclamația administrativă sau după expirarea termenului legal de soluționare a cererii.

În acest sens mentionăm D. nr.1233/(...) a ICCJ - sectia contencios administrativ și fiscal, pronuntată în Dosarul nr. (...) prin care s-a retinut că În materia contenciosului administrativ, în mod expres [art.7 alin. (1) Legiuitorul conditionează declanșarea procedurii judiciare/. instantei de solicitarea, în prealabil, a autoritătii administrative de a-și revoca actul pretins vătămător sau de a emite actul la care este obligată din punct de vedere legal".

Î. partea reclamantă nu menționează și nici nu depune la dosarul cauzei dovezi cu privire la efectuarea procedurii administrative prealabile cu pârâtul Guvernul României, în condițiile reglementate de textele de lege mai sus arătate, consideră că prezenta cerere este inadmisibilă și solicită respingerea ca atare.

II. În situația în care veți respinge excepția mai sus invocată, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, sub ambele capete de cerere, respectiv anularea și suspendarea executării actului.

11.1. Cu privire la suspendarea executării HG nr.737/2010:

În principal, învederăm instanței de judecată faptul că reclamanta nu motivează sub niciun aspect cererea de suspendare a executării HG nr.737/2010.

Potrivit doctrinei și jurisprudenței, prezumția de legalitate și de veridicitate de care se bucură actul administrativ determină principiul executării acestuia din oficiu, actul administrativ unilateral fiind el însuși titlu executoriu. A nu executa actele administrative, care sunt emise în baza legii, echivalează cu a nu executa legea, ceea ce într-un stat de drept este de neconceput.

De altfel, în cazul special al hotărârilor G., din cuprinsul art.l08 alin.(2) din Constituția R., republicată, rezultă că acestea sunt emise pentru organizarea executării legilor sau ordonanțelor, bucurându-se de prezumția de legalitate până la anularea lor de către instanță.

Suspendarea executării actelor administrative constituie o situație de excepție care intervine când legea o prevede, în limitele și condițiile anume reglementate având caracterul unei măsuri procesuale facultative și nu obligatorii pentru instanță, suspendarea poate fi dispusă numai după verificarea condițiilor impuse de art.14 și dovedirea faptului că este mai oportună neaplicarea temporară și provizorie a actului administrativ, decât aplicarea acestuia.

Art.l4 din L. nr.554/2004 "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art.7, a autorității publice care a emis actul (...), persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond", respectiv în ipoteza prevăzută de art.l5, incident în speță, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.

Așadar, din textul citat rezultă că, pentru o soluționare favorabilă, prin cererea de suspendare trebuie justificată îndeplinirea, în mod cumulativ, a două condiții: cazul să fie bine justificat și paguba iminentă.

Însă, în speța dedusă judecății, deși reclamanta avea obligația de a motiva cererea de suspendare strict în raport cu condițiile de admisibilitateprevăzute de lege, totuși nu se face dovada îndeplinirii cumulative a acestor condiții, întreaga argumentare privind, în realitate, fondul litigiului.

După cum se observă, reclamanta nici nu menționează și, cu atât mai mult, nu face dovada vreunui caz bine justificat sau a pagubei iminente în legătură cu persoana sa (astfel cum sunt definite la art.2 alin. 1 lit.ș și t) din

L. nr.554/2004) care să determine convingerea instanței în sensul că este mai oportună suspendarea executării actului decât aplicarea acestuia.

Nu în ultimul rând, reiterează faptul că, potrivit prevederilor art.108 alin.(2) din Constituția R., republicată, hotărârile G. sunt emise pentru organizarea executării legilor sau ordonanțelor, astfel încât ele se bucură de prezumția de legalitate până la anularea acestora de către instanțele judecătorești.

Or, prin suspendarea executării actului administrativ se încalcă însăși prezumția de legalitate, fără ca instanța să fi pășit la cercetarea legalității actului administrativ, prin aceea că instanța trece la verificarea efectelor acestuia, respectiv la constatarea pagubelor produse prin raportare la caracterul legal sau ilegal al actului administrativ.

De asemenea, solicită instanție a observa că, prin dispozițiile art.14 și

15 din L. nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, legiuitorul a instituit măsuri de protecție pentru particulari împotriva unor pagube care cu greu ar putea fi acoperite, chiar și în condițiile în care actele administrative ar fi anulate.

Recalcularea pensiei de serviciu a reclamantei, stabilită în baza legilor cu caracter special (care nu echivalează nici pe departe cu suprimarea acestui drept) și posibilitatea diminuării cuantumului drepturilor de pensie, ca efect al aplicării L. nr.1., nu poate conduce la o soluție de suspendare în temeiul textului legal invocat, legislația prevăzând posibilitatea restituirii sumelor cuvenite și neîncasate, în situația desființării actului administrativ.

În acest sens, precizează că potrivit dispozițiilor art.7 alin.l din L. nr.1.

""procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, Încetare și contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută de L. nr. 1., cu modificările și completările ulterioare".

Totodată, reiterează susținerile sale de la pct.I.4. cu privire la faptul că, actul administrativ contestat a fost executat material, astfel încât nu se poate dispune suspendarea executării acestuia.

În cauza de față, solicită a constata că reclamantei nu i se produce vreun prejudiciu, iar motivele invocate de acesta nu sunt în măsură să susțină neoportunitatea aplicării Hotărârii G. nr. 737/2010, motiv pentru care solicită respingerea cererii de suspendare a executării actului administrativ ca neîntemeiată.

11.2. Cu privire la cererea de anulare a HG nr.737/2010:

H. G. nr.737/2010 a fost adoptată în temeiul art.108 din Constituția

R., republicată, și al art.3 alin.(3) din L. nr.1l9/20 10 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

H. contestată a fost adoptată de E., astfel cum reiese și din Nota de fundamentare care a însoțit proiectul actului administrativ, prin însușirea proiectului inițiat de M. M., F. și P. S., organ de specialitate al administrației publice centrale cu atribuții și competențe în domeniul administrației publice locale.

La elaborarea actului au fost respectate dispozițiile L. nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, precum și cele cuprinse în Regulamentul privind procedurile, la nivelul G., pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor dedocumente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, regulament aprobat prin H. G. nr.561/2009, proiectul actului administrativ fiind avizat de către autoritățile publice interesate în aplicarea acestuia, respectiv de Ministerul

Finanțelor Publice și Ministerul Justiției.

Totodată, menționează că proiectul a fost avizat favorabil de C. L., cu

A. nr.921/(...).

L. nr.1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ce constituie temei legal al emiterii hotărârii contestate, reglementează recalcularea tuturor pensiilor speciale prin delimitarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de L. nr.1., cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu dispozițiile art.3 alin.3 din L. nr.1. au fost emise HG nr.735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform L. nr.1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și HG nr.

737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art.1 lit.c)-h) din L. nr.1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, acte normative care reglementează procedura de recalculare a pensiilor de serviciu acordate în baza unor legi speciale.

În urma analizei de detaliu a sistemului de pensii publice și a evoluției acestuia prin păstrarea structurii actuale în corelație cu tendințele macroeconomice și demografice din România s-au conturat o serie de probleme majore, prezente și viitoare.

Existența unor sisteme speciale de pensii publice care au introdus o serie de privilegii și tratamente favorabile unor categorii profesionale, a condus la crearea unui decalaj uriaș între cea mai mare și cea mai mică pensie plătită de stat.

De asemenea, existența unor acte normative care reglementează organizarea și funcționarea diferitelor sisteme de pensii publice îngreunează în mod evident funcționarea sistemului de pensii.

A.e aspecte au condus la necesitatea reformării sistemului public de pensii prin adoptarea unei legi unitare a pensiilor publice, motivată de o serie de factori macro-economici și sociali și prin care s-a urmărit asigurarea sustenabilității financiare a sistemului de pensii publice, eliminarea discrepanțelor privind contribuția la bugetul asigurărilor sociale și inegalitățile de alocare a resurselor pentru finanțarea pensiilor publice, eliminarea legilor speciale de pensionare care prevăd criterii diferite, avantajoase, în favoarea anumitor categorii profesionale, armonizarea sistemului public de pensii cu practica europeană și cu recomandările Uniunii Europene în domeniu și simplificarea legislației referitoare la pensiile publice.

Amintește că, pronunțându-se asupra obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor L. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, Curtea Constituțională, prin D. nr.873/2010, a stabilit că sunt constituționale dispozițiile privind recalcularea pensiilor de serviciu prevăzute la art.l din lege, cu excepția pensiilor de serviciu ale judecătorilor, procurorilor și judecătorilor, respectiv magistraților asistenți ai C. C., recalcularea acestora urmând a se realiza conform prevederilor legale în vigoare.

Astfel, în executarea dispozițiilor legale, G. a fost abilitat să aprobe prin hotărâre, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a L. nr.1., metodologia de recalculare a pensiilor prevăzute la art.l.

Reclamanta solicită anularea HG nr.737/2010, respectiv a art.2 și art.4 din Normele metodologice întrucât acestea încalcă principiul neretroactivității legii și principiul drepturilor câștigate conform art.15 alin.2 din C., cât și jurisprudența C..

Or, așa cum s-a arătat, actul care califică pensiile speciale ca pensii în înțelesul L. nr.1. este L. nr.1., care, la art.l alin.l prevede "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul L. nr.1. privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare: ( ... )".

Relevantă în speță, este și D. nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al R., Partea 1, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, în care s-a statuat că "o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare" - a cărei aplicabilitate a fost consemnată și prin D. C. C. nr.871/(...) referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor L. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Astfel, referitor la încălcarea dispozițiilor art.15 alin.(2) din C., apreciem că măsura recalculării pensiilor își produce efecte de la data intrării în vigoare a legii, fără a afecta pensiile deja încasate și, prin urmare, nu se încalcă principiul neretroactivității.

Totodată, dreptul la pensie este dreptul garantat de C., iar nu cuantumul acestuia, legiuitorul fiind în drept să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condițiile și criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul și cuantumul acestora.

Susținerile reclamantei privind reducerea pensiei, raportate la jurisprudența C. nu pot fi reținute, întrucât Curtea E. a D. O. a statuat că legea nu garantează un anumit cuantum al dreptului patrimonial, ci doar plata acestuia, ca drept câștigat.

Față de cele arătate, solicită ca, prin sentința civilă ce o veți pronunța cu ocazia soluționării prezentei cauze, să dispuneți respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În susținerea apărărilor solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.

Solicită judecarea cauzei și în conformitate cu dispozițiile art.242 alin. ultim Cod proc.ClV.

M. M., F. ȘI P. S. a formulat o cerere de intervenție în interesul pârâtului G uvernul României.

În motivare s-a arătat că:

Cererea de intervenție este justificată de calitatea de contrasemnatar al actului normativ, respectiv, HG nr. 737/(...) privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art 1 lit. c) - h) din L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri În domeniul pensiilor.

Contestația formulată de reclamanta M. D. Î. HG nr. 737/(...) privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art 1 lit. c) - h) din L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri În domeniul pensiilor, este nefondată.

Referitor la cererea privind suspendarea HG nr. 737/(...) privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri În domeniul pensiilor, solicită a constata că cererea este nefondată nefiind Î. prevederile art. 14 și 15 din L. nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, modificată și completată prin L. nr. 2..

Articolul 14 și 15 din L. nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ prevede imperativ că, suspendarea executării actului administrativ se poate face numai În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente.

Din motivarea capătului de cerere privind suspendarea HG nr.

737/(...) privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri În domeniul pensiilor nu rezultă care ar fi paguba iminentă și/sau cazul bine justificat.

Față de această situație solicită respingerea cererii de suspendare a executării HG nr. 737/(...) privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri În domeniul pensiilor, ca neîntemeiată.

Față de obiectul cererii de chemare în judecată învederează instanței să constate și să admită excepția netimbrării acțiunii.

Reclamanta M. D. nu face dovada timbrării pretențiilor solicitate.

Potrivit prevederilor art. 17 alin. 2 din L. nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, modificată și completată prin L. nr. 2. pentru cererile formulate În baza acestei legi se percep taxele de timbru prevăzute de L. nr. 1. privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, pentru cauzele neevaluabile În bani, cu excepția celor care au ca obiect contractele administrative care se vor taxa la valoare.

Față de acest aspect, solicită instanței anularea acțiunii ca netimbrată.

Față de cele precizate de către reclamanta M. D. În petitul cererii, învederează instanței următoarele:

H. de G. nr.737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri În domeniul pensiilor stabilește metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu respectiv pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea; pensiile de serviciu ale personalului diplomatic și consular; pensiile de serviciu ale funcționarilor publici parlamentari; pensiile de serviciu ale deputaților și senatorilor; pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă; pensiile de serviciu ale personalului C. de C.

Prin actele normative care reglementează pensiile de serviciu enunțate mai sus, s-a creat un regim juridic special de pensionare pentru anumite categorii socio-profesionale, derogatoriu de la L. nr. 1. privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, de natură să creeze avantaje materiale fără o justificare obiectivă și rezonabilă, încălcându-se grav principiul egalității de tratament Î. asigurații sistemului public de pensii.

Actele normative care reglementează pensiile de serviciu instituie un regim special de pensionare prin faptul că stabilește o bază de calcul avantajoasă, respectiv 80% din baza de calcul reprezentată de salariul de bază brut lunar și sporurile avute În ultima lună de activitate Î. de data pensionării, coboară pragurile de vârstă sub limitele vârstei standard depensionare prevăzute de L. nr.1., instituie categorii de pensii anticipate Întemeiate numai pe vechimea În specialitate, majorează cuantumul pensiei de urmași la 75% din salariul de bază brut lunar avut de susținătorul decedat În ultima lună de activitate, I. astfel sfera drepturilor și la urmașii beneficiarilor de pensii de serviciu.

De asemenea, prin efectul legilor pe care se Î. pensiile de serviciu se rezervă drepturi pentru viitor În sensul că pensiile de serviciu, se actualizează ori de câte ori se majorează salariul de bază brut lunar al personalului În activitate, În condiții identice de funcție, vechime cu păstrarea cuantumului mai avantajos dacă În urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică.

Beneficiarii pensiilor de serviciu sunt asigurați ai sistemului public de pensii, iar dreptul lor de a beneficia de pensie de asigurări sociale este corelativ obligației de a participa la sistemul public de pensii. În ce privește nivelul participării, legea nu instituie obligații suplimentare pentru anumite categorii socio-profesionale, astfel că, nivelul pensiei de asigurări sociale este determinat de nivelul salariilor brute care au constituit bază de calcul pentru plata contribuțiilor de asigurări sociale. Pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, precum și pensia de serviciu acordată celor care nu Î. condiția de Î. la pensia anticipată prevăzută de L. nr. 1., cu modificările și completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat

În metodologia de recalcularea a pensiilor de serviciu se utilizează algoritmul de calcul prevăzut de L. nr.1. privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale pentru persoanele care la data acordării pensiei de serviciu nu Î. condițiile de vârstă standard și stagiu minim de cotizare. A. prevedere protejează drepturile de pensie câștigate numai cuantumul pensiei se stabilește În condiții identice cu ale celorlalți participanți ai sistemului public.

L. nr.1. privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale reprezintă dreptul comun În materie de pensii bazat pe principiul unicității, potrivit căruia statul organizează și garantează sistemul public bazat pe aceleași norme de drept.

P. de serviciu reglementate prin statute profesionale reprezintă o creație juridică excesivă și disproporționată Î. obligația de a participa la sistem și drepturile dobândite prin normative derogatorii, care contravine fundamentului regimului de pensionare. P. de serviciu au fost create după modelul pensiilor de serviciu ale magistraților fără să se aibă În vedere că regimul strict al absenței unor drepturi, incompatibilitățile, interdicțiile, riscurile și responsabilitățile profesiei de judecător și procuror justifică acordarea pensiei de serviciu.

Pentru alte categorii socio-profesionale riscurile profesiei au fost acoperite prin sporuri și alte drepturi și facilități acordate potrivit Contractului colectiv de muncă unic la nivel național precum și contractelor colective de muncă la nivel de ramură.

În sistemul public de pensii condițiile concrete de exercitare a dreptului la pensie precum și metodologia de calcul și actualizare a cuantumului pensiei trebuie să se aplice În mod nediscriminatoriu asiguraților sistemului public. Ca urmare, redimensionarea cuantumului pensiei pentru categoriile de persoane care beneficiază de pensie de serviciu nu Î. principiul constituțional al neretroactivității legii Î. recalcularea nu produce efecte asupra cuantumului pensiei Incasate anterior. Cuantumul pensiilor de serviciu nu se determină pe baza veniturilor de natură salarialăla care s-au plătit contribuții de asigurări sociale, ci pe baza unui mod de calcul avantajos reprezentând după caz, 80% din ultimul venit Încasat În ultima lună de activitate sau În ultimele 12 luni de activitate, diferența dintre pensia de serviciu și pensia de asigurări sociale fiind suportată din bugetul de stat.

Acordarea unor pensii În cuantumuri avantajoase Întemeiate numai pe un mod de calcul stabilit În exclusivitate pentru unele categorii socio- profesionale, În afara unor condiții specifice regimului de pensionare reglementat de sistemul pensiilor ocupaționale, este contrar prevederilor Ordonanței G. nr. 137/2000 potrivit căreia, orice diferență de tratament semnifică discriminare În raport cu persoane aflate În situații analoage sau comparabile. Recalcularea pensiilor de serviciu nu echivalează cu exproprierea beneficiarilor de pensii de serviciu Î. În cuantumul obligației publice la care este angajat bugetul de stat nu intră drepturi de pensii care se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

Cât privește critica art. 11 din H. G. nr. 737/2010 care În opinia autorilor cererii de chemare În judecată Î. principiului separației puterilor În stat, precizează următoarele:

Hotărârile judecătorești definitive și irevocabile nu pot supravietui legii

În temeiul căreia au fost pronunțate. În situația În care s-ar menține În plată pensii de serviciu câștigate În baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile aceasta ar echivala cu o situație de ultra activitate situație care ar fi trebuit să fie expres inclusă În legea nouă.

Recalcularea pensiilor de serviciu nu echivalează cu o restrângere a unui drept constituțional ci se impune pentru restrângerea cheltuielilor bugetare și se justifică pe Î. cumulativă a cerințelor exprese ale art. 53 din C. respectiv:

- să fie prevăzută prin lege;

- să se impună restrângerea sa;

- restrângerea să se circumscrie motivelor expres prevăzute de textul constituțional, și anume pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav;

- să fie necesară Într-o societate democratică;

- să fie proporțională cu situația care a determinat-o;

- să fie aplicată În mod nediscriminatoriu;

- să nu aducă atingere existenței dreptului sau a libertății.

În ce privește cerința cu privire la apărarea securității naționale nu trebuie să se Înțeleagă numai securitatea din domeniul militar ci și alte aspecte din viața statului cu referire la componenta socială, economică și financiară pornind de la premisa de criză economică. Față de acestea, susținerea potrivit căreia H. G. nr. 737/2010 reprezintă un act juridic iresponsabil care vatămă dreptul la viață și la un trai decent nu poate fi primită ca un argument veritabil împotriva recalculării.

Curtea Constituțională a stabilit că ,,0 absolutizare a drepturilor unei anumite categorii socioprofesionale trebuie privită și în contextul principiului egalității, și anume intangibilitatea sau creșterea beneficiilor acordate unui grup înseamnă în mod automat agravarea stării materiale a unui alt grup de persoane."

Având în vedere cele menționate mai sus, solicită instanței a constata

și a admite excepția învederată, să se încuviințeze cererea de intervenție formulată în condițiile art. 49 Cod Procedură Civilă, și pe fondul cauzei sărespingeți acțiunea reclamantei M. D., ca nefondată, dispozițiile HG nr.

737/(...) privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, fiind temeinice si legale.

Reclamanta M. D. a formulat un răspuns la întâmpinarea depusă depârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, solicitând înlăturarea apărărilor acestuia șiadmiterea acțiunii formulate de reclamantă ca fiind temeinică și legală.

Pârâtul ridică mai multe excepții pe care le motivează prin interpretarea prevederilor constituționale și a Protocolului la C. E. a D. O., după bunul plav, ignorând aceste prevederi pentru a aplica niște legi ale guvernului prin care face mari discriminări în rândul populației pentru ieșirea din criză prin tăierea pensiilor speciale și reducerea salariilor bugetarilor (celor de rând, pentru că celor de la nivel înalt nu se fac aceste reduceri), deci prin aceste legi doar aceste categorii sociale suportă ieșirea din criză, de parcă aceștia ar fi vinovați de proasta guvernare a țării.

În ce privește excepția netimbrării acțiunii, consideră că acesta a fost timbrată conform legii privind taxele de timbru,

În ce privește excepția neîmplinirii procedurii administrative prealabile față de pârâtul Guvernul României, precizează că nu a depus plângere la Guvernul României împotriva HG 737/2010 pe motivul că această hotărâre nu este individuală, ci afectează peste 6.000 persoane, iar aceasta a fost atacată la Curtea Constituțională. I s-a părut irelevant o asemenea plângere împotriva HG 737/2010, nefiind individuală, prin aceasta fiind vătămate mai multe persoane în drepturile lor.

În ce privește lipsa calității procesuale active invocată de pârât, susține că nu a făcut dovada drepturilor existente prevăzute de lege și care să fi fost vătămate de actul contestat și nici dovada legăturii de cauzalitate între actul administrativ contestat și vătămarea invocată, precizează următoarele:

• Dovada drepturilor existente rezultă din decizia de pensionare nr.179584/(...), prin care mi s-a stabilit o pensie de serviciu în sumă de

2.950 lei potrivit L. nr. 5., lege care este în prezent în vigoare.

C. acestei legi a câstigat un drept la această pensie pe care o consider decentă și nu nesimțită cum a fost numită de primul ministru pentru că aceasta nu este de sute de milioane de lei, cum deseori s-a afirmat, iar prin decizia nr. 1. din data de (...) mi s-a tăiat pensia de serviciu, deci nu s-a recalculat, stabilindu-mi-se o pensie de 1.200 lei.

• Prin HG 737/2010 mi se încalcă drepturile la pensia stabilită anterior în baza prevederilor legilor existente la acea dată, iar prin L. 1. nu se anulează L. 5., care este În prezent În vigoare.

• C. Contituției nu i se poate lua un drept câștigat prin lege (lege dată tot de către Guvernul României), iar o lege nu se poate aplica retroactiv, ci doar pentru viitor, în sensul de a fi aplicată doar persoanelor care se pensionează în baza L. 1., lege care elimină pensiile speciale și nicidecum persoanelor care s-au pensionat în baza altei legi care era în vigoare la data când s-a pensionat. Aici, iar intervine o șmecherie a G. care susține că legea nu se aplică retroactiv pentru că nu vă punem să dați banii pe care i-ați primit, dar pe viitor nu vă mai dăm.

Reclamanta nu urmărește eludarea L. 1., așa cum se sustine de către pârât, pentru că nu se încadrez în prevederile acestei legi, deoarece la data când s-a pensionat a beneficiat de prevederile altei legi, respectiv L. 5. și acest drept nu-i poate fi luat prin altă lege, oricare ar fi ea pentru că în conformitate cu prevederile C.i nu poate fi aplicată retroactiv, deci persoanelor pensionate anterior intrării în vigoare a acestei legi.

În ce privește excepția lipsei de interes a reclamantei de a promova cererea, o surprinde această excepție, fiind simplu de înțeles interesul din moment ce mi se reduce pensia de la o sumă mai mare la una foarte mică și care îmi este efectiv insuficientă pentru plata facturilor lunare (curent electri, apă, gunoi, telefon, lemne de foc pentru încălzit, etc.) pentru care depune facturi și justifică cheltuielile pe care le are lunar.

Prin urmare, consideră că are interes legitim, născut și actual, personal și direct, nu cum susține pârâtul prin întâmpinare.

Pentru aceste motive a solicitat și suspendarea HG 737/2010 până la soluționarea în mod irevocabil, a contestației de față.

Susținerea pârâtului că actul administrativ a fost executat prin recalcularea pensiei și că măsurile solicitate de reclamantă apar ca ineficiente, neputând restabili situația anterioară, iarăși i se pare aberantă deoarece până se punea în aplicare actul, care repet, nu era unul individual, nu aveam ce contesta și nu văd de ce nu se poate restabili situația anterioară prin repunere a în plată a deciziei prin care i-a fost stabilită pensia de serviciu.

N. din țara asta nu și-a putut închipui că guvernul actual va recurge la asemenea tăieri de pensii și de salarii și a ne aduce în pragul sărăciei, cum nu s-a întâmplat în nici o altă țară, deși la noi pensiile și salariile sunt mult mai mici.

Se mai susține că actul administrativ unilateral fiind el însuși titlu executoriu, a nu se executa actele administative, care sunt emise în baza legii, echivalează cu a nu executa legea, ceea ce într-un stat de drept este de neconceput, însă opinia pârâtului se pare că este conceptul ca într-un stat de drept să incalci drepturile omului și Constituția țării și să iei omului un drept câștigat prin lege, să aplici retroactiv și să-I lași în pragul sărăciei și a disperării.

Tot pârâtul, mai susține că în cazul special al hotărârilor G., din cuprinsul art. 108 alin.(2) din Constituția R., republicată, mai rezultă că acestea sunt emise pentru organizarea executării legilor sau ordonanțelor, bucurându-se de prezumția de legalitate, până la anularea lor de către instanță, iar pentru motivele invocate în cerere, apreciează că această hotărâre de G. este nelegală pentru că se încalcă drepturile omului și se impune a fi anulată.

Prin cerere a solicitat și suspendarea provizorie a HG, până la pronunțarea instanței pe fond pentru a nu i se crea o pagubă iminentă, deoarece așa cum a arătat și dovedit cu acte alăturate, în prezent nu face față cheltuielilor și achitărilor creditului bancar.

Pârâtul mai face o interpretare cum îi convine, și anume aceea că, C. a statuat că legea nu garantează un anumit cuantum al dreptului patrimonial, ci doar plata acestuia, ca drept câștigat, ori dacă reclamanta a câștigat un drept în cuantum de 2950 lei consideră că trebuie să i se garanteze plata acestui drept câștigat, întru-cât pensia de serviciu a fost tăiată de tot, rămânând cu pensia de stat, deci dreptul patrimonial (pensia de serviciu) câștigat i-a fost luat în totalitate.

Față de cele susținute în cererea de chemare în judecată și cele relatate mai sus, solicită admiterea cererii cum a fost formulată, sub aspectul ambelor petite.

D. în dovedirea celor susținute acte medicale din care rezultă că are diabet zaharat tip II - insulino dependent, retino patie diabetică tip IV proliferativă (orbire), a fost operată la ambii ochi, starea sănătații sale este precară întru-cât din data de (...) sunt din nou internată pentru o nouăintervenție la ochi în cadrul Spitalului de U. O. B., operații care până în prezent m-au costat 5.100 lei, ambele boli necesită o alimentație specială de regim, iar pentru hrana zilnică nu ne mai rămâne nimic. Nu avem nici economi, iar perioada când am lucrat salariile erau medii, chiar dacă pârâtul susține că deși nu aveam voie conform statutului, să desfășurăm alte activități, pentru munca prestată aveam anumite sporuri, dar și cu acele sporuri, la data pensionării a avut un salariu destul de mic. D. alăturat:

• Acte medicale care dovedesc cele mai sus, datorită faptului că în zonă nu este gaz, menționează că pe timp de iarnă este nevoie de 2 mașini de lemne (22 metri steri) care în prezent costă 2.400 lei.

Asupra cauzei de față curtea constată următoarele C urtea examinand exceptia inadmisibilitatii actiunii pentru lipsa plangerii prelabile, va admite excepția inadmisibilității si va respinge acțiunea formulată de către reclamanta M. D. împotriva pârâtului GUVERNUL ROMÂNIEI.

Potrivit art.7 din L. nr.554/2004 cu modificările și completările ulterioare, cel care se consideră vătămat în drepturile sau interesele sale legitime printr-un act administrativ, înainte de a se adresa instanței competente, trebuie să solicite autorității publice emitente, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.

Astfel, persoana care se consideră vătămată prin actul administrativ trebuie să se adreseze în prealabil, în termenele și condițiile prevăzute de art.7 din L. nr.554/2004, autorității care a emis actul. Numai după parcurgere a acestei etape, care este o condiție de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ, petenta, dacă se consideră în continuare nemulțumita sau dacă autoritatea căreia i s-a adresat în prealabil refuză să răspundă, poate formula actiune în contencios administrativ.

Totodată, partea reclamantă este obligată să facă dovada îndeplinirii procedurii administrative prealabile și, potrivit art.12 din L. nr.554/2004 cu modificările și completările ulterioare, va depune la dosarul cauzei copia plângerii prealabile privind actul administrativ contestat (pentru identitate cu obiectul prezentei actiuni), având înscrisă data introducerii și numărul de înregistrare la autoritatea pârâtă. De asemenea, această obligație este expres prevăzută și în art.l09 alin.2 Cod proc.civ., în care se menționează că în cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condițiile stabilite de acea lege, urmând ca dovada îndeplinirii procedurii prealabile să fie anexată la cererea de chemare în judecată.

Î. procedurii prealabile este necesară atât în cazul în care se solicită anularea unui act administrativ, cât și atunci când se solicită emiterea unui act de autoritate.

PENTRU A.E MOTIVE, ÎN NUMELE L.

Admite excepția inadmisibilității pentru lipsa plângerii prealabile. Respinge acțiunea formulată de către reclamanta M. D. cu domiciliul în V. de Sus str. B. V. nr. 89, jud. Maramureș împotriva pârâtului

GUVERNUL ROMÂNIEI cu sediul în B., P-ța V. nr.1, cod poștal 0..

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare în ce privește cererea de suspendare și respectiv cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare în ce privește cererea de anulare.

Pronunțată în ședința publică din (...).

Red.G.A.N./dact.L.C.C.

5 ex./(...)

← Sentința civilă nr. 500/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția...		Decizia civilă nr. 3906/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... →

Sentința civilă nr. 94/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 94/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal