Decizia nr. 2538/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)

D. CIVILĂ Nr. 2538/2012

Ședința data de 28 M. 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE F. T. JUDECĂTOR M. H.

JUDECĂTOR M. B.

G. D. C.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta V. V. împotriva sentinței civile nr. 7133 din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., în contradictoriu pârâta C. DE A. DE S. M., având ca obiect - anulare act administrativ - decizie de impunere.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:

Cauza se află la primul termen de judecată, recurs. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul promovat este legal timbrat, cu taxă judiciară de timbru în valoare de 4 lei, achitată cu chitanța nr. 0619719 din (...), aflată la fila 9 din dosar și timbru judiciar de 0,15 lei.

Se constată că recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 242 pct.2 C.pr.civ.

Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art. 10 al. 2 din L. nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3

C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art.150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 7133 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...) s-a respins acțiunea promovată de reclamanta V. V. în contradictoriu cu pârâta C. DE A. DE S.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin D. nr. 1. din (...) (filele 9-12) a fost respinsă contestația promovată de reclamanta S. V. E. împotriva Deciziei de impunere nr. 4. din (...) emisă de C. de A. de S. M. (fila 5) prin care s-au stabilit în sarcina reclamantei contribuții la F. național unic de asigurări sociale de sănătate în sumă de

2.912 lei debit, suma de 3.008 majorări de întârziere calculate până la data de (...) și suma de 437 penalități calculate până la data de (...).

În situația de față, reclamanta a realizat venituri din transferul titlurilor de valoare în anul 2007.

Anterior intrării în vigoare a OUG nr. 9. dispozițiile art. 257 din L. nr.

95/2006 prevedeau că, persoana asigurată are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările de sănătate, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 213 alin. 1, iar contribuția lunară a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 6,5 % .

Veniturile din transferul titlurilor de valoare intră în categoria altor venituri care se supun impozitului pe venit, iar potrivit dispozițiilor art. 65 din L. nr. 5. câștigurile din transferul titlurilor de valoare, orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investiții sau alt instrument financiar, calificat astfel de către C. N. de V. M., inclusiv instrumente financiare derivate, precum și părțile sociale sunt cuprinse în cadrul veniturilor din investiții și sunt impozabile.

Începând cu data intrării în vigoare a OUG nr. 9., respectiv (...) pensionarii care au realizat venituri impozabile din „transfer titluri de valoare"; au fost scutiți de plata contribuției la F. sens în care s-a stabilit că, contribuția lunară a persoanei asigurate se aplică asupra veniturilor din pensiile care depășesc limita supusă impozitului pe venit, sens în care a fost introdusă lit. e, iar potrivit lit. f și asupra veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, veniturilor din dividende și dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere și altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a-e, alin. 2^1 și art. 213 alin. 2 lit. h, dar nu mai puțin de un salariu de bază minim brut pe țară, lunar.

Având în vedere textele de lege mai sus menționate, în vigoare în perioada de referință pentru care s-a stabilit obligația de plată prin decizia de impunere contestată, rezultă că obligația de plată trebuia achitată de către pensionarii care au realizat venituri impozabile din „transfer titluri de valoare";.

Astfel, calitate de asigurat a reclamantei derivă din legea organică privind reforma în domeniul sănătății, situație în care dispozițiile art. 257 din L. nr. 95/2006 îi sunt aplicabile, astfel că, indiferent de încheierea contractului de asigurare cu casa de asigurări de sănătate, posibilitatea de a nu plăti contribuția din veniturile realizate pe raza județului M., în contul fondului unic este exclusă.

Potrivit art. 91 alin. 1 din OG nr. 92/2003 dreptul organului fiscal de a stabili obligații fiscale se prescrie în termen de 5 ani și începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanța fiscală. Articolul 23 din același act normativ, stipulează faptul că dreptul de creanță fiscală și obligația fiscală corelativă se nasc în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează și, de la aceea dată se naște și dreptul organului fiscal de a stabili obligațiile datorate.

Potrivit art. 119 și 120 din O.G. nr. 92/2003, pentru neachitarea la termenul de scadență se datorează, la data verificării, majorări și penalități de întârziere. M. de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. De asemenea, potrivit art. 114 din același act normativ, plata cu întârziere a obligațiilor fiscale se sancționează cu o penalitate de întârziere, începând cu date de întâi a lunii următoare scadenței acestora.

Pentru considerentele sus menționate, acțiunea a fost respinsă potrivit dispozitivului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta V. V., solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței civile nr.7133 din (...), cu consecința admiterii contestației și anularea Deciziei nr.1. din (...) și a Deciziei de lmpunere nr.4. din 8 I. 2011 ca nelegală și nefondată, cu consecința exonerării reclamantei de plata sumei de 6.357 lei, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxele judiciare de timbru și onorar de avocat în sumă de 3.000 lei (fond și recurs).

În motivare s-a arătat că:

Veniturile realizate de reclamantă sunt exceptate de la plata contribuției de asigurări de sănătate potrivit dispozițiilor art. 257 alin. 2 lit.f coroborate cu dispozițiile art. 257 alin.(2 ind. 2) din L. nr. 95/2006.

În condițiile dispozițiilor de mai sus, reclamanta putea fi obligată la plata contribuției numai în situația în care nu realiza venituri de natura celor prevăzute la alin. 2 ind. 2 al art. 257, adică venituri din pensii.

Prin întâmpinare, intimata confirmă faptul că din luna septembrie

2006, prin O. nr. 7., s-a modificat L. nr. 95/2006, incluzîndu-se la art. 257

și pensionarii, alături de celelalte categorii pentru care nu se datorează contribuție din alte venituri care se supun impozitului pe venit, dar susține că reclamanta nu beneficiază de aceste dispoziții legale, fără a observa că tranzacția efectuată de reclamantă este în anul 2007, deci după septembrie

2006.

Această apărare formulată de reclamantă a fost total ignorată de instanța de fond.

II. Cu privire la accesoriile calculate la debit.

Din considerentele Deciziei de impunere nr.4. din 8 I. 2011, rezultă că temeiul de drept în baza căruia s-a emis această decizie este art.83 alin. 4 din C. de proc. fiscală.În consecință, intimata apreciază că are calitatea de organ fiscal.

Potrivit art. 85 din C. de proc. fiscală, impozitele, taxele, contribuțiile

și alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc astfel: a) prin declarație fiscală, în condițiile art. 82 alin.2 și art. 86 alin. 4; b )prin decizie de impunere emisă de organul fiscal, în celelalte cazuri. Comunicarea deciziilor de impunere, indiferent dacă acestea privesc obligații fiscale principale sau accesorii, trebuie să se facă în conformitate cu dispozițiile art.44 Cod proc. fiscală, astfel încît să existe certitudinea că a luat la cunoștință de sumele de plată stabilite în sarcina sa.

În lipsa comunicării acestor decizii, acestea nu pot fi opozabile contribuabilului iar organul fiscal nu poate pretinde executarea obligației stabilite decât de la data comunicării deciziei de impunere.

Prin decizia nr.136 din 12 iulie 2011, intimata recunoaște că pensionarii încadrati la art. 213 alin.2 lit. "h" și art. 257 alin. lit. "e" din L. nr.95/2006 au fost scutiți de plata contribuției la F. pentru venituri din "transfer titluri de valoare""începînd cu data de 30 I. 2008, dar consideră că D. de impunere nr. 4. din 8 I. 2011 are o aplicabilitate retroactivă iar principiul neretroactivității legii civile consacrat de art. 15 alin. 2 din Constituiția României nu ar avea aplicabilitate în speța de față, ceea ce nu ne poate conduce decît la concluzia că suntem în prezența unui act administrativ fiscal nelegal.

Prin urmare, dacă obligația principală nu există, nu pot exista nici accesoriile. Dar chiar dacă ar exista obligația principală, accesoriile nu pot fi calculate decît de la data comunicării deciziei de impunere.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:

Reclamanta este pensionară, conform Deciziei de pensionare nr.1. din

3 aprilie 1995, iar în cursul anului 2007 a efectuat tranzacții pe piața de capital cu acțiuni pe care le-a dobîndit în procesul de privatizare în masă.

Veniturile realizate din aceste tranzacții i-au fost impozitate direct, prin reținere la sursă, de S. de brokeraj C. I. S. S., prin sucursala din B. M..

Aferent acestor operațiuni, prin decizia de impunere nr. 4. din (...) emisă de pârâta C. de A. de S. M., s-au stabilit în sarcina reclamantei contribuții la F. național unic de asigurări sociale de sănătate, în sumă de

2.912 lei debit, suma de 3.008 majorări de întârziere, calculate până la data de (...) și suma de 437 penalități, calculate până la data de (...).

Ulterior, prin D. nr. 1. din (...), a fost respinsă contestația promovată de reclamantă împotriva acestui titlu de creanță.

În acest context, a înaintat prezenta acțiune, solicitând anularea ambelor decizii, apreciind că este scutită de plata acestei contribuții, în contextul în care, la data realizării veniturilor, avea calitatea de pensionară.

Cererea a fost respinsă de către tribunal, care a apreciat, în esență, că anterior intrării în vigoare a OUG nr 9., nu pot fi validate aceste apărări.

Curtea constată că prin L. nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății - art. 213 al. 2, s-au stabilit categoriile de persoane care beneficiază de asigurare socială de sănătate cu plata contribuției din alte surse, în condițiile legii, lit. h menționând pensionarii, pentru veniturile din pensii până la limita supusă impozitului pe venit.

Conform art. 259 al. 2 din L. 95/2006 în forma sa inițială: „pentru pensionari contribuția datorată de aceștia se aplică numai la veniturile din pensiile care depășesc limita supusă impozitului pe venit, se calculează pentru diferența între cuantumul pensiei și această limită și se virează odată cu plata drepturilor bănești asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi.";

Alineatul 3 al art. 259 din L. nr. 95/2006 menționa că „începând cu

01 ianuarie 2007 contribuția pentru veniturile din pensii se datorează și se calculează potrivit al. 2, precum și asupra sumei neimpozabile din pensii prevăzute de L. nr. 5. cu modificările și completările ulterioare. Contribuția calculată asupra sumei neimpozabile din pensii se suportă de bugetul de stat.";

Art. 69 din L. nr. 5. privind C. fiscal prevedea următoarele:

„Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin scãderea unei sume neimpozabile lunare de 9.000.000 lei din venitul din pensii.";, limită care a fost ulterior majorată, prin modificarea adusă de O. nr. 1., la 1.000 lei.

Așadar, în conformitate cu dispozițiile art. 213 al. 2 lit. h și art. 259 din Legea nr. 95/2006, completate cu cele ale art. 69 din L. nr. 5., în perioada de referință, cota de contribuție pentru asigurări sociale de sănătate datorată de pensionari se reținea din venitul impozabil lunar, respectiv din suma ce reprezenta diferența dintre cuantumul pensiei și suma neimpozabilă lunară de 1000 lei, iar cea reținută din suma neimpozabilă se suportă din bugetul de stat.

Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al legislației referitoare la contribuția de asigurări sociale de sănătate, reclamanta a avut, în perioada de referință, calitatea de contribuabil, din moment ce pârâta nu a contestat faptul că recurenta a realizat venituri din pensii ce depășeau plafonul neimpozabil impus de lege, așa cum rezultă, de altfel, din copia cuponului de pensie depusă la dosarul de fond.

Pornind de la aceste premise, recurenta relevă cu temei că prevederile legale care au fost supuse interpretarii de catre instanta de fond sunt cele ale art. 257, alin. 2, lit.e) si f) astfel cum acesta era in vigoare incepand cu data de (...), urmare a modificarii Legii 95/2006 prin OUG nr. 72 din (...).

Astfel, conform prev. art.257, alin.2, e) si f), contribuția se calculează asupra:

- "lit.e) veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, veniturilor din dividende și dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere și altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul in care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a)-d), dar nu mai putin de un salariu de bază minim brut pe tară, lunar; "

"f) veniturilor realizate din pensii. "

Legiuitorul prevede, in cazul realizarii veniturilor prevazute la lit.e, o exceptie de la regula calcularii contributiei asupra tuturor veniturilor realizate in acelasi timp, si anume, persoana este obligata la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate rezultand din aceste venituri ":numai in cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a)-d), dar nu mai putin de un salariu de bază minim brut pe tară, lunar."

Pe cale de consecinta, numai in ipoteza in care nu se realizeaza venituri de natura celor prevăzute la lit. a)-d), categorii in care sunt cuprinse: veniturile salariale - lit.a; veniturile din activitati independente - lit.b; venituri din agricultura - lit.d; venituri din indemnizatii de somaj-lit.d, dar, se realizeaza veniturile prevazute la lit.e, persoana este obligata la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate calculata asupra veniturilor prevazute la lit.e.

Mai mult, in reglementarea art.257, alin.3 din L. 95/ 2006 leguitorul vizeaza ipoteza in care persoana realizeaza venituri de natura celor prevazute de art.257, alin.2, lit.a)-d) si f), caz in care, contributia de asigurari sociale urmeaza a se calcula asupra tuturor acestor venituri si nu separat asupra fiecarei categorii de venit:"În cazul persoanelor care realizează în același timp venituri de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. a)-d) și f), contribuția se calculează asupra tuturor acestor venituri. "

Prin sentinta atacata, se realizeaza o interpretare a Legii nr. 95/2006 care este combătută în mod pertinent de către reclamantă. Astfel, se constată că soluția dată se bazează pe o interpretare per a contrario a alin.3 a art. 257 din lege.

Or, atata vreme cat obligatia de plata a contributiei de asigurari sociale este o obligatiei legala, imbracand toate caracteristicile unei obligatii fiscale, stabilirea sa trebuie să se realizeze expres, prin lege, iar nu prin interpretari " per a contrario".

Alin.(3) al art. 257 din L. nr. 95 / 2006 reglementeaza fara echivoc si cu caracter de regula calculul contributiei asupra tuturor veniturilor care sunt realizate in acelasi timp, cum ar fi cele prevazute la art. 257 alin.(2) si anume, salarii sau asimilate salariilor ( lit.a), venituri din activitati independente (Iit.b), venituri din agricultura si silvicultura ( lit.c), indemnizatiile de somaj ( lit.d) si venituri din pensii (Iit.f), fara a mentiona veniturile prevazute la lit.e) alin.(1) art. 257, fără a preciza expres că o astfel de modalitate de calcul este impusă și în situația în care se realizează, în aceeași perioadă, venituri celor de natura celor reglementate la lit. e și f ale art. 257 din lege.

Astfel, lit.e) a alin.(2) al art. 257 din L. nr. 95 / 2006 instituie o exceptie de la regula calcularii contributiei asupra tuturor veniturilor realizate in acelasi timp si prevede ca se va calcula contributia asupra "veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, veniturilor din dividende și dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual și/sau într-o forma de asociere și altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a-d dar nu mai puțin de un salariu de baza minim brut pe țara, lunar;". Aceasta exceptie se poate explica prin caracterul ocazional si fara caracter profesional al acestor venituri.

Ca atare, văzând principiul certitudinii impunerii, nu poate fi validată teza avansată de către prima instanță, în sensul în care se creează, pe cale de interpretare, premisele impunerii unei contribuții, într-o situație neprevăzută expres de legiuitor.

Cum venitul realizat de reclamanta recurenta reprezintă un venit incadrat in categoria altor venituri reglementat de lit.e) alin.(2) al art. 257 din L. nr. 95/2006, rezulta ca pentru acest venit s-ar datora contributia numai în situatia în care ar fi singurul venit realizat, iar regula impunerii cumulate, prevăzută de textul alin. 3 al art. 257, nu poate fi extinsă pentru situații neprevăzute expres.

Având în vedere că reclamanta a achitat contribuția pentru veniturile din pensii și cum, ca regulă de principiu, în cazul veniturilor prev. de lit. e a alin. 2 al art. 257, acestea nu sunt impozabile, în situația în care se realizează și venituri din alte surse, văzând și că legiuitorul nu a prevăzut, pentru situația reclamantei, regula impunerii cumulate, rezultă că interpretarea corectă a textului este cea dată de către recurentă.

Deși este adevărat că în sprijinul soluției date la fond se poate aduce argumentul conform căruia, in mod expres, textul de lege reglementeaza situatia in care in acelasi timp sunt realizate atat veniturile mentionate la lit.a) - d) cat si cele mentionate la lit.e) cu consecinta exonerarii de la plata contributiei pentru persoanele care realizeaza deja venituri de natura celor mentionate la lit.a) - d), fara ca el sa se refere expres si la veniturile mentionate la lit.f), adica veniturile din pensii, nu este mai puțin adevărat că acest vid legislativ nu poate fi suplinit printr-o interpretare a legii in sensul in care ar conduce la o discriminare si inechitate fiscala intre grupuri si categorii de cetateni, pe de o parte, si la incertitudine fiscala pe de alta parte.

Conform reglementarii, in practica, lit.e) alin.(2) al art. 257 din L. nr.

95/2006, produce urmatoarele consecinte:

-cei care realizeaza numai veniturile prevazute de lit.e) alin.(2) art.257 din L. nr. 95/2006 datoreaza contributia asupra acestui unic venit realizat;

- cei care realizeaza in acelasi timp atat venituri de natura celor prevazute la lit.a - d) alin.2 al art. 257 (venituri ale categoriei de populatie activa ) cat si alte venituri prevazute de lit.e) alin.(l) art. 257, nu datoreaza contributia pentru acestea din urma venituri, adica cele prevazute de lit.e) alin.(2) art. 257;

-legea nu reglementeaza situatia celor care realizeaza in acelasi timp atat venituri din pensii prevazute la lit.f) alin.2 art. 257 ( venituri ale categoriei de populatie inactiva) cat si alte venituri prevazute de lit.e) alin.(1) art. 257, in sensul ca datoreaza sau nu contributia asupra acestor din urma venituri.

Din perspectiva principiilor constitutionale care reglementeaza materia fiscalitatii si a principiilor de fiscalitate, Curtea achiesează interpretării conform căreia și aceasta categorie de persoane, a pensionarilor, in situatia in care realizeaza in acelasi timp, atat venituri din pensii cat si alte venituri de natura celor prevazute la lit.e) alin.(2) art.257, sunt exonerati de la plata contributiei asupra acestor din urma venituri, asa cum sunt exonerate si persoanele care realizeaza in acelasi timp veniturile de natura celor prevazute la lit.a)-d) alin. 2 art. 257 si cele prevazute de lit.e) alin.2 art. 257 din L. nr. 95/2006.

Ca este asa, rezultă si din faptul că prin reglementările ulterioare, prin

OUG 9., publicata in M. Oficial nr. 484 din 30 iunie 2008, art.257, alin.3, orice dubiu de interpretare a fost eliminat în sensul ca, si persoanele care realizeaza venituri din pensii, alaturi de persoanele care realizeaza venituri de natura celor mentionate la lit.a) - d), sunt exonerate de la plata contributiei, daca realizeaza in acelasi timp venituri din pensii si alte venituri, asupra acestora din urma necalculându-se contributia la asigurarile de sanatate.

O astfel de modificare legislativă nu poate fi însă interpretată în defavoarea reclamantei, astfel cum susține intimata, din moment ce aceasta nu a indicat niciun argument pertinent pentru înlăturarea apărărilor conform cărora regula impunerii cumulate nu era prevăzută nici înainte, și nici după intrarea în vigoare a OUG nr. 9., în situația în care se realizau atât venituri din pensii cât și din alte surse, de natura celor prev. de lit. e a alin.

2 a art. 257.

A fi consecventi interpretarii date prin sentinta atacata, ar insemna a admite ca numai pensionarii nu ar fi exonerati de la plata contributiei, daca realizeaza in acelasi timp venituri din pensii si alte venituri, deci si asupra acestora din urma se calculeaza contributia la asigurarile de sanatate.

Or, o astfel de interpretare este in dezacord cu cele statuate de catre

Curtea constitutionala, conform cărora "fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proportională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferentieze (…) pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăteni. Prin urmare, așezarea justă a sarcinilor fiscale trebuie să reflecte însuși principiul egalității cetățenilor în fața legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situatii identice și să tină cont, in același timp, de capacitatea contributivă a contribuabililor, luând în considerare elementele ce caracterizează situația individuală și sarcinile sociale ale acestora. "(decizia nr. 1.394 din 26 octombrie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 257 alin. (2) lit. f) teza finală din L. nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, publicata in M. Oficial nr. 863 din 23 decembrie 2010).

În concluzie, achiesând interpretării conform căreia, din moment ce reclamanta a realizat venituri din pensii pentru care a achitat contribuția de asigurări sociale de sănătate, superioare limitei de venit impuse prin C. fiscal, nu datorează contribuția și pentru veniturile din alte surse, în baza prev. art. 20 din LCA, art. 312 alin. 1, art. 304 pct. 9 C.pr.civ., recursul va fi admis, cu consecința modificării sentinței, în sensul admiterii acțiunii reclamantei și a anulării deciziilor nr. 1./(...) și nr. 4./(...) emise de C. DE A. DE S. M., constatând că validarea criticilor de la pct. 1 din memoriul de recurs face de prisos analiza celor dezvoltate în subsidiar.

De asemenea, în baza prev. art. 274 alin. 3 C.pr.civ., va fi obligată pârâta C. DE A. DE S. M. să achite reclamantei suma de 1500 lei, cheltuieli parțiale de judecată la fond și recurs, aplicarea acestui text legal fiind realizată prin raportare la valoarea obiectului litigiului, la complexitatea cauzei, precum și la munca prestată de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de V. V. împotriva sentinței civile nr. 7133 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. pe care o modifică în sensul că:

Admite acțiunea formulată de reclamanta V. V.

Dispune anularea deciziilor nr. 1./(...) și nr. 4./(...) emise de C. DE A. DE S. M..

Obligă intimata C. DE A. DE S. M. să achite reclamantei suma de

1500 lei cheltuieli parțiale de judecată la fond și recurs.

D. este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din (...).

Red.M.B./dact.L.C.C.

3 ex./(...) Jud.fond: M. P.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia nr. 2538/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal