Decizia nr. 1423/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1423/2012
Ședința publică de la 23 F. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D.
Judecător L. U.
Judecător S. Al H.
Grefier M. T.
{ F. | }
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta G. M., împotriva sentinței civile nr. 4., pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr.
(...), în contradictoriu cu pârâții M. C. N. R. PRIN P., S. F. O., S. A. și P. M. C.- N., având ca obiect anulare act administrativ REJUDECARE-(...).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentă, avocat Z. L. C., cu delegație la dosar și intimatul S. F. O. personal.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul nu este timbrat, iar la dosar s-a depus întâmpinare, comunicată cu reprezentanta recurentei.
Intimatul S. F. O. depune la dosar întâmpinare, care se comunică cu reprezentanta recurentei.
Aceasta arată că nu solicită termen și depune la dosar dovada achitării taxelor judiciare de timbru aferente recursului.
Curtea declară închise dezbaterile și acordp cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacată, în sensul admiterii acțiunii, cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru și onorariul expertului, fără onorariul avocațial.
Intimatul S. F. O. solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
{ F. | }
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 4242 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., a fost respinsă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta G. M. în contradictoriu cu pârâții M. C.-N. R. PRIN P., P. M. C.-N., S. F. O., S. A., având ca obiect anularea autorizației de construcție nr.
1877/(...).
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta este proprietara imobilului situat în - C.-N., str. A. nr. 85, înscris in C.F. 13024, nr. topo 3280, învecinat cu imobilul pârâților S., situat la nr. administrativ 87.
În anul 2007 pârâții persoane fizice au demarat lucrările de construcție la imobilul proprietatea lor, lucrări care au la bază certificatul de urbanism
4274/(...) si autorizația de construire nr.(...) emisă de pârâtul P. M. C.-N. P. certificatului de urbanism sus menționat, imobilul este situat în UTRL care prevede n regim de înălțime P+2E, POT maxim 35%, CUT maxim 0,9% pentru P+2E si CUT maxim de 0,6 pentru P+1E. Din același certificat de urbanism rezultă că pentru lucrările solicitate s-a impus pârâților să tină cont de recomandările HCL nr.475/2006 pentru realizarea de lucrări de mansardare si extindere la locuințele familiale, impunându-se totodată și efectuarea unor studii de specialitate printre care si o expertiză tehnică.
În cadrul rejudecării a fost dispusă efectuarea unei astfel de expertize (f.128-145), din care rezultă faptul că imobilul din litigiu este situat în C.-N., str. A. nr. 87, iar pe terenul acestui imobil a existat o construcție veche înscrisă în C.F. nr. 16879 C., pentru extinderea construcției vechi fiind obținută autorizația de construire nr. 8., a cărui anulare se cere. A concluzionat expertiza că extinderea si mansardarea construcției pârâților s-a edificat parțial pe amplasamentul vechilor construcții existente conform hărților din 1970 si integral pe amplasamentul existent conform ridicării topo avizată de O. din 2005. A mai rezultat faptul că planurile de situație ale imobilului depuse de pârâții S. în vederea autorizării construcției nu corespund în totalitate cu hărțile din 1970, însă corespund cu ridicarea topo avizată de O. din 2005.
S-a mai menționat faptul că extinderea si mansardarea construcției pârâților s-a edificat cu respectarea autorizației de construire nr. (...). De asemenea, extinderea construcției noi s-a făcut pe o construcție cu fundație existentă anterior, respectându-se conturul vechiului subsol.
În privința anexei gospodărești reținem că reclamanta susține că edificarea noii construcții a pârâților a dus la demolarea acesteia, practic construcția fiind făcută pe limita dintre cele două proprietăți, însă din aceeași expertiză rezultă faptul că pe hărțile topo ale orașului din anul 1970 apare această anexă gospodărească ca fiind edificată si atunci pe limita de proprietate, iar în ridicarea topo din anul 2005 apare din nou această anexă ca existentă, însă cu alte dimensiuni decât cele de pe planurile din 1970, fiind executate la 0,30 cm. de limita de proprietate.
În acest sens sunt și declarațiile martorilor V. L. și H. E., martorii arătând că la momentul începerii construcției domnul S. a luat acordul vecinilor, inclusiv al doamnei G., care si-a exprimat acordul de înlocuire a gardului pe tot perimetrul construcției sale.
Prin urmare, în raport de cele mai sus reținute, s-a apreciat că în condițiile în care extinderea si mansardarea construcției pârâților s-a edificat cu respectarea autorizației de construire nr. (...), nu se impune anularea acesteia, fiind respectate condițiile art. 2 alin.2 din L. nr. 51/1990, motiv pentru care în temeiul art. 8-18 din L. nr. 554/2004, acțiunea reclamantei a fost respinsă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta G. M. solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii reclamantei; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului reclamanta a arătat că prin S. civilă nr. 4. pronunțată la data de (...), Tribunalul Cluj a respins acțiune a în contencios administrativ formulată de reclamantă având ca obiect anularea autorizației de construcție nr. 1877/(...).
I. de fond a reținut că, în condițiile în care extinderea și mansardarea construcției pârâților s-a edificat cu respectarea autorizației de construire nr. (...), nu se impune anularea acesteia, fiind respectate condițiile art. 2 alin. 2 din L. nr. 5..
Apreciază hotărâre a instanței de fond ca nelegală prin prisma prevederilor art. 304 pct. 9, 3041, coroborat cu prevederile art. 312 alin (3) și (5) Cod proced. Civ. pentru motivele expuse în cele ce urmează.
1. I. a apreciat că, raportat la cuprinsul certificatului de urbanism și al autorizației de construire nr. (...), pârâții s-au încadrat în limitele acestor înscrisuri, iar prin expertiza efectuată s-a stabilit că extinderea și masardarea s-a făcut cu respectarea autorizației de construire.
Critica acesteia privind autorizația de construire se referă la împrejurarea că aceasta nu respectă normele legale stabilite de C. civil și de L. nr. 5. deoarece extinderea construcției s-a făcut pe limita de proprietate, rară ca anterior să existe o construcție cu fundație, ci doar o magazie de lemn.
În această situație, apreciem că era necesar a se solicita acordul expres al vecinilor.
De altfel, pârâții au solicitat acest acord anterior demarării lucrărilor de construire, iar reclamanta nu l-a acordat, astfel că au apelat la cunoștințele din Primărie pentru a se elimina acest acord. Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei privind autorizația de construire si proiectul, rezultă cu claritate că trebuia să păstreze amprenta la sol a vechii construcții care se află la o distanță de 80-90 cm față de linia despărțitoare, iar extinderea trebuia să se facă la o distanță de 35 cm, în prezent nu există nici 10 cm diferență între linia despărțitoare și construcția pârâților. C. din planul de amplasament de delimitare a corpului de proprietate nr. 6. din (...) se menționează că linia roșie este un gard refăcut de proprietar cu acordul și știrea familiei G., susținere nereală deoarece nu există un acord scris al vecinului. De altfel, martorii audiați la propunerea intimatului și avuți în vedere în exclusivitate de instanța de fond au susținut doar situația convenabilă pârâtului, respectiv că vecina si-a dat acordul pentru a se construi pe linia despărțitoare.
Cu toate acestea, dacă s-ar fi analizat obiectiv și declarațiile martorilor propuși de reclamantă, instanța putea reține că nu a existat pe limita de proprietate un vechi imobil demolat, așa cum a statuat în mod greșit, ci era o magazie de lemne, fară fundație.
Martorul D. E., care a locuit în imobil a declarat clar în acest sens că exista o magazie de lemne și o groapă de zarzavat fără fundație și rară zidărie.
2. O altă critică privește modul de analizare a instanței a planurilor de situație din anul 1970, cât și cele din 2005 care au fost depuse la autorizația de construire de către pârâți. S. este total greșită pentru că, din planurile respective, rezultă cu claritate că magazia era fără fundație, așa cum era și sera care se afla în continuarea magaziei și pe care pârâtul a demolat-o. Din analiza cărtii funciare a pârâtilor se poate observa că pe numărul topografic
3281, încă din anul 1941, se afla o anexă rară fundație. Din planul de amplasament depus de pârâți din anul 2005, la fel rezultă că nu exista o construcție, ci o magazie. Doamna expert stabilește aceeași împrejurare, cu toate acestea instanța reține că a existat un vechi imobil care a fost demolat.
Anterior obținerii autorizației a fost emisă aprobarea de la C. T. de amenajare a teritoriului si urbanism cu adresa nr. 50524/(...) care comunică pârâtului că trebuie să mențină alinierea corpului existent, iar distanța să se mențină la corpul principal care nu era magazia. Cu toate acestea, pentru extindere, se admite ca aceasta să se facă la limita proprietății. În acest sens, am susținut că autorizația este nelegală pentru că nu se poate da o aprobare rară consimțământul vecinului.
3. I. a omis faptul că toată documentația pentru autorizarea construcției a fost întocmită personal de pârât, acesta fiind motivul pentru care nu s-a ținut cont de legalitatea raporturilor și întinderea dreptului de proprietate între reclamantă și pârâți.
Deși a formulat obiective clare la expertiză, doamna expert nu a răspuns la ele, iar instanța a respins obiecțiunile formulate de noi. I. și-a însușit punctul de vedere al doamnei expert, respectiv că pentru extindere s-a respectat vechiul subsol, dar din înscrisurile depuse la dosarul cauzei și declarațiile martorilor rezultă că magazia nu avea un subsol. C. doamna expert a depus harta din anul 1970 din care rezultă clar că magazia era o construcție provizorie.
Reținerile instanței sunt contradictorii față de dispozițiile art. 8 din L. 5. care stabilește că si la demolarea unei construcții trebuie să deții o autorizație, or instanța arată că edificarea construcției s-a făcut pe limitele unei construcții demolate.
Reclamanta este proprietara imobilului situat în C.-N., str. A., nr. 85, înscris în CF nr. 13024, nr. topo 3280, învecinat cu cel al pârâtilor S. În vara anului 2007 aceștia au început edificarea unei construcții, prin săparea unei fundații la limita dintre proprietăți. Cu acea ocazie, gardul despărțitor și magazia de lemne s-au prăbușit, iar pârâtul a intrat în grădina reclamantei ocupând abuziv o suprafață de aproximativ 1,5 m lățime.
Urmare a sesizării pe care am făcut-o la S. de C., U. și D. în C. i s-a întocmit procesul-verbal nr. 10985 din (...) și a fost sancționat contravențional cu amendă de 1000 lei și oprirea imediată a lucrărilor.
În primăvara anului 2008 parații au reluat activitatea de construire, au turnat fundația și au ridicat zidul pe limita de proprietate fără a avea expusă autorizația de construire astfel că a sesizat instituția menționată mai sus, cu cererea nr. 116069/48 din (...), rară a menționa numărul autorizației deoarece pârâtul nu o afișase, așa cum prevede legea.
Prin răspunsul comunicat, M. C.-N., D. P. C., S. U. și D. în construcții ne comunică faptul că lucrările la imobil se execută în baza autorizației de construire, iar documentația conține toate acordurile specificate în certificatul de urbanism, că extinderea respectă amplasamentul din planul de situație, fiind executată pe locul unei anexe gospodărești aflată la 0,30 m de limita de proprietate. A. că susținerile din răspuns sunt nereale deoarece nu au existat anexe gospodărești edificate la o distanță de 0,30 m de limita de proprietate.
Pentru aceste motive, apreciază hotărâre a nelelgală și netemeinică solicită admiterea recursului și modificarea Sentinței civile nr. 4., pronunțată la data de (...) de către Tribunalul Cluj în sensul admiterii acțiunii reclamantei.
Pentru că i-au cauzat cheltuieli de judecată cu prezentul recurs, solicităm, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, obligarea pârâților la plata acestora constând în taxa judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariul de avocat.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 11 ianuarie 2012 pârâtul P. municipiului C.-N. a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat, menținând sentința atacată ca fiind temeinică și legală.
În motivare arată că prin sentința atacată s-a respins acțiunea promovată de reclamantă având ca obiect anularea A. de construire nr.1877/(...) ce privește beneficiari pârâții S. F. O. și S. A. În motivare a hotărârii pronunțate instanța de fond reține în esență faptul că autorizația de construire supusă controlului de legalitate a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, iar construcția a fost edificată în conformitate cu cerințele inserate în cuprinsul autorizației de construire.
Prin recursul promovat recurenta-reclamantă soli cită modificarea sentinței instanței de fond în sensul admiterii acțiunii formulate de aceasta. În esență, recurenta-reclamantă critică actul administrativ atacat motivat pe faptul că acesta nu ar respecta normele legale stabilite de C. civil și de L. nr.
5..
Apreciază recursul formulat ca fiind nefondat.
În mod corect a reținut instanța de judecată că nu există motive temeinice și legale care că conducă la anularea A. de construire nr. (...).
Prin expertiza tehnică judiciară administrată în cauză expertul judiciar desemnat a concluzionat că extinderea și mansardarea construcției pârâților s-a efectuat parțial pe amplasamentul vechilor construcții existente conform hărților din anul 1970 și integral pe amplasamentul existent conform ridicării topo avizată de O. în anul 2005. Faptul că planul de situație depus de pârâții- intimați în vederea eliberării autorizației de construire nu corespunde în totalitatea cu hărțile din anul 1970 nu poate conduce la ideea că acesta ar fi fost greșit întocmit, câtă vreme acesta a fost avizat de instituția abilitată în acest sens și trebuind să reflecte situația actuală din teren.
De asemenea, s-a arătat faptul că pe conturul vechiului subsol au existat parțial edificate fundații, extinderea noii construcții realizându-se cu respectarea conturului vechi.
C. de urbanism eliberat pârâților a consemnat faptul că este necesar a fi respectate prevederile HCL nr. 475/2006 privind realizarea de lucrări de mansardare și extindere la locuințele familiale, iar avizul C. nr. (...) a certificat faptul că documentația depusă de pârâți se încadrează în prescripțiile urbanistice ale zonei.
Referitor la servitutea de vedere, s-a arătat prin expertiza tehnică judiciară faptul că pârâții-intimați nu au deschis geamuri care să atragă incidența prevederilor C.ui civil în acest sens, având în vedere că pe corpul principal exista un geam cu latura de 0,9. ,20 m care a fost păstrat, fiind schimbată doar tâmplăria și îndeplinind funcțiunea de geam aerisire baie, iar prin proiectul tehnic a fost prevăzută soluția tehnică de folosire a unei sticle opace, precum și a unui paravan amplasat în exterior la o distantă de 20 cm în vederea creării ventilației.
Proiectul tehnic avizat nu dă posibilitatea ocupării terenului recurentei- reclamante, autorizația de construire fiind emisă în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.
Pentru toate considerentele expuse mai sus, solicită respingerea recursului promovat cu consecința menținerii sentinței civile atacate ca fiind legală și temeinică.
Prin întâmpinarea depusă de pârâții S. F. O. si S. A., s-a solicitat respingerea recursului, cu mentinerea Sentintei civ.nr. 4242/(...), ca fiind legala si temeinica.
În motivare critica formulata de catre recurenta este neintemeiata. Asa cum am aratat in pozitia procesuala in fata instantei de fond, cererea formulata de catre reclamanta este neintemeiata, chiar abuziva.
I. de fond, in mod corect si legal a retinut ca nu exista aspecte de nelegalitate a autorizatie de constructie ,otirivit L. 5. si ca sint respectate prevederile Codului civil privind limita legala a distantei de proprietate si servitutea de vedere.
Critica recurentei intemeiata pe prev.art.304 pct.9, 304 ind.1
,c.proc.civ. , raportat la incalcarea prevederilor art.612, 613 c.civ., art.129 c.proc.civ. si L. 5., sunt neintemeiate. P. probatoriului administrat in fata instantei de fond, raportul de expertiza tehnica, declaratiile martorilor, rezulta fara echivoc faptul ca sustinerile recurentei sint neintemeiate, motivele de recurs constituie o reiterarea a cererii introductive .
In fapt, pârâții, se învecinează cu reclamanta , ambii având proprietatile limitrofe. În anul 1995 , pârâții au cumparat imobilul situat in C. N. , str. A. nr.87, imobil inscris in CF 16879 C.. La momentul cumpararii, imobilul se compunea din casa de caramida acoperita cu tigle, cu doua camere, 1 bucatarie, dependinte, curte si kradina in suprafata de 135 stjp, potrivit extrs CF anexat.
Dependintele erau formate din 3 anexe, potrivit planului de carte funciara, sc.1:1 00, editia 1970 ,anexat, si a planului de amplasament si delimitarea a corpului de proprietate, intocmit in (...), si avizat de oficiul de cad astru si proprietate imobiliara C.. P. starii de fapt si a dovezilor prezentate , doua din dependinte , corp 2 si corp 3 , se aflau situate pe limita de proprietate dintre subsemnatul si reclamanta.
In anul 2007, in data de (...) am obtinut autorizatia de constructie nr
1877/(...), prin care se autorizeaza executarea lucrarilor de construire pentru modificari interioare, extindere si mansardare locuinta familiala, regim final de inaltime S+P+M, construire copertina auto si imprejmuire .La emiterea autoriuuiei , in ce priveste distanta laterala fata de vecini, potrivit adresei
50524/43/(...), emisa de C. tehnica de amenajare a teritoriului si urbanism, s-a dispus ca distanta laterala - se mentine corpul principal, iar garajul si extinderea până la limitele proprietatii, similar cu alte constructii din vecinatate, conform HCL nr.8., specificul zonei.
P. probatoriului administrat in cauza, inscrisurile de la dosar, expertiza tehnica, declaratiile martorilor audiati , rezulta ca documentatia care a stat la baza elaborarii A. de construire nr .1./(...), alcatuita din piese scrise si desenate, a fost intocmita cu respectarea C.ui civil ,a L. 5. si a L. 4., conditii solicitate detailat prin C. de urbanism nr.4274/(...).
Autorizația de construire a fost a vizata favorabil prin acordul unic si prin raspunsul favorabil al Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului si urbanism nr.50525/(...), care face trimitere directa la BCL 8. - S. zonei.
Precizează ca potrivit documentatiei de autorizare s-au respectat conditiile impuse de O. 1. si art.27 din O. 839/2009 ale M.ui Dezvoltarii Regionale si Locuintei, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a L. 5. privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii.
Dupa obtinerea autorizatiei ,in toamna anului 2007, pe am plasamentul corpului 2 si 3 din planul de amplasament ,am executat lucrari de fundare in vederea construirii unui subsol sub aceste corpuri de constructii .La inceputui anului 2008 , am continuat lucrarile, executind, renovarea peretilor acestor doua corpuri de cladire, dar retragindu-se la o distanta de 30 cm fata de limita de proprietate, cu toate ca initial corpurile au fost edificate pe limita de proprietate.
In prezent constructia este în faza de finisaje.
Fata de actiunea reclamnatei, raportat la starea de fapt prezentata, arat ca afirmatiile acesteia sint neadevarate, afirmatia ca gardul despartitor si magazia de lemne s-au prabusit, iar subsemnatul am ocupat abuziv terenul reclamantei pe o latime de 1.5 m , este o afirmatie neadevarata .Asa cum am aratat mai sus constructia edificata s-a facut pe vechiul amplasament, nicidecum nu am ocupat terenul proprietatea reclamntei. Aspectele invocate de catre reclamanta , ca nu am afisat autorizatia de constructie, ca as fi fost sanctionat contraventional , ca ar fi facut sesizari la I. in constructii, nu au nicio relevanta fata de obiectul cererii.
Reclamanta, se contrazice in prezentarea motivelor, aratind ba ca extinderea constructiei s-a facut pe limita de proprietate, ba la o distanta de
30 cm de limia despartitoare .
In concret prin punerea in opera a autorizație de constructie, nu s-a incalcat proprietatea reclamantei, nu s-a creat atingere imobilului proprietatea acesteia.
Precizează că extinderea construcției s-a făcut pe amplasamentul vechilor anexe, dependințe, la o distanță de 0,30 m de limita de proprietate, iar acordul vecinilor nu se impunea a fi solicitat nefiind necesare măsuri de intervenție, pentru protejarea imobilului învecinat.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, a dispozițiilor legale pertinente incidente în mate4rie cât și prin prisma apărărilor intimaților, Curtea reține următoarele:
Critica privind nerespectarea normelor legale stabilite de C. civil și de L. nr. 5. care atrag nelegalitatea autorizației de construire contestată sub aspectul că extinderea construcției s-a realizat pe limita de proprietate, fără ca anterior să existe o construcție cu fundație, ci doar o magazie de lemn nu este pertinentă.
Așa cum s-a stabilit de către instanța de fond, pe baza concluziilor raportului de expertiză tehnică judiciară administrată ca probă în fața acesteia, extinderea și mansardarea construcției autorizate s-a efectuat parțial pe amplasamentul vechilor construcții existente conform hărților cadastrale din anul 1970 și integral pe amplasamentul existent conform ridicării topo avizată de O. în anul 2005. Pe acest amplasament se evidențiază cele trei dependințe ale imobilului achiziționat de intimați pârâți în anul
1995, două din dependințe respectiv corpul 2 și corpul 3se aflau situate pe limitele de proprietate dintre reclamanta recurentă și pârâții achizitori ai imobilului.
La emiterea autorizației de construire contestată în litigiu prin adresa
C. nr. 50524/43/(...) s-a dispus menținerea distanței laterale față de vecini, în sensul că se menține pe același amplasament corpul principal de clădire iar garajul și extinderea preconizată până la limitele proprietății, similar cu construcțiile învecinate, conform specificului zonei urbanistice și cu respectarea HCL nr. 8..
I. de fond a analizat depozițiile martorilor propuși de pârâți și le-a dat eficacitate deoarece depozițiile acestora se coroborează cu concluziile și constatările expertului judiciar la fața locului.
De altfel martorii audiați la propunerea reclamantei recurente evocă faptul că în prezent este modificată casa anterioară pe parcela pârâților ca urmare a executării lucrărilor, că casa veche era la o oarecare distanță însă nu se poate preciza care este aceasta, că nu-și aduce aminte de acareturile din spate și dar că poate preciza că actualul gard se află ridicat tot pe limita vechiului gard care exista înainte(f. 105 martorul K.-S. E.).
Din depoziția martorului D. C. E. (f. 104 dos fond) rezultă că în urmă cu mult timp când acesta a locuit în litigiu ( a copilărit) magazia ca și corp anexă la clădire nu avea fundație că distanța dintre această casă și cea a reclamantei era aproximativ de 50 cm.
Coroborând depozițiile martorilor în întregul lor cu gradul lor de aproximare și incertitudine în alte privințe ale stării de fapt se poate trage aceeași concluzie ca și cea a instanței de fond bazată pe expertiza tehnică și depozițiile martorilor propuși de pârâți.
În contextul și starea de fapt prezentate mai sus acordul vecinilor, respectiv al reclamantei nu era obligatoriu.
De altfel, reclamanta recurentă nu a arătat în ce modalitatea concretă s-a încălcat normele legale stabilite de C. civil și L. nr. 5. prin soluția pronunțată de instanța de fond.
De vreme ce, construcția a fost edificată pe aliniamentul și perimetrul vechilor construcții conform planului cadastral din anul 1970 nu se poate pune problema încălcării vreunui drept de servitute cu privire la distanța dintre clădiri dobândit între timp și care prin premisă să fi fost încălcat.
Cât privește servitutea de vedere prin expertiza tehnică se reține că pârâții nu au deschis geamuri care să impună concluzia că nesocotesc prevederile C.ui civil în materie.
Astfel, intimatul emitent al autorizației de construire afirmă că pe corpul principal al clădirii exista un geam deschis către proprietatea reclamantei cu latura de 0,9.,20 m care a fost păstrat conform noii documentații anexă la autorizația de construire, fiind schimbată doar tâmplăria și îndeplinind funcțiunea de geam de aerisire la baie, proiectul tehnic prevăzând soluția tehnică de folosire a unei sticle opace, precum și un paravan amplasat în exterior la o distanță de 20 cm în vederea creării ventilației.
Expertul tehnic reține cu privire la acest aspect că pentru obturarea servituții de vedere există atașat la proiectul de execuție un detaliu de montare a unui panou opac, „fumuriu din policarboat de dimensiuni 1,10 x
1,30 m"; care la momentul efectuării inspecției pe teren, acesta nu era montat, urmând ase monta după efectuarea finisajelor exterioare.
Expertul mai reține că potrivit releveului depus la proiectul în vederea avizării, fereastra de la baie are dimensiunile 50/1,20 m, față de care expertul nu poate preciza dacă are alte dimensiuni, neavând suport tehnic.
Cu referire al acest aspect, din depozițiile martorilor rezultă fără echivoc că a existat un geam în peretele corpului de clădire orientat înspre proprietatea reclamantei de dimensiuni variabile în funcție de percepția senzorială a fiecăruia și cu funcțiuni diferite, geam de baie sau de aerisire și lumină.
C. dacă în proiectul avizat s-a aprobat mărirea acesteia și funcțiunea de geam de baie, împrejurarea că s-a propus ca soluție tehnică de folosire a unei sticle opace precum și a unui paravan amplasat în exterior la o distanță de
20 cm în vederea creării ventilației, nu vatămă dreptul de servitute de vedere recunoscut reclamantei de art. 612 Cod civil.
Aspectul învederat de recurentă conform căreia documentația tehnică a fost întocmită personal de pârât în calitate de arhitect nu conduce, în lipsă de alte elemente precise la constatarea nelegalității actului, după cum nu constituie motiv de nelegalitate împrejurarea că pe parcursul edificării construcției pârâții au fost sancționați contravențional de către autoritatea publică în materia disciplinei în construcții deoarece instanța de foind și prin ricoșeu instanța de recurs nu au fost sesizate de reclamantă cu cererea de verificare a legalității edificării construcției ci cu examenul de legalitate a autorizației de construire.
Examenul de legalitate a edificării construcțiile, respectarea prescripțiilor și normelor în materie prevăzute în proiectul de autorizație și documentația tehnică nu pot face obiectul verificării legalității autorizației de construire ci se constituie dintr-o altă procedură care debutează cu o constatare pe cale administrativă de către autoritățile de resort după care în procedura contravențională ori penală instanța poate verifica în ce măsură beneficiarul și executantul respectă prescripțiile autorizației sau execută o construcție fără autorizație.
Față de cele ce precedă, Curtea apreciază că sentința pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, sens în care în temeiul art. 20 alin. 3 din L. nr. 554/2004 rap. la art. 12 din L. nr. 5. și art. 312 C.pr.civ. se va respinge recursul declarat de reclamanta G. M. împotriva sentinței civile nr. 4242 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de reclamanta G. M. împotriva sentinței civile nr. 4242 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 februarie 2012.
{ F. |
PREȘEDINTE, M. D. | JUDECĂTOR, L. U. | JUDECĂTOR, S. AL H. |
GREFIER, M. T. |
}
Red.L.U./Dact.S.M
2 ex./(...) Jud.fond.A. M. B.
