Sentința nr. 405/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 405/2012
Ședința 05 I. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. P.
Grefier M. N. Țâr
Pe rol judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta A. DE D. I. T. DE N. A. - T. N. în contradictoriu cu pârâtul M. D. R. ȘI T. - D. C. ȘI V. U. F. C., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare
La apelul nominal, făcut în cauză, la prima și la a doua strigare se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea promovată nu este legal timbrată, lipsind diferența de taxă judiciară de timbru în valoare de 2 lei și diferență timbru judiciar în valoare
0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de (...) prin fax, și ulterior la data de (...) prin poștă se înregistrează din partea pârâtului-întâmpinare, însoțită de înscrisuri prin care se solicită respingerea acțiunii.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591 alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.3 C.pr. civilă și art.10 din L. nr.554/2004 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Totodată, reține că deși legal citată reclamanta cu mențiunea achitării diferenței de taxă judiciare de timbru în cuantum de 2 lei și a diferenței de timbru judiciar în valoare de 0,15 aferente judecării cererii formulate nu și-a îndeplinit această obligație. Motiv pentru care, invocă din oficiu, în temeiul art.137 C.pr. civilă coroborat cu art.20 alin.3 din L. nr.146/1997 excepția insuficientei timbrări și reține cauza în pronunțare asupra acestei excepții.
C U R T E A ,
Prin cererea înregistrată în dosarul cu numărul de mai sus, reclamanta A. DE D. I. T. DE N. a chemat în judecată pârâtul M. D. R. ȘI T.
- D. C. ȘI V. U. F. C., solicitând anularea în tot a Notei de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr. CA 20598/(...) emisă de M. D. R. și T. -
D. control și verificare utilizare fonduri comunitare.
În motivarea cererii arată că A. de D. I. T. de N. este beneficiarul unui contract de cofinanțare prin P. O. R., Axa prioritară 3, Domeniul de intervenție 3.3. Finanțarea prin P. F. E. de D. R. 85,0%, bugetul central de stat 13%, buget propriu 2% prin contractul de finanțare nr. 7. cu finanțator
M. Autoritate de management (A.C) și ADR N.-Vest organism intermediar
(OI).
Prin acest proiect se urmărește a se achiziționa autospeeciale care vor dcservii Inspectoratelor pentru Situații de urgență din cele 6 județe (C., Satu Mare, Maramureș, Bistrița Năsăud, Bihor, Sălaj), membre asociate în A. Printre aceste autospeciale se număra salvări, mașini de descarcerare s.a., în total un număr de 64 de vehicule. În vederea realizării obiectivelor propuse prin P., A. de D. I. T. a achiziționat produsele (autospecialele) cu respectarea OUG nr. 3., respectiv prin aplicarea procedurilor de achiziție publică, licitație deschisă și cerere de ofertă.
Ca urmare a unui control efectuat de către M., s-au constatat așazise nereguli în conformitate cu prevederile OUG nr. 66/2011. În urma controlului MDRT a intocmit N. de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr. C.A. 20598/(...). Reclamanta arată că și-a expus punctul de vedere și s-a împotrivit susținerilor din P.ul de N. de constatare.
Temeiurile de drept invocate nu sunt aplicabile în totalitate, respectiv
D. 2. nu este un act normativ aplicabil la nivel de entități juridice de drept privat ( sau public local). Arată în acest sens, cum este reglementată D. la A.
288 (ex-articolul 249 TCE) din Tratatul Privind Funcționarea Uniunii
Europene: "Pentru exercitarea competențelor Uniunii instituțiile adoptă regulamente, directive, decizii, recomandări și avize. Regulamentul are aplicabilitate generală. Acesta este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în fiecare stat membru";.
D. este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins, lăsând autorităților nationale competența în ceea ce privește forma și mijloacele. D. este obligatorie în toate elementele sale. În cazul în care se indică destinatarii, decizia este obligatorie numai pentru aceștia. Recomandările și avizele nu sunt obligatorii";.
D. are caracter obligatoriu pentru statele membre destinatare în ceea ce privește rezultatul care trebuie atins, dar le lasă pe acestea să aleagă forma și mijloacele. O directivă poate avea ca destinatar un stat membru, mai multe state membre sau totalitatea acestora. Pentru ca principiile prevăzute în directivă să producă efecte la nivelul cetățeanului, legiuitorul național trebuie să adopte un act de transpunere (numit și "măsură națională de punere în aplicare") în dreptul intern care adaptează legislația națională, conform obiectivelor definite în directivă. În principiu, cetățeanului nu i se conferă drepturi, nici nu i se impun obligații decât după ce actul de transpunere a directivei în dreptul național a fost adoptat. Obligate doar să îndeplinească scopurile directivei, statele membre dispun, pentru transpunere, de o flexibilitate care le permite să țină cont de specificitătile naționale. Transpunerea trebuie să se efectueze în termenul stabilit prin directivă. Transpunând directivele, statele membre sunt obligate să aleagă formele de drept intern cele mai adecvare pentru a asigura efectul util al dreptului comunitar (articolul 10 CE). Directivele trebuie să fie transformate în norme obligatorii de drept intern care satisfac imperativele securității și clarității juridice și fac ca individul să fie în măsură să își valorifice drepturile pe care le obține prin directivă. Nu este permis ca unor reglementări adoptare în conformitate cu directivele comunitare să li se aducă modificări contrarii obiectivelor directivelor în cauză (efect de "blocare").
Directivele UE sunt acte cu conținut obligatoriu pentru statele membre, și nu pentru persoane fizice sau juridice (printre care și A. T. de N.
). Pentru aceștia se aplică legislația internă. Prin urmare consideră că nu se poate reține încălcarea Directivei 2004/18/ CE întrucât această directivă este transpusă la nivel național prin OUG 3. și nu poate constitui un temei de drept în baza căruia să existe posibilitatea aplicării corecțiilor financiare.
Legislatia națională nu a fost încălcată, întrucât art. 75 alin. 3 al OUG
34 /2006 precizează, pentru anunțul de intenție, obligativitatea introducerii informațiilor care sunt prevăzute pentru anunțul de participare - în măsura în care acestea sunt cunoscute la data publicării anunțului de intenție.
Acestea nu au fost cunoscute din mai multe motive, din care enumeră: anunțul de intenție a fost publicat la data de (...) înaintea semnării Contractului de finanțare 7. (...); specificațiile tehnice, caietele de sarcini detaliate au fost întocmite abia după semnarea contractului. Cerințele de calificare trebuie corelare cu obiectul și complexitatea contractului. Neavând specificațiile complete nu s-a putut stabilit complexitatea contractului și respectiv nu s-au cunoscut la data (...) cerințele de calificare și nici criteriul de atribuire sau alte detalii legate de viitoarea achiziție.
Autoritatea contractantă nu putea cunoaște la data publicării anunțului de participare cerințele de calificare, selecție și criteriul de atribuire, și prin urmare, reducerea de timp a fost făcută cu respectarea normelor legale în vigoare.
Instanța din oficiu a invocat excepția insuficientei timbrări a cererii.
Examinând cererea, din perspectiva excepției invocate, curtea reține următoarele:
Dovada de îndeplinire a procedurii de citare confirmă împrejurarea că reclamantei i-a fost adusă la cunoștință obligația de achitare a taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în conformitate cu dispozițiile art.19 din L. nr.146/1997.
Acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești [...] sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta lege, și se taxează în mod diferențiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani potrivit prevederilor art. 1 din L. nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Dispozițiile art. 11 din L. nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru statuează : Cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din: taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabila în bani, soluționată de prima instanță.
Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. In cazul când se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială, fără a se ține seama de reducerea ulterioara.
Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii în conformitate cu prevederile art.20 alin 3 din L. nr 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ prin D. nr. 935 din 18 octombrie 2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr.
146/1997 privind taxele judiciare de timbru a statuat că accesul liber la justiție nu înseamnă că acesta trebuie să fie în toate cazurile gratuit și în acest sens s-a reținut că art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și echitabil ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De asemenea, Curtea a constatat că dispozițiile Legii nr. 146/1997 nu aduc atingere statului de drept, democratic și social, demnității omului, drepturilor și libertăților cetățenilor sau altor valori supreme garantate prin L. fundamentală.
Curtea E.ă a Drepturilor Omului amintește, în cauza Weissman și alții contra România, că nu a negat niciodată că interesul unei bune administrări a justiției poate justifica impunerea unei restricționări financiare a accesului unei persoane la un tribunal (Tolstoy-Miloslavsky, citat mai sus, pag. 80-81, §§ 61 și următoarele, și Kreutz).
Acțiunea promovată nu este legal timbrată, lipsind diferența de taxă judiciară de timbru în valoare de 2 lei și diferență timbru judiciar în valoare
0,15 lei.
Constatând că reclamanta, deși legal citată cu mențiunea de a achita taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, nu a îndeplinit obligația de plată până la termenul stabilit, neachitând diferența de taxă de timbru și timbrul judiciar, astfel că urmează a se aplica sancțiunea anulării ca insuficient timbrate a acțiunii, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. 3 din L. nr.
146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Anulează ca insuficient timbrată acțiunea formulată de A. DE D. I. T. DE N., cu sediul în C.-N., B-dul 21 D. 1989 nr. 108, apartamentul. 12, în contradictoriu cu pârâtul M. D. R. ȘI T. - D. C. ȘI V. U. F. C., cu sediul în B., str. A. nr. 17, L. N., sector.5.
Cu drept de recurs în termen 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, (...).
PREȘEDINTE GREFIER D. P. M. N. ȚÂR
Red. D.P. dact. GC
4 ex/(...)
