Decizia nr. 1406/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A C.,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA C. NR. 1406 /2012
Ședința publică din 22 februarie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. H. JUDECĂTOR: M. B. JUDECĂTOR: F. T.
G.: D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul I. DE P. AL J. M. împotriva sentinței civile nr. 4434 din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. M., în contradictoriu cu reclamantul S. V., având ca obiect - anulare act administrativ - L. nr. 3..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă recurentul prin consilier juridic T. R., care depune la dosar delegație de reprezentare nr. 1. din (...), lipsind intimatul-reclamant.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs.
De la dosar lipsește dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferent recursului promovat.
Reprezentanta recurentului depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 2 lei, achitată cu chitanța nr. 7029 din
(...) și timbru judiciar de 0,15 lei.
La interpelarea instanței reprezentanta recurentului relevă că recursul a fost expediat către Tribunalul Maramureș odată cu cererea de lămurire a dispozitivului sentinței recurate, la data de (...) însă plicul nu cuprinde vreo mențiune în acest sens dat fiind înaintarea acestuia prin Poșta militară.
Curtea, constatând că pe plicul prin care recursul a fost expediat către Tribunalul Maramureș nu este inscripționată vreo dată care să confirme aspectele relevate de către reprezentanta recurentului, în vederea efectuărilor necesare în vederea stabilirii cu exactitate a datei la care a fost promovat recursul, respectiv a datei la care acesta a fost expediat prin poștă, apreciază că se impune lăsarea cauzei la a doua strigare, sens în care pune în vedere reprezentantei recurentului să facă demersuri pentru a depune la dosar dovezi în acest sens.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la cea de a doua strigare a cauzei se prezintă recurentul prin consilier juridic T. R., lipsind intimatul-reclamant.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...), se înregistrează la dosarul cauzei, din partea recurentului-pârât extras ECRIS din care rezultă că prezentul recurs a fost înregistrat la Tribunalul Maramureș la data de (...).
În urma verificărilor efectuate Curtea constată că recursul declarat de către pârâtul I. de P. al J. M. împotriva sentinței civile nr. 4434 din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. M. a fost înregistrat la data de (...).
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 din L. nr.554/2004, art. 3 pct. 3
C.pr.civ. și art.105, 106, 109 din L. nr. 1., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 4434 din data de (...) pronunțată de
Tribunalul Maramureș și modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii introductive.
Se susține de către apărătorul recurentului că hotărârea primei instanțe este nelegală, fiind pronunțată cu interpretarea greșită a dispozițiilor legale în vigoare. Art. 5 din L. nr. 1. prevede expres că anumite categorii de funcționari publici vor beneficia de statute speciale. În baza acestei legi a fost adoptată L. nr. 3. și ulterior s-a emis O.
330/2002 care reglementa modalitatea de evaluare a polițiștilor, abrogat prin O. 3., aplicabil și în prezent. HG 611/2008, care a abrogat HG
1209/2003, privește modalitatea de evaluare a funcționarilor publici la modul general, nefiind aplicabilă funcționarilor cu statul special. La data adoptării intrării în vigoare a HG 611/2008 era în vigoare L. nr. 3. privind S. Polițistului, iar atât timp cât există un cadru special instituit pentru evaluarea și aprecierea activității polițiștilor, categorie de funcționari cu statut special, aplicabilitatea acesteia are prioritate față de L. nr. 1..
Raportat la aceste aspecte se susține că instanța de fond în mod greșit a apreciat că L. nr. 3. și O. Ministrului nr. 3. la acea dată nu mai erau aplicabile pentru simplul fapt că a intrat în vigoare HG 611/2008 care abroga HG 1209/2003 referitoare la modalitatea de evaluare a celorlalți funcționari publici și care nu beneficiază de statute speciale.
Cu privire la modalitatea de evaluare a polițistului, din prisma actelor depuse la dosar apreciază că a fost respectată atât procedura cât și modalitatea de evaluare a acestuia, fiind respectate prevederile Legii nr.
3., a O.ui 3., a Dispoziției MAI nr. II/960/2004 și Dispoziției MAI nr.
II/971/2006.
În susținerea motivelor de recurs depune la dosar concluzii scrise, cu precizarea că nu solicită acordarea cheltuielilor judiciare.
Curtea, având în vedere actele existente la dosar precum și poziția procesuală exprimată de părți, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 4434 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...) s-a admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamantul S. V. în contradictoriu cu pârâtul I. de P. al J. M..
S-a anulat Fișa anuală de evaluare a performanțelor individuale ale reclamantului aferentă perioadei (...)-(...) și s-a dispus reluarea procedurii de evaluare de către pârât.
S-a respins petitul vizând obligarea pârâtului la daune morale.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 4,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Dreptul comun în materie de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici îl constituie H. nr.611/2008 care a intrat în vigoare la (...), dată la care au fost abrogate dispozițiile H.
1209/2003.
Legislația specifică pe baza căreia s-a făcut evaluarea reclamantului datează din perioada anterioară intrării în vigoare a HG 611/2008, și este vorba de O. 300/(...) al Ministrului Administrației și Internelor și Dispoziția II/971 din (...) emisă de D. D. M. R. U. din cadrul M.ui Administrației și Internelor.
E.luarea performanțelor profesionale individuale, potrivit dispozițiilor legale constă din ansamblul proceselor și procedurilor implementate anual, prin aplicarea criteriilor de performanță la gradul de îndeplinire a atribuțiilor profesionale individuale, stabilite în baza atribuțiilor prevăzute în fișa postului.
Potrivit art. 109 din HG 611/2008 la care trebuie să se raporteze toate reglementările emise de organele administrației publice centrale, evaluarea funcționarilor publici are următoarele componente: evaluarea gradului și modului de atingere a obiectivelor individuale, evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performanță.
Potrivit art. 112 din același act normativ, criteriile de performanță sunt cele prevăzute în anexa 5. Cele din fișa de evaluare a reclamantului sunt total diferite de cele din actul normativ.
În funcție de specificul activității autorității sau instituției publice și de activitățile efectiv desfășurate de către funcționatul public, evaluatorul poate stabili și alte criterii de performanță, cu condiția să fie aduse la cunoștința funcționarului public la începutul perioadei evaluate, sub sancțiunea neluării în seamă.
Rezumând cele de mai sus, tribunalul a reținut că, criteriile de performanță prevăzute de HG 6. trebuie să se regăsească în fișa de evaluare, iar despre cele stabilite în plus să se facă dovada că au fost aduse la cunoștința reclamantului la începutul perioadei de evaluare. A. condiții nu sunt îndeplinite de evaluarea în litigiu. Procedura va trebui reluată cu respectarea dispozițiilor legale menționate mai sus.
E.luarea finală se face în 3 etape, potrivit art. 114 din HG 611/2008
- completarea raportului de evaluare, interviul și contrasemnarea raportului de evaluare.
Interviul prev. de art.116 din H. nr.611/2008 nu a fost realizat, întocmindu-se un proces-verbal în acest sens la data de (...) în care s-a menționat că „reclamantul a refuzat să răspundă la întrebările din ghidul interviu";, cea ce presupune că interviul s-ar fi realizat sub forma unui chestionar prestabilit și nicidecum sub forma unei discuții libere, ca schimb de informații între evaluator și funcționar.
Faptul că fișa anuală de evaluare a performanțelor individuale ale reclamantului pentru perioada 1.XII.2008-(...) a fost anulată prin S. civilă nr.3345/(...), S. devenită irevocabilă la data de (...) prin decizia C. de A. C., impunea o mai mare rigurozitate a pârâtului în desfășurarea procedurii de evaluare, cu atât mai mult cu cât actuala fișă de evaluare se impune să menționeze și calificativul pentru anul 2009, iar pentru acordarea acestuia se dispusese reluarea procedurii de evaluare de către pârât, prin sentință definitivă.
Potrivit fișei de evaluare depusă de către pârât aceasta a fost contrasemnată de către reclamant care a menționat cu acea ocazie că înțelege să conteste rezultatele evaluării.
Prin L. nr.133/2011 publicată în Monitorul Oficial partea I nr.448 din (...) se prevede la art.26 că „. privind evaluarea polițistului se stabilește prin O. al ministrului administrației și internelor"; ceea ce vine în sprijinul susținerilor pârâtului că în ceea ce privește polițistul ca funcționar public cu statul special sunt aplicabile dispozițiile speciale însă la momentul desfășurării procedurii de evaluare a reclamantului prevederile aplicabile în materie de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici erau cele prevăzute de H. nr.611/2008. Prin urmare, apreciind întemeiată în parte acțiunea reclamantului, instanța a admis-o în parte, potrivit art.18 din L. nr.554/2004.
Întrucât reclamantul nu și-a justificat solicitarea vizând acordarea de daune morale, argumentând cuantumul solicitat, instanța a respins acest petit al acțiunii sale.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul I. DE P. AL J. M., solicitând a se dispune în temeiul art. 304 pct. 9 raportat la art.312 Cod P. C. admiterea recursului modificarea hotărârii atacate in sensul respingerii acțiunii formulate de către reclamantul S. V.
În motivare s-a arătat, în esență, că hotărârea pronunțată a fost dată cu încălcarea principiului conform căruia normele speciale prevalează celor cu caracter general, în acest sens, al existenței unor prevederi speciale care reglementează statutul polițiștilor, fiind, de altfel, și disp. art. 5 alin. 1 și. 2 din L. 1. cu modificările și completările ulterioare:
(1) Pot beneficia de statute speciale functionarii publici care își desfășoară activitatea în cadrul următoarelor servicii publice: a) structurile de specialitate ale Parlamentului României; b) structurile de specialitate ale Administrației Prezidențiale; c) structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ; d) serviciile diplomatice și consulare; e) autoritatea vamală; f) politia și alte structuri ale M.ui Internelor și Reformei
Administrative; g) alte servicii publice stabilite prin lege.
(2) Prin statutele speciale prevăzute la alin. (l) se pot reglementa: a) drepturi, îndatoriri și incompatibilități specifice, altele decât cele prevăzute de prezenta lege; b) funcții publice specifice.
(3) În cazul statutelor speciale aplicabile serviciilor diplomatice și consulare, precum și politiștilor și altor structuri ale M.ui Internelor și Reformei Administrative, dispozițiile speciale pot reglementa prevederi de natura celor prevăzute la alin. (2), precum și cu privire la carieră.
Totodată solicită a avea în vedere prevederile art. 110 din L. 1. conform cărora: autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 5 alin.
(1) au obligația de a armoniza statutele speciale cu prevederile prezentei legi, cu consultarea și avizul Agenției Naționale a Funcționarilor P.i.
Este adevărat că L. cadru pentru reglementarea statutului funcționarului public este L. 1. însă aceasta prevede expres că anumite categorii profesionale pot beneficia de statute speciale în care se prevăd reglementări cu privire la carieră respectiv art.5 alin.l ,2,3 .
Raportat la aceste prevederi și în conformitate cu acestea a fost adoptată L. 3. privind S. Polițistului care constituie lege specială și a cărei aplicabilitate are prioritate în ce-i privește pe polițiști, față de L. 1..
H. 611/2008 reglementează de fapt normele de aplicare a legii cadru pe când O. 3. reprezintă norma de aplicare a legii speciale în cei privește pe funcționarii publici cu statut special din cadrul M.ui Administrației și Internelor.
Această interpretare, în sensul că L. 3. este o reglementare specială în raport cu L. 1. și implicit cu normele de aplicare ale acesteia, rezultă și din prevederile art.78 alin. 1 din L. 3. care stipulează expres că această Lege se completează cu dispozițiile Legii 1., dacă anumite domenii nu sunt reglementate de S. polițistului.
Evident în situația de față în privința evaluării există și exista reglementare specială și nu se impune aplicarea Legii 1. și a H. 611/2008.
Precizează că practica judiciară la nivel național în acest domeniu este în sensul celor susținute de recurentă.
Pe de altă parte hotărârea instanței de fond este nelegală sub aspectul admiterii acțiunii reclamantului și anulării fișei de evaluare, întrucât procedura de evaluare a fost efectuată corect, respectându-se L.
3. , O. 3. , precum și Dispoziția M.A.I. nr. II/960/2004 și Dispoziția M.A.I. II/971/2006, inclusiv în ceea ce privește stabilirea criteriilor de evaluare și procedura interviului. Criteriile stabilite în fișa de evaluare a reclamantului sunt adaptate activității specifice și corespund criteriilor generale de evaluare stabilite prin L. 1. și L. 3. , O. 3. precum și Dispoziția
M.A.I. nr. II/960/2004 și Dispoziția M.A.I. II/971/2006 diferențele fiind numai de natură semantică.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr. de mai sus, pe rolul T. M., reclamantul S. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul I. M. anularea fișei sale anuale de evaluare a performanțelor individuale aferentă perioadei (...)-(...) și reluarea procedurii de evaluare potrivit dispozițiilor H. nr.611/2008.
Totodată, s-a solicitat și obligarea pârâtului la daune morale în cuantum de 5000 lei și la cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că evaluarea activității sale profesionale pe anul 2010 s-a făcut în baza O.ui MAI nr.3. și a dispoziției directorului D. M. R. U. nr.II/971 din (...) pentru modificarea și completarea dispoziției directorului D. M. R. U. nr.II/960/2004, acte normative ce nu mai sunt incidente în materie de evaluare a performanțelor individuale ale funcționarilor publici ca urmare a intrării în vigoare a H. nr.611/(...), publicat în Monitorul Oficial nr.0530 din (...).
Un aspect ce trebuie subliniat este că reclamantul și-a motivat această poziție, prin invocarea unei cauze personale, în cadrul căreia a contestat modalitatea în care s-a realizat evaluarea activității sale pe perioada anterioară celei în litigiu, pe aceleași considerente, a incidenței prev. HG nr. 611/2008, dosar în care s-a dispus, cu titlu irevocabil, anularea întregii proceduri și reluarea acesteia.
Prin sentința recurată, tribunalul a admis acțiunea, achiesând celor relevate prin acțiunea introductivă.
Recursul declarat de pârât se întemeiază, în esență, pe prev. art. 304 pct. 9 C.pr.civ., arătându-se că a fost ignorat principiul conform căruia normele speciale se aplică cu prioritate față de cele cu caracter general.
Curtea constată că problema principală a speței este legată tocmai de necesitatea determinării cadrului ce reglementează procedura de evaluare a activității profesionale a polițiștilor, funcționari publici cu statut special.
Chiar dacă, de principiu, nu poate fi negată justețea argumentelor aduse de către pârât, în sensul în care în materia analizată există norme speciale, respectiv L. 3. , O. 3. , precum și Dispoziția M.A.I. nr. II/960/2004 și Dispoziția M.A.I. II/971/2006, ceea ce se omite a se aminti este împrejurarea că aceeași problemă a mai fost supusă judecății, în cadrul dosarului nr. (...) al T. M., fiind pronunțată sentința civilă nr.
3345/(...).
Instanța sesizată a admis acțiunea reclamantului prin care acesta a solicitat anularea fișei sale de evaluare, pentru perioada anterioară celei în litigiu, pe motiv că nu s-au respectat prev. HG nr. 611/2008. I. M. a depus recurs împotriva acestei hotărâri, iar Curtea de A. C., în data de
0(...), prin decizia nr. 1., a respins recursul și a menținut în întregime sentința civilă nr.3345/(...), decizia fiind irevocabilă.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:
„Începând din (...) dreptul comun în materie de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici îl constituie HG 611/2008 care a intrat în vigoare la 45 de zile de la publicarea în M. Of., care a avut loc la (...). Cu această dată au fost abrogate prevederile HG 1209/2003.
Legislația specifică pe baza căreia s-a făcut evaluarea reclamantului datează din perioada anterioară intrării în vigoare a HG 611/2008, și este vorba de O. 300/(...) al Ministrului Administrației și Internelor și Dispoziția II/971 din (...) emisă de D. D. M. R. U. din cadrul M.ui Administrației și Internelor.
Potrivit art. 109 din HG 611/2008 la care trebuie să se raporteze toate reglementările emise de organele administrației publice centrale, evaluarea funcționarilor publici are următoarele componente: evaluarea gradului și modului de atingere a obiectivelor individuale, evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performanță.
Potrivit art. 112 din același act normativ, criteriile de performanță sunt cele prevăzute în anexa 5. Cele din fișa de evaluare a reclamantului sunt total diferite de cele din actul normativ.
În funcție de specificul activității autorității sau instituției publice și de activitățile efectiv desfășurate de către funcționatul public, evaluatorul poate stabili și alte criterii de performanță, cu condiția să fie aduse la cunoștința funcționarului public la începutul perioadei evaluate, sub sancțiunea neluării în seamă.
Rezumând cele de mai sus, tribunalul a reținut că, criteriile de performanță prevăzute de HG 6. trebuie să se regăsească în fișa de evaluare, iar despre cele stabilite în plus să se facă dovada că au fost aduse la cunoștința reclamantului la începutul perioadei de evaluare. A. condiții nu sunt îndeplinite de evaluarea în litigiu. Procedura va trebui reluată cu respectarea dispozițiilor legale menționate mai sus.";
La rândul său, Curtea de A. C., legat de criticile din recursul pârâtului, a statuat în sensul în care:
„Analiza înscrisurilor prezentate în probațiune în fața instanței de recurs nu modifică starea de fapt reținută de către prima instanță respectiv împrejurarea că nu au fost respectate dispozițiile art.114 din HG nr.611/2008 cu privire la etapele de realizare a interviului.
Înscrisurile prezentate în probațiune nu confirmă comunicarea criteriilor de evaluare care au fost avute în vedere anterior declanșării evaluării iar modalitatea de realizare a interviului de asemenea nu apare ca fiind una compatibilă cu prevederile art.116 din același act normativ.
Aserțiunile referitoare la modalitatea de realizare a interviului în raport de dispozițiile legale incidente nu pot fi primite întocmirea unui chestionar care să se substituie interviului nefiind o procedură compatibilă cu dispozițiile legale enunțate anterior.
Etapa interviului vizează analizarea în concret a criteriilor de performanță care au fost apreciate că nu corespund unui grad satisfăcător de îndeplinire a atribuțiilor profesionale individuale astfel că în mod corect prima instanță a reținut nerespectarea procedurilor instituite în acest sens.";
Prin raportare la aceste dezlegări, Curtea apreciază că prima instanță a procedat în mod corect, întrucât, în ceea ce privește situația personală a reclamantului, există putere de lucru judecat, în sensul în care pârâtul IPJ M. trebuia ca în cadrul procedurii de evaluare, să respecte, cu prioritate, dispozițiile HG nr. 611/2008.
Pentru a aprecia astfel, instanța a luat în considerare împrejurarea că puterea de lucru judecat se atașează dispozitivului hotărârii, precum și acelor considerente în lipsa cărora nu ar fi posibilă înțelegerea lui, în doctrină fiind avansată și noțiunea de „. decisive";, respectiv acelea care constituie susținerea necesară a dispozitivului, făcând corp comun cu acesta.
În ceea ce privește efectele produse de lucru judecat, acestea au fost evidențiate în doctrină ca fiind negativ și pozitiv, primul dintre acestea asigurând imutabilitatea verificării jurisdicționale, urmată de tranșarea chestiunii litigioase printr-o hotărâre, garantându-se astfel imposibilitatea rediscutării aceleiași chestiuni litigioase, după rezolvarea ei definitivă și irevocabilă.
Hotărârea definitivă sau irevocabilă a unei instanțe va avea autoritate în fața unei alte instanțe, pentru ceea ce prin acea hotărâre s-a judecat, din cel puțin două considerente : unul derivat din succesiunea în timp a hotărârilor, iar celălalt dedus din imperativul evitării pronunțării unei hotărâri contradictorii.
Recunoașterea autorității a ceea ce deja s-a statuat definitiv au irevocabil, se impune în toate aceste situații chiar atunci când ceea ce s-a rezolvat prin hotărârea irevocabilă nu este fondul litigiului, ci, un incident în proces, o chestiune prejudicială sau o excepție de procedură, în legătură cu ceea ce s-a „dezlegat și statuat";, în urma unor verificări jurisdicționale.
Autoritatea sau puterea lucrului judecat este o calitate atașată verificării și sancționării jurisdicționale. Această autoritate rezultă din puterea conferită de lege instanței de a tranșa definitiv o chestiune litigioasă, numai astfel putându-se asigura securitatea juridică și putându-se garanta stabilitatea raporturilor juridice.
Din această perspectivă, autoritatea sau puterea lucrului judecat se îndepărtează de principiul contestabil res iudicata pro veritate accipitur, apropiindu-se însă de un altul, incontestabil sub aspectul imutabilității: bis de eadem renesit actio (interdicția reluării aceluiași litigiu și între aceleași părți)"; (I. Deleanu - Tratat de procedură civilă, vol.II ediția II, Editura CH Beck București 2007, pag. 71-72).
Același autor realizează distincția dintre excepția lucrului judecat și prezumția lucrului judecat, arătând că tripla identitate de părți, obiect și cauză interesează excepția, nu prezumția lucrului judecat, care presupune identitate de chestiuni litigioase tranșate prin hotărâre. E. împiedică rejudecarea, prezumția simplifică dovada faptului pe care se întemeiază dreptul subiectiv. E. evocă efectul negativ al lucrului judecat, prezumția evocându-l pe cel pozitiv, asigurând consecvența în judecată, așa încât, rezolvându-se în fond o a doua acțiune, se vor respecta constatările făcute în primul proces. E. presupune tripla identitate, prezumția, dimpotrivă, presupune diferențiere între cele două acțiuni.
Aplicând aceste considerații teoretice în cauză, Curtea constată că reclamantul a înțeles să se prevaleze în mod corect de prezumția de lucru judecat, respectiv de principiul imutabilității actului jurisdicțional, în contextul în care aspectele tranșate, în mod irevocabil, urmare a pronunțării Deciziei nr. 1. a C. de A. C., nu pot fi ignorate și trebuie respectate și în prezentul cadru procesual.
Aceasta întrucât, deși nu este îndeplinită condiția triplei identități, de cauză, obiect și părți, între cauza anterioară și prezentul dosar, fiind atacate acte diferite emise de către pârât, în mod corect relevă reclamantul că este inadmisibil ca instanța să revină ulterior asupra unor statuări irevocabile care privesc aceeași problemă.
Așa fiind și văzând că motivele de nelegalitate sancționate de tribunal, legate de criteriile de evaluare ce au fost aplicate și de nerespectarea celei de-a doua etape din evaluarea finală și anume interviul, care nu s-a realizat sub forma unei discuții libere, sunt aceleași cu cele ce au fost constatate ca fiind incidente, în baza prev. HG nr.
611/2008, și în cadrul dosarului nr. (...), Curtea apreciază, în baza tuturor celor mai sus expuse, că orice încercare a recurentei de a repune în discuție aceste aspecte este neavenită.
Ca atare, în baza prev. art. 312 alin. 1 C.pr.civ., art. 20 din LCA, recursul formulat va fi respins.
PENTRU A. MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de I. DE P. AL J. M. împotriva sentinței civile nr. 4434 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. M. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
Red.M.B./dact.L.C.C.
2 ex./(...) Jud.fond: S. O.
