Decizia nr. 1786/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1786/2012
Ședința de la 06 M. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. A. M.
Judecător D. P.
Judecător C. I.
G. A. B.
S-au luat în examinare recursurile declarate de D. G. A F. P. M. prin A.
F. P. B. M., A. F. P. M. B. și reclamantul S. C. împotriva sentinței civile nr.
3317 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat de reclamantul S. C. este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 21,5 lei și timbru judiciar in valoare de 0,3 lei.
Recursul promovat de pârâte este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din L. nr. 5. este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3317 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al
T.ui M. s-a respins excepția lipsei calității procesuale active.
S-a admis excepția inadmisibilității cu privire la capătul de cerere prin care se solicită anularea deciziei de calcul a taxei de poluare nr. 2609/(...) și obligarea la restituirea sumei de 5.670 lei cu dobânda legală și s-a respins acest capăt de cerere ca inadmisibil.
S-a respins excepția inadmisibilității cu privire la celelealte capete de cerere.
S-a admis în parte cererea formulată de către reclamantul S. C. în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. M., A. finanțelor publice a municipiului B. M. și D. G. A F. P. M..
S-a anulat decizia de calcul a taxei de poluare nr. 31577/(...) emisă de către pârâta A. finanțelor publice a mun. B. M. și decizia nr. 760/(...) emisă de către pârâta D. generală a finanțelor publice M..
Au fost obligate pârâtele D. generală a finanțelor publice M. și A. fondului pentru mediu să restituie reclamantului suma de 3406 lei cu dobânda legală calculată conform art. 3 alin. 3 din OG 9/2000 de la data de
(...) până la restituirea integrală a sumei.
S-a anulat decizia de calcul a taxei de poluare nr. 28555/(...) emisă de către pârâta A. finanțelor publice a mun. B. M. și decizia nr. 512/(...) emisă de către pârâta D. generală a finanțelor publice M..
Au fost obligate pârâtele D. generală a finanțelor publice M. și A. F. pentru mediu să restituie reclamantului suma de 2401 lei cu dobânda legală calculată conform art. 3 alin. 3 din OG 9/2000 de la data de (...) până la restituirea integrală a sumei.
S-a anulat decizia de calcul a taxei de poluare nr. 7449/(...) emisă de către pârâta A. finanțelor publice a mun. B. M. și decizia nr. 430/(...) emisă de către pârâta D. generală a finanțelor publice M..
Au fost obligate pârâtele D. generală a finanțelor publice M. și A. F. pentru mediu să restituie reclamantului suma de 5043 lei cu dobânda legală calculată conform art. 3 alin. 3 din OG 9/2000 de la data de (...) până la restituirea integrală a sumei.
S-a anulat decizia de calcul a taxei de poluare nr. 3060/(...) emisă de către pârâta A. finanțelor publice a mun. B. M. și decizia nr. 511/(...) emisă de către pârâta D. generală a finanțelor publice M. .
Au fost obligate pârâtele D. generală a finanțelor publice M. și A. F. pentru mediu să restituie reclamantului suma de 1282 lei cu dobânda legală calculată conform art. 3 alin. 3 din OG 9/2000 de la data de (...) până la restituirea integrală a sumei.
S-a anulat decizia de calcul a taxei de poluare nr. 18636/(...) emisă de către pârâta A. finanțelor publice a mun. B. M. și decizia nr. 247/2010 emisă de către pârâta D. generală a finanțelor publice M..
Au fost obligate pârâtele D. G. A F. P. M. și A. F. pentru mediu să restituie reclamantului suma de 344 lei cu dobânda legală calculată conform art. 3 alin. 3 din OG 9/2000 de la data de (...) până la restituirea integrală a sumei.
S-a anulat decizia de calcul a taxei de poluare nr. 32741/(...) emisă de către pârâta A. finanțelor publice a mun. B. M. și decizia nr. 509/(...) emisă de către pârâta D. generală a finanțelor publice M..
Au fost obligate pârâtele D. generală a finanțelor publice M. și A. F. pentru mediu să restituie reclamantului suma de 8800 lei cu dobânda legală calculată conform art. 3 alin. 3 din OG 9/2000 de la data de (...) până la restituirea integrală a sumei.
S-a anulat decizia de calcul a taxei de poluare nr. 27940/(...) emisă de către pârâta A. finanțelor publice a mun. B. M. .
Au fost obligate pârâtele D. generală a finanțelor publice M. și A. F. pentru mediu să restituie reclamantului suma de 11324 lei cu dobânda legală calculată conform art. 3 alin. 3 din OG 9/2000 de la data de (...) până la restituirea integrală a sumei.
S-a anulat decizia de calcul a taxei de poluare nr. 7020/(...) emisă de către pârâta A. finanțelor publice a mun. B. M. și decizia nr. 175/(...) emisă de către pârâta D. generală a finanțelor publice M..
Au fost obligate pârâtele D. generală a finanțelor publice M. și A. F. pentru mediu să restituie reclamantului suma de 5086 lei cu dobânda legală calculată conform art. 3 alin. 3 din OG 9/2000 de la data de (...) până la restituirea integrală a sumei. au fost obligate pârâtele D. generală a finanțelor publice M. și A. fondului pentru mediu să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 390,8 lei.
P. a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Deliberând cu prioritate asupra excepției inadmisibilității, aceasta a fost admisă deoarece adresa menționată în petit nu reprezintă un act administrativ in sensul art. 2 din L. nr. 544/2004.
Art. 1 alin. (1) din L. nr. 5. consacră dreptul oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei astfel cauzată.
Reclamantul s-a adresat tribunalului în temeiul acestui text legal. Conformându-se exigentelor articolului 137 alin.1 C.Proc.Civ., instanța a soluționat cu prioritate cele 3 excepții invocate.
Excepția inadmisibilității anularii adreselor nr. 11845/(...) a fost admisa, instanța reținând că aceasta nu reprezintă un act administrativ în sensul art. 2 din L. nr. 544/2004.
Conform art.8 din acelasi act normativ, în materie de contencios administrativ, controlul judecatoresc se exercita împotriva actelor unilaterale cu caracter individual sau normativ emise de o autoritate publica[....]care dau nastere, modifica sau sting raporturi juridice.
Cum adresa a carei anulare o solicita reclamantul nu are aceste caractere este exceptata controlului judecatoresc in procedura de contencios administrativ.
Întrucat contestația a fost formulata cu depăsirea termenului legal, imperativ de 30 de zile prevazut de art. 207 din O.92/2003, instanta a admis exceptia tardivitatii invocată.
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei D. G. a F. P. M.., a fost admisă, instanța reținand ca înscrisurile a caror anulare se solicita nu au fost emise de aceasta.
Deliberând asupra excepției inadmisibilității, instanța de fond a constatat că art. 1 alin. (1) din L. nr. 5. consacră dreptul oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei astfel cauzată.
Reclamantul s-a adresat tribunalului în temeiul acestui text legal.
Potrivit art. 205 alin. (1) Cod procedură civilă, împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrativ fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii.
Prin urmare, raportat la faptul că reclamantul a inițiat procedura prevăzută de art. 7 din L. nr. 5., iar pârâta a comunicat refuzul său după cum menționează prin întâmpinare, cererea reclamantei se încadrează în termenul general în care instanța de contencios poate fi sesizată, prevăzut de art. 11 din L. nr. 5..
În speță, reclamantul nu contestă cuantumul taxei de primă înmatriculare, modul de calcul al acesteia, ci invocă, după cum deja s-a arătat, caracterul său discriminator. Prin urmare, refuzul de a i se restitui această taxă se constituie într-un act administrativ de natură să vatăme interesul său, în sensul art. 1 din L. nr. 5., iar nu decizia de calcul, care nu face decât să exprime cuantumul taxei de poluare pentru autovehiculul achiziționat de reclamant.
Asupra cauzei pe fond tribunalul a reținut că în vederea efectuării primei înmatriculări in România a autovehiculului sus individualizat reclamantul a solicitat pârâtei, A. F. P. B. M. calcularea taxei de poluare. C. sa a fost soluționată prin emiterea deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule .reclamantul achitând taxa stabilită.
Analizând actul normativ incident, respectiv OUG nr. 5. T. a reținut că acesta, în forma în vigoare la data plății taxei, încalcă dispozițiile dreptului comunitar.
În privința cererii de chemare în garanție:
Raportat la prevederile H. 6. privind normele metodologice de aplicare a O. 5. taxa de poluare se achită la unitățile T. S., însă ulterior este transferată și administrată de către A. F. de M., astfel că în baza art. 60 Cod procedură civilă, din considerentele menționate pentru admiterea acțiunii principale, instanța a admis cererea de chemare în garanție astfel cum a fost formulată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. A F. P.
A J. M. prin A. F. P. B. M. , prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul repingerii cererii de chemare în judecată și menținerea ca temeinic și legal a actului administrativ fiscal reprezentând decizia de calcul a taxei pe poluare emisă de organul fiscal.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și în considerarea disp. art. 3041 C.pr.civ., pârâta a susținut că instanța de fond interpretând greșit disp. art.1 din O.U.G. nr. 5. a admis în mod nelegal acțiunea reclamantului și a dispus obligarea organului fiscal la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare cu dobânda legală, calculată de la data plății.
S-a ma arătat că s-au interpretat în mod eronat dispozițiile O.U.G. nr.
5., care sunt aplicabile în cauză. Pârâta consideră că instanța de fond, departe de a da eficiență textelor din O.U.G. nr. 5., a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, soluția fiind nelegală, deoarece actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de poluare, iar suma solicitată de reclamantă nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabilului.
Recurenta a reiterat excepția inadmisibilității, invocată și în fața instanței de fond, arătând că nu a fost urmată procedura fiscală obligatorie, prev. de dipozițiile codului de procedură fiscală.
Mai arată recurenta că în mod greșit instanța de fond a dispus restituirea sumei reprezentând taxă de poluare, fără să se facă referire la actul din care provine această sumă.
De asemenea, recurenta critică statuările instanței de fond referitoare la caracterul discriminatoriu al taxei, în raport de dispozițiile dreptului comunitar. S. recurenta că fiecare stat membru al Uniunii Europene își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.
A mai apreciat pârâta că OUG nr. 5., în forma aflată în vigoare la momentul plății taxei, respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful 1 (art. 110) din Tratat, fiind neutră din punct de vedere fiscal..
Referitor la capătul de cerere prin care reclamanta solicită acordarea dobânzii legale aferentă taxei achitate, pârâta solicită respingerea acestuia, având în vedere atât dispozițiile Codului de pr. fiscală cât și pe cele ale Ordinului nr. (...) pentru aprobarea procedurii de restituire, care prevăd că pentru procedura de restituire a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal sunt aplicabile termenele prev. de dispozițiile art. 199 (în prezent art. 70) alin. 1 și
2 sau art. 112 alin. 2 din O. nr. 92/2003, republicată, după caz, iar dobânda se calculează începând cu ziua imediat următoare expirării termenului prev. la pct. 1 sau a celui prev. la C. I pct. 4 alin. 3, după caz, și se acordă la cererea contribuabililor.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs și chemata în garanție A. F. pentru M. solicitând modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantei .
1.Critică hotărârea instanței de fond sub aspectul determinării corecte a dispozitiilor din Tratatul Comunitatii Europene în raport de care se impune a fi stabilită compatibilitatea prevederilor OUG nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu normele comunitare.
In privinta analizei taxei prin prisma art. 110, teza 1, TFUE ,atunci când si o astfel de exigență a fost supusă analizei, opinează că, instanța de fond nu s-a referit la practica CEJ relevanta cu privire la întelesul si întinderea art. 110, teza 1, TFUE în materia taxării interne, în genere, și a auto vehiculelor, în special, fapt ce a condus la concluzii greșite, dar nu cu privire la legea româna, ci la cea comunitară.
S. că taxa pe poluare pentru autovehicule este conformă cu articolul
110 TFUE și nu reprezintă o măsură discriminatorie. Obiectivul articolului
110 TFUE, așa cum a reținut avocatul general, este să interzică impozitarea internă care discriminează, direct sau indirect, produsele importate în favoarea produselor naționale.
2. Critică, de asemenea, soluția primei instanțe cu privire la capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată.
Consideră că instituția chemată în garanție nu poate fi obligată la plata acestora în primul rând pentru că nu a stabilit suma de plată reprezentând taxa pe poluare, respectiv nu a emis actul administrativ Decizia de calcul și, în al doilea rând, pentru că virarea sumelor în bugetul F. pentru mediu se face în temeiul OUG nr. 5., neputând fi reținută vreo culpă.
În drept își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 299 și urm. C. proc. civ., OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin L. nr. 1., precum și pe prevederile L. nr. 5. a contenciosului administrativ.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs și reclamantul. S.
C., prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea în parte a sentinței atacate în sensul admiterii în tot a cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată cu obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată în fond în cuantum de 750 lei onorariu avocațial precum și la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și în considerarea disp. art. 3041 C.pr.civ., reclamantul a susținut că instanța de fond interpretând greșit disp. art.1 din O.U.G. nr. 5. și a respins în mod nelegal acțiunea reclamantului
S-a mai arătat că s-au interpretat în mod eronat dispozițiile O.U.G. nr.
5., care sunt aplicabile în cauză și că taxa în discuție, achitată în condițiile codului fiscal, încalcă dispozițiile dreptului comunitar.
Analizând recursurile formulate, Curtea reține următoarele:
In analiza recursurilor declarate in cauza Curtea a analizat cu prioritate motivul de ordine publica vizind calitatea procesual activa a reclamantului raportat la prevederile art. 30 C. ,motiv care daca ar fi intemeiat ar face inutila analiza celorlalte motive de recurs .
Reclamantul a încheiat o serie de contracte de cesiune a creanțelor pe care persoanele indicate ca si cedenti in contractele de cesiune depuse la dosarul instantei de fond le-ar avea împotriva S. ,creante constând in restituirea taxei pe poluare perceputa de administrațiile financiare în baza OUG 5. ,reglementare nationala apreciata a fi contrară dreptului comunitar
.
După încheierea contractelorde cesiune , reclamantul a notificat cesiunea și a formulat contestație împotriva deciziilor de calcul conform articolului 205 cod procedură fiscală,respectiv cereri de restituire a taxei de poluare .
Aceste contestații si cereri au fost respinse ca nedepuse in termenul de 30 de zile prevăzut de articolul 207 cod procedură fiscală respectiv ca neintemeiate .
Potrivit articolului 23 cod procedură fiscală dreptul de creanță fiscală
și obligația corelativă se nasc în momentul în care se constituie baza de impunere care le reglementează .Ca atare, de regulă S. și unitățile administrativ teritoriale au calitatea de subiect activ in raporturile de drept procesual fiscal iar pe cale de excepție această calitate aparține persoanelor fizice și juridice care au dreptul la rambursarea sau restituirea de impozite și taxe .
Articolul 30 cod procedură fiscală stabilește și posibilitatea de cesiune a creanțelor fiscale constând în dreptul de restituire sau rambursare a unor sume dacă sunt îndeplinite două condiții :creanța să fie stabilită în condițiile legii și cesiunea să fie notificată organului fiscal.
Prima condiție este o condiție de validitate deoarece creanța contribuabilului trebuie să rezulte din decizia de restituire sau hotărâre judecătorească în condițiile articolului 117 cod procedură fiscală .
Această condiție nu este îndeplinită de reclamantul recurent pentru că cesiunea nu poate fi anterioară stabilirii caracterului cert,lichid si exigibil al creantei prin decizie sau hotărâre judecătorească.
Fiind o reglementare derogatorie de la prevederile codului civil
,cesiunea de creanță fiscala poate avea loc și produce efecte față de organul fiscal cu condiția stabilirii caracterului cert,lichid si exigibil al creanței contribuabilului. Cesiunea nu poate privi asadar drepturi litigioase sau drepturi al caror caracter cert,lichid si exigibil nu a fost stabilit inca ci doar drepturi deja existente și recunoscute de către părți si al caror caracter cert
,lichid si exigibil este stabilit in modalitatile sus mentionate .
Articolul 30 C.pr. fiscala se coroboreaza in sensul celor mai sus mentionate cu prevederile art. 116 alin. 5 lit h si alin 5 indice 1 C. si art. 117 alin. 6 C.pr. fiscala care in ipoteza formularii unui cereri de restituire a unor creante fiscale prevad obligativitatea in primul rind a compensarii sumei ce trebuie restituita cu eventualele datorii fata de buget ale contribuabilului urminind ca doar suma ramasa in urma compensarii sa fie supusa restituirii .Ca atare in toate situatiile in care o persoana a achitat o suma supusa restituirii in primul rind se verifica daca nu opereaza compensarea si doar apoi se stabileste suma de restituit .Astfel se explica si de ce art. 30 C. impune ca o conditie de validitate a cesiunii de creanta ca in cauza creanta cesionata sa fie stabilita adica sa aiba un caracter cert si lichid .
In speta dreptul cedentilor la restituirea taxei de poluare achitata si contrara dreptului comunitar nu a fost stabilita in conditiile art. 117 C.pr fiscala fie prin decizie de restituire ,fie prin hotarare judecatoreasca.Rezulta asadar ca cesiunea de creanta din speta nu este valabila ,iar cesionarul nu a dobandit nici un drept legal de restituire.Pe cale de consecinta cesionarul nu are calitate procesual activa nici pentru a urma procedura prevazuta de art. 205 si urm C. pr. fiscala care este deschisa numai celui care consideră că a fost lezat în drepturile sale si a solicita accesoriu anularii actului si restituirea sumei si nici de a solicita pe cale principala restituirea taxei de poluare intrucit nu este titularul vreunui drept care sa fie lezat in speta .
Este adevărat că organul fiscal nu a respins contestația administrativă pe excepția lipsei calității procesuale active iar principiul neagravarii situatiei in propria cale de atac functioneaza si in cazul exercitarii actiunii reglementate de art. 205-218 C. .
Curtea apreciaza insa ca in speta exceptia lipsei calitatii procesual active putea fi invocata de catre parate in fata instantei de fond si ca admiterea ei fie de catre instanta de fond sau recurs nu reprezinta o agravare a situatiei reclamantului in propria cale de atac .
Astfel asa cum s-a aratat mai sus contestatiile si cererile formulate de catre reclamant au fost respinse ca neintemeiate sau ca nedepuse in termen
.Din perspectiva dreptului material care se dorea a fi realizat prin prezentul demers judiciar indiferent ca realizarea dreptului este respinsa pe unul din argumentele sus mentionate pentru reclamant situatia este aceeasi respectiv dreptul pretins nu a putut fi valorificat in acest demers judiciar .
Principiul agravarii situatiei in propria cale de atac trebuie analizat de la caz la caz in functie de interesele urmarite de catre parti in litigiul concret in care se analizeaza .
Din analiza cesiunilor de creanta rezulta ca aceasta cesiune a fost conceputa de catre parti ca un mecanism care sa usureze recuperarea taxei de poluare de catre cedenti .Din aceasta perspectiva respingerea actiunii ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesual activa este chiar mai favorabila reclamantei care ar purtea uza in mod legal de prevederile art. 30
C. in faza unei eventuale executari silite a sumelor stabilite in favoarea cedentilor prin hotarari judecatoresti irevocabile .
In literatura de specialitate se arata ca nu se poate retine prevalenta principiului neagravarii situatiei in propria cale de atac in cazul in care este vorba de incalcarea unei norme imperative care atrage nulitatea absoluta dindu-se ca exemplu posibilitatea invocarii exceptiei de prescriptie ,a exceptiei autoritatii de lucru judecat pornind de la premisa ca nu se poate vorbi de o inrautatire a situatiei in propria cale de atac in situatia unui drept nul din start.Si in speta instanța de judecată nu poate recunoaște reclamantului un drept propriu la restituire pentru că acesta ar contraveni unor dispozitii legale imperative si practic prin invocarea acestui principiu s- ar recunoaste reclamantei un drept nul de la chiar data incheierii contractului de cesiune de creanta .
Imprejurarea ca taxa de poluare ce a facut obiectul cesiunii de creanta este contrara dreptului comunitar si ca pentru recuperarea ei nu mai este necesara parcurgerea procedurii prevazute de art. 205 si urm din C.pr fiscala asa cum s-a statuat prin decizia 2. de catre I. nu contrazic cele mai sus expuse .Altfel spus solutia de fata nu incalca principiul prioritatii dreptului Uniunii Europene sau al efectului direct al acestui drept.
Pe langa aceste principii o alta trasatura definitorie a dreptului european este autonomia procedurala nationala in aplicarea acestui drept
.Aplicind si acest principiu este evident ca in cazul de fata reclamantul nu are calitatea procesual activa asa cum s-a aratat deja intrucit nu este titularul unui drept legal dobandit si pe cale de consecinta nu a suferit vreun prejudiciu legat de un asemenea drept prin incalcarea de catre legislatia interna a dreptului Uniunii Europene.
In ipoteza in care o taxa este perceputa contrar dreptului comunitar asa cum se arata in literatura de specialitate in virtutea autonomiei procedurale sus indicate caile procedurale de restituire ale acesteia sunt cele folosite si pentru recuperarea taxelor platite cu incalcarea dreptului intern cu conditia ca acestei cai sa fie efective si sa nu faca imposibla recuperarea taxei .
Este evident ca persoanele prejudiciate prin perceperea taxei de poluare in speta cedentii au si in prezent in limita termenului de prescriptie deschisa calea actiunii de restituire in temeiul art. 117 lit.d din C.pr fiscala care este asadar o cale de atac efectiva si care face posibila recuperarea taxei nelegal achitate.
Totodata in ipoteza acestor actiuni la fel ca si pentru actiunele de restituire a taxelor interne exista un mecanism de verificare a existentei dreptului de restituire, respectiv se verifica daca taxa a fost achitata pentru un autovehicul ce provine din spatiul U.E,verificare ce se face fie de catre organul care a colectat taxa in cazul in care se adreseaza cu o cerere acestuia , fie de catre instanta de judecata .Si in acest caz la fel ca si in cazurile din dreptul intern raman in vigoare in virtutea principiului autonomiei procedurale celelalte reguli cuprinse in Codul de procedura fiscala respectiv cele vizind compensarea si restituirea doar a sumei ramase dupa compensare si posibilitatea cesionarii doar dupa stabilirea lor ,aceste reguli neimpiedicind efectivitatea caii procedurale recunoscute celor in drept pentru recuperarea taxei de poluare achitata cu incalcarea dreptului UE si neincalcind principiul prioritatii dreptului Uniunii Europene si a caracterului direct al acestuia .
Asa cum s-a aratat mai sus art. 30 C. este o prevedere legala cu caracter imperativ,iar vatamarea ce rezulta din nerespectarea sa consta in imposibilitatea aplicarii art. 116 alin. 5 si art. 117 alin alin. 6 C.pr. fiscala
,vatamare ce nu poate fi inlaturata decit prin respingerea actiunii pe lipsa calitate procesual activa .
În consecință ,in baza considerentelor de mai sus Curtea în baza articolului 312 cod procedură civilă raportat la articolul 20 din L. 5. va admite recursul declarate in cauza de parate si va modifica sentinta recurata in sensul admiterii exceptiei lipsei calitatii procesual active si respingerii actiunii ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesual activa .In baza acelorasi considerente va respinge recursul reclamantului .
P. ACESTE MOTIVE IN NUMELE L.
D E C I D E
Admite recursul declarat de către pârâtele D. G. A F. P. M. prin A. F. P. B. M. și A. F. P. M. B. împotriva sentinței civile nr.3317 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui M., pe care o modifică în întregime în sensul că respinge acțiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Respinge recursul declarat de reclamantul S. C. împotriva aceleiași sentințe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 martie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. A. M. D. P. C. I.
G. A. B.
red.AAM/AC
2 ex. - (...)
jud.fond.H. M.
