Decizia nr. 1331/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Dosar nr. (...)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILA Nr. 1331/2012

Ședința de la 21 F. 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. A. M.

Judecător C. P.

Judecător A. C.

G. L. S.

S-au luat în examinare recursul declarat reclamanta SC X. S. B. M. împotriva sentinței civile nr.404/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M.

, în contradictoriu cu D. G. a F. P. M., A. F. P. B. M. și A. F. PENTRU M. având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul declarat de reclamanta SC X. S. B. M. este legal timbrat cu

21,5 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.

Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din

L. nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 404/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei SC X. S. invocată de pârâta D. generală a F. P. M. prin întâmpinare.

A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta SC X. S., în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. B. M., D. G. a F. P. M., și A. F. pentru M.

B. ca fiind făcută de o persoană fără calitate procesuală activă.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

Creanțele fiscale reprezintă drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezultă din raporturile de drept material fiscal, iar, în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective (art. 21 alin.1 și 4 Cod procedură fiscală).

În raporturile de drept material fiscal, creditorii sunt persoanele titulare ale unor drepturi de creanță fiscală prevăzute la art. 21, iar debitorii sunt acele persoane care, potrivit legii, au obligația corelativă de plată a acestor drepturi (art. 25 alin.1 Cod procedură fiscală).

Creanțele principale sau accesorii privind drepturi de rambursare sau de restituire ale contribuabililor, precum și sumele afectate garantării executării unei obligații fiscale pot fi cesionate numai după stabilirea lor potrivit legii (art. 30 alin.1 Cod procedură civilă).

În speță, nu este îndeplinită condiția referitoare la stabilirea creanțelor fiscale potrivit legii. Această cerință este ordine publică și are ca rațiune, printe altele, prevenirea speculării creanțelor fiscale.

Cu alte cuvinte, la momentul cesiunii, cedenții nu aveau împotriva fiscului o creanță certă, lichidă și exigibilă, ci doar o creanță virtuală

(aceasta va putea să devină certă numai în situația recunoașterii sale pe cale judecătorească).

Restituirea taxelor ilegal percepute, fie și cu nesocotirea dreptului comunitar, nu poate avea loc decât cu respectarea regulilor procedurale interne (principiul de drept comunitar al autonomiei procedurale naționale).

Așa fiind, reclamanta, nefiind contribuabil, adică persoană care să fi plătit taxa de poluare, nu are calitate procesuală activă.

În raport de aceste considerente, tribunalul a admis excepția și a respins acțiunea ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta SC X. S. B. M. prin care a solicitat admiterea recursului, în principal casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, modificarea hotărârii în temeiul art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 și

3041 Cod proc.civ., admiterea acțiunii în sensul anulării deciziilor de calcul a taxei de poluare.

În motivarea recursului recurenta arată că în primul rând, se impune a fi aplicat principiul interpretării contractelor în sensul de a produce efecte si nu în sens contrar precum si în raport de vointa părtilor, respectiv aceea de a obtine restituirea unei taxe achitate fără a fi datorată.

În al doilea rând, este de retinut faptul că ne aflăm în prezenta unei situatii speciale care excede cadrului juridic national, în analiza raportului juridic fiind incidente norme comunitare care au prioritate fată de dreptul intern, în conditiile art. 148 din Constitutia României potrivit cărora, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin 2), iar Parlamentul, Presedintele României, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului 2 (alin. 4).

De altfel, prin L. nr. 1. de ratificare a T. de aderare aRomâniei si B. la U. E., statul nostru si-a asumat obligatia de a respecta dispozitiile din tratatele originare ale Comunitătii, dinainte de aderare. În consecintă, dreptul de restituire a taxei de poluare percepută contrar normei comunitare derivă din lege si nu trebuie stabilit ci constatat ca atare de instanta de judecată. Taxa de poluare, sub aspectul cuantumului este deja stabilită, împrejurare în care interdictia cesiunii creantelor fiscale la care face trimitere pârâta nu operează în această situatie specială si nu poate atrage ineficacitatea contractului de cesiune.

În al treilea rând, nu a fost invocată o cauză de ineficacitate a contractului de cesiune, fiind doar invocată încălcarea unei dispozitii legale fără a se solicita în mod expres constatarea incidentei vreunui caz de nulitate a conventiei. În măsura în care am aborda analiza conventiei prin prisma nulitătii ca o cauză de ineficacitate a actului juridic am putea discuta doar despre o nulitate relativă în contextul în care norma prevăzută în art. 30 C.Proc.Fisc. nu urmăreste apărarea unui interes public. Nu există vreo vătămare care să justifice aplicarea nulitătii ca o cauză de ineficacitate a conventiei cu atât mai mult cu cât elementele esentiale privind creanta au fost stabilite anterior chiar de către pârâte: cuantumul creantei si titlul creantei.

Contractele de cesiune nu sunt contrare prevederilor legale iar reclamantul are calitate procesuală activă, prima instantă a admis în mod gresit exceptia invocată.

În subsidiar, având în vedere că nu este necesară administrarea unor probe noi în cauză, aprecază că este posibilă si neprejudiciabilă solutionarea cauzei în fond de instanta de recurs, prin prisma incidentei dispozitiilor art. 304 pct. 9 si 3041 C.Proc.Civ .

Examinând recursul, instanța constată următoarele:

In mod mod corect si legal prima instanta a retinut ca in prezenta cauza reclamantul nu avea calitatea procesual activa de a cere anularea deciziilor de calcul a taxei de poluare si restituirea taxelor de poluare pretinse in speta fie pe calea accesorie anularii ,fie ca petit de sine statator pentru urmatoarele :

Reclamantul a încheiat o serie de contracte de cesiune a creanțelor pe care persoanele indicate ca si cedenti in contractele de cesiune depuse la dosarul instantei de fond le-ar avea împotriva S.ui ,creante constând in restituirea taxei pe poluare perceputa de administrațiile financiare în baza OUG 50/2008 ,reglementare nationala apreciata a fi contrară dreptului comunitar .

După încheierea contractelorde cesiune , reclamantul a notificat cesiunea și a formulat contestație împotriva deciziilor de calcul conform articolului 205 cod procedură fiscală,respectiv cereri de restituire a taxei de poluare .

Aceste contestații si cereri au fost respinse ca nedepuse in termenul de 30 de zile prevăzut de articolul 207 cod procedură fiscală respectiv ca neintemeiate .

Potrivit articolului 23 cod procedură fiscală dreptul de creanță fiscală și obligația corelativă se nasc în momentul în care se constituie baza de impunere care le reglementează .Ca atare, de regulă S. și unitățile administrativ teritoriale au calitatea de subiect activ in raporturile de drept procesual fiscal iar pe cale de excepție această calitate aparține persoanelor fizice și juridice care au dreptul la rambursarea sau restituirea de impozite și taxe .

Articolul 30 cod procedură fiscală stabilește și posibilitatea de cesiune a creanțelor fiscale constând în dreptul de restituire sau rambursare a unor sume dacă sunt îndeplinite două condiții :creanța să fie stabilită în condițiile legii și cesiunea să fie notificată organului fiscal.

Prima condiție este o condiție de validitate deoarece creanța contribuabilului trebuie să rezulte din decizia de restituire sau hotărâre judecătorească în condițiile articolului 117 cod procedură fiscală .

Această condiție nu este îndeplinită de reclamantul recurent pentru că cesiunea nu poate fi anterioară stabilirii caracterului cert,lichid si exigibil al creantei prin decizie sau hotărâre judecătorească.

Fiind o reglementare derogatorie de la prevederile codului civil

,cesiunea de creanță fiscala poate avea loc și produce efecte față de organul fiscal cu condiția stabilirii caracterului cert,lichid si exigibil al creanței contribuabilului. Cesiunea nu poate privi asadar drepturi litigioase sau drepturi al caror caracter cert,lichid si exigibil nu a fost stabilit inca ci doar drepturi deja existente și recunoscute de către părți si al caror caracter cert

,lichid si exigibil este stabilit in modalitatile sus mentionate .

Articolul 30 C.pr. fiscala se coroboreaza in sensul celor mai sus mentionate cu prevederile art. 116 alin. 5 lit h si alin 5 indice 1 C. si art. 117 alin. 6 C.pr. fiscala care in ipoteza formularii unui cereri de restituire a unor creante fiscale prevad obligativitatea in primul rind a compensarii sumei ce trebuie restituita cu eventualele datorii fata de buget ale contribuabilului urminind ca doar suma ramasa in urma compensarii sa fie supusa restituirii .Ca atare in toate situatiile in care o persoana a achitat o suma supusa restituirii in primul rind se verifica daca nu opereaza compensarea si doar apoi se stabileste suma de restituit .Astfel se explica si de ce art. 30 C. impune ca o conditie de validitate a cesiunii de creanta ca in cauza creanta cesionata sa fie stabilita adica sa aiba un caracter cert si lichid .

In speta dreptul cedentilor la restituirea taxei de poluare achitata si contrara dreptului comunitar nu a fost stabilita in conditiile art. 117 C.pr fiscala fie prin decizie de restituire ,fie prin hotarare judecatoreasca.Rezulta asadar ca cesiunea de creanta din speta nu este valabila ,iar cesionarul nu a dobandit nici un drept legal de restituire.Pe cale de consecinta cesionarul nu are calitate procesual activa nici pentru a urma procedura prevazuta de art. 205 si urm C. pr. fiscala care este deschisa numai celui care consideră că a fost lezat în drepturile sale si a solicita accesoriu anularii actului si restituirea sumei si nici de a solicita pe cale principala restituirea taxei de poluare intrucit nu este titularul vreunui drept care sa fie lezat in speta .

Este adevărat că organul fiscal nu a respins contestația administrativă pe excepția lipsei calității procesuale active iar principiul neagravarii situatiei in propria cale de atac functioneaza si in cazul exercitarii actiunii reglementate de art. 205-218 C. .

Curtea apreciaza insa ca in speta exceptia lipsei calitatii procesual active putea fi invocata de catre parate in fata instantei de fond si ca admiterea ei fie de catre instanta de fond sau recurs nu reprezinta o agravare a situatiei reclamantului in propria cale de atac .

Astfel asa cum s-a aratat mai sus contestatiile si cererile formulate de catre reclamant au fost respinse ca neintemeiate sau ca nedepuse in termen

.Din perspectiva dreptului material care se dorea a fi realizat prin prezentul demers judiciar indiferent ca realizarea dreptului este respinsa pe unul din argumentele sus mentionate pentru reclamant situatia este aceeasi respectiv dreptul pretins nu a putut fi valorificat in acest demers judiciar .

Principiul agravarii situatiei in propria cale de atac trebuie analizat de la caz la caz in functie de interesele urmarite de catre parti in litigiul concret in care se analizeaza .

Din analiza cesiunilor de creanta rezulta ca aceasta cesiune a fost conceputa de catre parti ca un mecanism care sa usureze recuperarea taxei de poluare de catre cedenti .Din aceasta perspectiva respingerea actiunii ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesual activa este chiar mai favorabila reclamantei care ar purtea uza in mod legal de prevederile art. 30

C. in faza unei eventuale executari silite a sumelor stabilite in favoarea cedentilor prin hotarari judecatoresti irevocabile .

In literatura de specialitate se arata ca nu se poate retine prevalenta principiului neagravarii situatiei in propria cale de atac in cazul in care este vorba de incalcarea unei norme imperative care atrage nulitatea absoluta dindu-se ca exemplu posibilitatea invocarii exceptiei de prescriptie ,a exceptiei autoritatii de lucru judecat pornind de la premisa ca nu se poate vorbi de o inrautatire a situatiei in propria cale de atac in situatia unui drept nul din start.Si in speta instanța de judecată nu poate recunoaște reclamantului un drept propriu la restituire pentru că acesta ar contraveni unor dispozitii legale imperative si practic prin invocarea acestui principiu s- ar recunoaste reclamantei un drept nul de la chiar data incheierii contractului de cesiune de creanta .

Imprejurarea ca taxa de poluare ce a facut obiectul cesiunii de creanta este contrara dreptului comunitar si ca pentru recuperarea ei nu mai este necesara parcurgerea procedurii prevazute de art. 205 si urm din C.pr fiscala asa cum s-a statuat prin decizia 2. de catre I. nu contrazic cele mai sus expuse .Altfel spus solutia de fata nu incalca principiul prioritatii dreptului Uniunii Europene sau al efectului direct al acestui drept.

Pe langa aceste principii o alta trasatura definitorie a dreptului european este autonomia procedurala nationala in aplicarea acestui drept

.Aplicind si acest principiu este evident ca in cazul de fata reclamantul nu are calitatea procesual activa asa cum s-a aratat deja intrucit nu este titularul unui drept legal dobandit si pe cale de consecinta nu a suferit vreun prejudiciu legat de un asemenea drept prin incalcarea de catre legislatia interna a dreptului Uniunii Europene.

In ipoteza in care o taxa este perceputa contrar dreptului comunitar asa cum se arata in literatura de specialitate in virtutea autonomiei procedurale sus indicate caile procedurale de restituire ale acesteia sunt cele folosite si pentru recuperarea taxelor platite cu incalcarea dreptului intern cu conditia ca acestei cai sa fie efective si sa nu faca imposibla recuperarea taxei .

Este evident ca persoanele prejudiciate prin perceperea taxei de poluare in speta cedentii au si in prezent in limita termenului de prescriptie deschisa calea actiunii de restituire in temeiul art. 117 lit.d din C.pr fiscala care este asadar o cale de atac efectiva si care face posibila recuperarea taxei nelegal achitate.

Totodata in ipoteza acestor actiuni la fel ca si pentru actiunele de restituire a taxelor interne exista un mecanism de verificare a existentei dreptului de restituire, respectiv se verifica daca taxa a fost achitata pentru un autovehicul ce provine din spatiul U.E,verificare ce se face fie de catre organul care a colectat taxa in cazul in care se adreseaza cu o cerere acestuia , fie de catre instanta de judecata .Si in acest caz la fel ca si in cazurile din dreptul intern raman in vigoare in virtutea principiului autonomiei procedurale celelalte reguli cuprinse in Codul de procedura fiscala respectiv cele vizind compensarea si restituirea doar a sumei ramase dupa compensare si posibilitatea cesionarii doar dupa stabilirea lor ,aceste reguli neimpiedicind efectivitatea caii procedurale recunoscute celor in drept pentru recuperarea taxei de poluare achitata cu incalcarea dreptului UE si neincalcind principiul prioritatii dreptului Uniunii Europene si a caracterului direct al acestuia .

Asa cum s-a aratat mai sus art. 30 C. este o prevedere legala cu caracter imperativ,iar vatamarea ce rezulta din nerespectarea sa consta in imposibilitatea aplicarii art. 116 alin. 5 si art. 117 alin alin. 6 C.pr. fiscala

,vatamare ce nu poate fi inlaturata decit prin respingerea actiunii pe lipsa calitate procesual activa .

În consecință ,in baza considerentelor de mai sus Curtea în baza articolului 312 cod procedură civilă raportat la articolul 20 din L. 554/2004 se va respinge recursul ca nefondat si se va mentine in intregime sentinta atacata .

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge recursul declarat reclamanta SC X. S. B. M. împotriva sentinței civile nr.404/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința din 21 februarie 2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI A. A. M. C. P. A. CHICIHȘAN

G.

L. STÂNGĂ

Red. A.A.M. dact. GC

2 ex/(...)

Jud.primă instanță: S. A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia nr. 1331/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal