Decizia nr. 10/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ din 10 I 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. A. M.
Judecător C. I.
Judecător C. P.
Grefier M. B.
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul B. I. împotriva sentinței civile nr. 2130 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., în contradictoriu cu intimații D. G. A F. P. A J. S. și A. F. P. A M. Z. și chemata în garanție A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat de reclamantul B. I. este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 22 lei și timbru judiciar in valoare de 1 lei.
S-a făcut cauzei, după care se constată că în data de 14 decembrie 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatei D. G. A F. P. A J. S.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.2130 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui S. s-a respins ca nefondată acțiunea reclamantului B. I. împotriva pârâtelor A. F. P. Z. și D. G. a F. P. S. s-a respins excepția invocată în cauză și a fost respinsă cererea de chemare în garanție împotriva Administrației F. pentru M..
Conformându-se exigentelor articolului 137 alin.1 C.Proc.Civ., instanța a soluționat cu prioritate cele 3 excepții invocate.
Excepția inadmisibilității anularii adresei nr. 61872/(...) a fost admisa, instanța reținând că aceasta nu reprezintă un act administrativ în sensul art. 2 din Legea nr, 544/2004.
Conform art.8 din acelasi act normativ, în materie de contencios administrativ, controlul judecatoresc se exercita împotriva actelor unilaterale cu caracter individual sau normativ emise de o autoritate publică[....]care dau naștere, modifică sau sting raporturi juridice.
Cum adresa a carei anulare o solicită reclamantul nu are aceste caractere este exceptată controlului judecătoresc în procedura de contencios administrativ.
Întrucat contestația a fost formulata cu depășirea termenului legal, imperativ de 30 de zile prevazut de art. 207 din O.G.92/2003, instanta a admis exceptia tardivitatii invocată.
Excepția lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei D. G. a F. P. S., a fost admisa, instanta retinand ca înscrisurile a caror anulare se solicita nu au fost emise de aceasta.
Asupra fondului cauzei, instanta a reținut următoarele:
Deliberând asupra excepției inadmisibilității, instanța de fond a constatat că art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 consacră dreptul oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei astfel cauzată.
Reclamantul s-a adresat tribunalului în temeiul acestui text legal.
Potrivit art. 205 alin. (1) Cod procedură civilă, împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrativ fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii.
Prin urmare, raportat la faptul că reclamantul a inițiat procedura prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, iar pârâta a comunicat refuzul său după cum menționează prin întâmpinare, cererea reclamantei se încadrează în termenul general în care instanța de contencios poate fi sesizată, prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004.
În speță, reclamantul nu contestă cuantumul taxei de primă înmatriculare, modul de calcul al acesteia, ci invocă, după cum deja s-a arătat, caracterul său discriminator. Prin urmare, refuzul de a i se restitui această taxă se constituie într-un act administrativ de natură să vatăme interesul său, în sensul art. 1 din Legea nr. 554/2004, iar nu decizia de calcul, care nu face decât să exprime cuantumul taxei de poluare pentru autovehiculul achiziționat de reclamant.
În vederea efectuarii primei înmatriculări în România a autovehiculului cu nr. de identificare W., reclamantul B. I. a solicitat pârâtei A. F. P. Z. calcularea taxei de poluare. C. sa a fost inregistrata în data de (...), sub nr.
61640 și a fost solutionata prin emiterea deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule nr.61872/(...) prin care s-a stabilit pentru plata suma de
2394 lei.(f.7)
În data de (...), reclamantul a achitat la T. din cadrul Administrației F. P. Z., suma de 2394 lei, cu titlu de taxa de primă înmatriculare, conform chitanței seria TS6 nr. 6213431 (f.13).
Aceasta taxă a fost stabilita prin aplicarea elementelor de calcul prevazute de O..
A constatat instanța de fond, că actul normativ menționat, în forma în vigoare la data plății taxei nu încalcă dispozțiile dreptului comunitar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul B. I. solicitând admiterea recursului, și modificarea sentinței civile nr. 2130 din (...) pronunțată în dosar nr. (...), în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată,
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 al.7, 8 și 9 sau 304 al. 1 din
Codul de procedură civilă.
În motivare s-a arătat că taxa a fost incasata în baza unei legislatii interne contrară normelor comunitare, astfel încât, în aplicarea principiului priorității dreptului comunitar, există obligația de restituire
În drept, își intemeiază cererea de chemare în judecată pe dispozitiile art
110 din Tratatul U. E., art. 148 Constitutia Romaniei, art. 117 , 120 si 124
C.proc.fisc.
În cauză a depus întâmpinare părâta D. G. a F. P. S. prin care a solcitat respingerea recursului.(f.14).
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
Admisibilitatea actiunii de fata avind ca obiect restituirea taxei de poluare in lipsa parcurgerii procedurii prevazute de art. 7 din OUG 5. corob cu art. 205-
218 din OUG 92/2003 a fost statuata de catre I. prin decizia nr.24/(...) pronuntata in recurs in interesul legii .Oricum acest aspect nu a fost recurat .
În prezent, compatibilitatea O.U.G. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din T.F.U.E. incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârile pronunțate la data de 7 aprilie
2011,respectiv 7 iulie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-
402/09 vizind forma initiala a OUG 5. respectiv C-2. vizind forma OUG 5. dupa
(...) având ca obiect cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu respectiv Tribunalul Gorj.
Prin aceaste hotărâri Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din
T.F.U.E., plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second-hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din T.F.U.E. interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.
Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5. trebuie să se rețină că reglementarea națională in vigoare la data platii taxei este incompatibilă cu art. 110 T.F.U.E.
Concluzia care se impune asadar este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).
In ce priveste dobanda solicitata este de principiu că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Codul de procedură fiscală în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.
Tot astfel, dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită ci si echivalentul scaderii puterii de cumparare a sumei respective-rata inflatiei cit si dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil ca echivalent al lipsei folosirii acestei sume.
Numai astfel se poate concepe o justă si integrala reparație a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situație în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului.
Nu se poate paraliza dreptul contribuabilului de a beneficia de reparația integrală a prejudiciului numai pe considerentul că acesta are doar dreptul să i se restituie suma plătită fără bază legală iar dobânda sau rata inflatiei se pot acorda doar dacă administrația nu rezolvă cererea de restituire în termenul prevăzut de lege.Dacă s-ar admite teza pârâtei, ar însemna ca niciodată contribuabilul să fie corect și complet despăgubit pentru prejudiciul ce l-ar încerca prin reținerea la bugetul de stat pe o perioadă de timp însemnată a unei sume fără o bază legală, punând astfel în pericol principiul răspunderii patrimoniale ce presupune reparația în natură și integrală a prejudiciului.
Referitor la cererea de chemare în garanție, respinsă de către instanța de fond, Curtea reține următoarele:
C. de chemare în garanție a AFM B., formulată de către pârâtă este întemeiată. Astfel, taxa de poluare a fost plătită de către reclamant în contul deschis pentru taxe de poluare pentru autovehicule, taxe care se constituie un venit la bugetul F. pentru M. în vederea programelor pentru protecția mediului.
Se reține aplicabilitatea art. 1 al.1 din OUG nr.5., unde se prevede: "Prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M..";
Art. 60 al. 1 c.pr.civ. prevede :";Partea poate să cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in garantie sau in despagubiri.";
În consecință, față de cele menționate anterior, în temeiul art. 304 pct. 9 c.pr.civ. raportat și la dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, se va admite recursul formulat și se va modifica hotărârea recurată în sensul că se va admite în parte cererea de chemare în judecată și va fi obligată pârâta A. F. P. Z. să restituie reclamantului taxa de poluare achitată de către reclamant cu dobanda legala de la data platii si pana la restituirea efectiva .Se va admite cererea de chemare în garanție asa cum a fost formulata și va fi obligată chemata în garanție să restituie taxa de poluare achitată către reclamant.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței respectiv cele privind respingerea celorlalte petite .
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul B. I. împotriva sentinței civile nr.2130 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui S. pe care o modifică în parte în sensul că admite în parte cererea de chemare în judecată.
Obligă pârâta A. F. P. Z. să restituie reclamantului suma de 2394 lei reprezentând taxă de poluare achitată de către reclamant cu chitanța seria TS6 nr.6213431 din data de (...) cu dobânda legală în materie civilă, începând cu data plății taxei și până la restituirea integrală.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A. F. P. Z. împotriva chematei în garanție A. F. pentru M. B..
Obligă chemata în garanție să restituie pârâtei suma de 2394 lei reprezentând taxă de poluare achitată de către reclamant.
Menține restul dispozițiilor sentinței. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 ianuarie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
A. AMA. M. C. I. C. P. M. B.
red.AM/AC
2 ex. - (...)
jud.fond.P. R.
