Decizia nr. 1122/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Dosar nr. (...)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A C., DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia nr. 1122/2012

Ședința la 15 F. 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE: A. A. M.

JUDECĂTOR: D. P.

JUDECĂTOR: M. S.

GREFIER: A. B.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta D. G. a F. P. S. în nume propriu și în numele A. F. P. S. S. împotriva sentinței civile nr. 3618 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S., în contradictoriu cu reclamanta S. R. A. S., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite

- restituire taxă de poluare.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

P. de citare este legal îndeplinită.

Recursul promovat de pârâtă este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.

Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din

L. nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs.

Curtea invocă din oficiu excepția lipsei capacității de folosință a reclamantului - intimat și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 3618 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al

Tribunalului S., a fost respinsă excepția.

A fost admisă acțiunea reclamantei S. R. A. S. ȘIMLEU S. împotriva pârâtei A. F. P. ȘIMLEU S. și a fost obligată pârâta să restituie reclamantei suma de 5115 lei, reprezentând taxă poluare, cu dobânda legală aferentă începând cu data de (...) până la restituirea efectivă.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Referitor la excepția lipsei capacității de exercițiu al reclamantei, instanța a respins-o pe următoarele considerente:

Conform ștampilei aplicată pe acțiune data la care societatea a depus acțiunii este (...) iar taxa de primă înmatriculare a fost achitată în cursului anului 2007 (f.5).

Prin urmare la data formulării acțiunii reclamanta avea capacitate de exercițiu și putea promova o astfel de acțiune.

Pârâta invocă sentința civilă nr. 1967/(...) potrivit căreia s-a dispus închiderea procedurii insolvenței reclamantei numai că hotărârea care a fost redactată în (...) se putea ataca cu recurs în 7 zile de la comunicare, iar din înscrisuri nu rezultă că acesta a rămas irevocabilă.

Atâta vreme cât nu s-a probat că aceasta a rămas irevocabilă instanța nu a putut reține ca întemeiată excepția astfel invocată și a respins-o.

Pe fondul cauzei pârâta solicită respingerea acțiunii formulată de reclamantă ca netemeinică și nelegală.

Asupra cauzei pe fond:

Reclamanta a achitat la T. Ș.-S. suma de 5115 lei cu titlu de taxă de primă înmatriculare, cu chitanța seria TS3A, nr.9528167/(...).

Potrivit art. 2141 - 2143 din Codul fiscal și pct. 311 - 312 din Normele

Metodologice de aplicare a C. fiscal, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătesc cu ocazia primei înmatriculări în România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru persoane și autovehicule noi cât și pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori alte state.

Conform art. 90 par. 1 din tratatul Constitutiv al Uniunii Europene nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produsele altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.

Conform hotărârii CJE în cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre.

Așadar rostul acestei reglementări este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. Or, în România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse în țară și înmatriculate aici. Prin introducerea art. 2141 - 214 3 din Codul fiscal s-au încălcat prevederile art. 90 din T.C.E., în sensul că a introdus un regim discriminatoriu între autoturismele introduse în România și cele existente în

România.

Organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei, ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a C. fiscal. Reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare.

Instanța constată că într-adevăr, în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național.

Aceasta rezultă din două argumente:

1. Constituția R.: de la 1 ianuarie 2007, România este un stat membru al Uniunii Europene. Potrivit art.148, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin.2) , iar Parlamentul, Președintele R., Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2 ( alin.4).

De altfel, prin L. nr. 1. de ratificare a T. de aderare a R. și B. la U. E., statul nostru și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare al Comunității, dinainte de aderare.

2. Jurisprudența Curții de Justiție E. Prin D. în cazul Costa / Enel (1964), CJE a stabilit că legea care se îndepărtează de T. - un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială.

Mai mult, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior - or, în speță, taxa specială auto a fost introdusă în legislația internă prin L. nr. 3. privind Codul fiscal.

De asemenea în cauza Simmenthal (1976), CJE a stabilit că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri, constituționale.

Chiar dacă hotărârile Curții nu au caracter normativ ele sunt obligatorii și produc efecte erga omnes. Și este ușor de observat că toate hotărârile

Curții susțin ideea că regulile de drept comunitar se aplică de plin drept, cu efecte identice, pe toată suprafața Comunității Europene, fără ca statele membre să-i poată opune obstacole.

Deoarece în România, stat comunitar, nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse și înmatriculate ori reînmatriculate în țara noastră, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România după aducerea acestora aici, instanța constată o diferență de tratament, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal și contravine dispozițiilor menționate în T.ul CEE. Aceste dispoziții se opun unei taxe speciale de primă înmatriculare pentru achizițiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, altfel încălcându-se principiul libertății circulației mărfurilor - adică se dezavantajează, direct sau indirect, mașinile din celelalte țări membre U.E., în competiția cu produsele similare autohtone.

Întrucât tribunalul a constatat că suma plătită de reclamantă nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, taxa trebuie restituită. Faptul că reclamanta a achitat voluntar această taxă este irelevant, întrucât altfel nu ar fi avut posibilitatea înmatriculării autoturismului în România. Pentru repararea integrală a prejudiciului, pârâții au fost obligați să achite și folosul nerealizat, potrivit art. 1084 raportat la art. 1082 Cod civil, respectiv dobânda legală calculată conform art. 3 alin 3 din O.G. nr. 9/2000, de la data încasării sumei până la data restituirii integrale și efective.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. A F. P. A J. S. în nume propriu și în numele A. F. P. ȘIMLEU S., solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței atacate, iar pe cale de consecință respingerea acțiunii formulată de reclamant ca inadmisibilă, iar pe fond ul cauzei ca netemeinică și nelegală.

În dezvoltarea motivelor de recurs, bazate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041 C.pr.civ., pârâta a apreciat că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile O.U.G. nr. 5. și a dispus restituirea către reclamantului a sumei de 13322 lei, sumă ce reprezintă taxa de primă înmatriculare, cu dobânda legală aferentă de la data introducerii acțiunii și până la achitarea integrală.

Departe de a da eficienta textelor art. 2141-2143) în prezent abrogate de

OUG nr. 5.) din L. nr. 571/2003 privind Codul Fiscal instanta de fond a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, astfel cum au fost prevăzute de art. 2143 din același act normativ, această soluție fiind nelegală, deoarece, Codul Fiscal prevedea În mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de primă înmatriculare și anume:

Scutiri:

ART.2143 - Sunt scutite de plata taxelor specia le autoturismele, atunci când sunt: a) încadrate în categoria vehiculelor istorice, definite conform prevederilor legale în vigoare; b) provenite din donații sau finanțare direct din împrumuturi nerambursabile, precum și din programe de cooperare științifică și tehnică, acordate instituțiilor de învățământ, sănătate și cultură, ministerelor, altor organe ale administrației publice, structurilor patrona le și sindicate reprezentative la nivel național, asociații lor și fundațiilor de utilitate publică, de către guverne străine, organisme internaționale și organizații nonprofit și de caritate.

Precizează faptul că atâta timp cât cadrul legislativ ( respectiv art.2141-

2143) a prevăzut în mod imperativ că orice persoană fizică și juridică care înmatriculează pentru prima dată în România un autoturism comercial, datorează o taxă specială de primă înmatriculare, acesta este de strictă interpretare, completându-se cu principiul "unde legea nu distinge nici noi nu trebuie să distingem".

Raportat la dispozițiile legale (în vigoare În momentul formulării acțiunii invocate în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei rezultă în mod indubitabil că suma solicitată nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabilului.

Instanța de fond referitor la incidenta art. 725 alin. 1 Cod P. C., invocat in întâmpinarea depusa la dosarul cauzei nu face nici o referire.

Dispozițiile art.725 alin 1 din Codul de P. C. consacră regula aplicării imediate a legii noi de procedură atât proceselor în curs de judecată începute sub legea veche. Acest text de lege nu încalcă dispozițiile art.15 alin (2) din Constituție, având în vedere că legea nouă se aplică din momentul intrării ei în vigoare proceselor începute sub legea veche, dar aflate în curs de judecată

(D. Curții Constituționale nr.628/2006).

Neadmiterea unei atare soluții ar determina rezolvarea diferențiată a aceleași situații juridice,(respectiv obligația achitării taxei, care atât în noul act normativ, se achită și respectiv intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România) ceea ce ar fi profund inechitabil și contrar spiritului legii noi.

Pe fondul cauzei pârâta solicită respingerea acțiunii ca nefondată, pentru motivele expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosar.

Referitor la admiterea de către instanță a capătului de cerere privind acordarea dobânzii legale de la data introducerii acțiunii până la data restituirii efective, în condițiile în care s-au solicitat majorări de întârziere de

0,1% pe zi, solicită de asemenea respingerea acestuia având în vedere faptul că taxa a fost încasată în temeiul unui act normativ care era în vigoare.

Analizând recursul formulat din perspectiva motivului de recurs invocat din oficiu Curtea reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1. pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului

C. s-a dispus radierea reclamantei din evidențele registrului comerțului.

R.ierea persoanei juridice semnifică momentul final al existenței acesteia, aceasta încetând să mai existe ca și subiect de drept, încetând să mai aibă capacitatea de exercițiu sau pe cea de folosință.

Solicitarea de restituire a taxei pe prima inmatriculare reprezintă manifestarea unui drept, recunoscut de către procedura civilă oricărui subiect de drept, pe toată perioada în care cerințele legale de recunoaștere a celor două tipuri de capacități (de exercițiu și de folosință) sunt prezente.

Capacitatea de exercițiu reprezintă o cerință fundamentală de exercitare a unui drept procesual, cel de formulare a cererii de chemara în judecată.

Încetarea existenței valabile a persoanei juridice determină și încetarea capacității procesuale a acesteia.

În consecință, față de cele expuse anterior, în temeiul art. 3041 c.pr.civ. se vA admite recursul declarate de către D. G. A F. P. A J. S. în numele A. F. P. SIMLEUL S. ,se va modifica sentinta atacata in intregime în sensul că se va dispune respingerea actiunii ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosință.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite recursul declarat de pârâta D. G. a F. P. S. în numele A. F. P. Ș. S. împotriva sentinței civile nr. 3618 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S., pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosință.

D. este irevocabilă.

Pronunțată în ședința de la 15 februarie 2012.

Red.M.A./Dact.S.M

2 ex./(...)

Jud.fond. P. R.a M.lena

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia nr. 1122/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal