Decizia nr. 3630/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 3630/2012
Ședința din data de 08 mai 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : A. A. M.
JUDECĂTOR : M. S. JUDECĂTOR : A. C.
G. : A. B.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâta D. G. A F. P.
M. în nume propriu și pentru A. F. P. V. DE S. împotriva sentinței civile nr.
5351 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., în contradictoriu cu intimata SC M. S. B. M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din L. nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs .
Curtea invocă din oficiu ca motiv de ordine publică, lipsa calității procesuale active, raportat la prevederile art. 30 C.. și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din
C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 5351 din 5 oct.2011 pronunțată de Tribunalul Maramureș s-au respins excepțiile invocate de pârâtele D. G. a F. P. M. și A. F. pentru M..
S-a admis acțiunea promovată de reclamanta SC M. S., împotriva pârâtelor: D. G. A F. P. M., A. F. P. V. DE S. și A. F. PENTRU M. și în consecință:
S-a anulat decizia de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule înregistrată sub nr. 10870/(...) și decizia de respingere a contestației nr.
18378/(...). Pârâtele au fost oblgiate să restituie reclamantei suma de
11309 lei cu dobânda legală aferentă acesteia calculată de la data achitării, respectiv 22 iulie 2008.
S-a anulat decizia de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule înregistrată sub nr. 18676/(...) și decizia nr. 1247 din (...) de respingere a contestației nr. 20984/(...). Pârâtele au fost obligate să restituie reclamantei suma de 3011 lei cu dobânda legală aferentă acesteia calculată de la data achitării, respectiv (...).
S-a anulat decizia de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule înregistrată sub nr. 14790/(...) și decizia nr. 1304 din (...) de respingere a contestației nr. 21502/(...). Pârâtele au fost obligate să restituie reclamantei suma de 4417 lei cu dobânda legală aferentă acesteia calculată de la data achitării, respectiv (...).
Pârâtele au fost obligate să plătească reclamantei suma de 880,50 lei
- cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut referitor la excepțiile invocate de pârâte faptul că prin admiterea lor s-ar încălcat art. 13 din CEDO în sensul încălcării dreptului la un recurs efectiv. Convenția garantează un drept de acces în fața judecătorului intern sau în fața oricărei alte autorități competente ce ar putea dispune redresarea situației litigioase. Prin urmare, se impune a se verifica dacă aceste demersuri interne să nu fie inutile sau chiar imposibile. Deși se susține că reclamantul putea contesta decizia de calcul a taxei de poluare în termen de
30 de zile de la data comunicării acesteia conform art. 209 alin. 1 lit. b Cod procedură fiscală, pârâtele nu au depus dovada existenței unei jurisprudențe în această materie în sensul că acea cale de atac ar fi una efectivă și accesibilă, și că prin exercitarea ei se pot valorifica drepturi recunoscute de convenție și conferite în cazuri similare de instanțele de judecată. Existența unei practici previzibile a organelor administrative (în sensul nerestituirii taxei de poluare) îndreptățește reclamantul să caute un remediu efectiv direct în fața instanțelor de judecată.
Reclamanta are calitate procesuală activă în condițiile în care este vorba despre drepturi decurgând dintr-o taxă cu privire la care curtea deja a stabilit că este percepută nelegal.
Din probele de la dosar rezultă următoarele:
Reclamanta a achiziționat autoturismele dintr-un stat membru al U.
E..
Potrivit art. 90 par. I din Tratatul de I. al C. E. prevede: „Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele ce se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare";.
Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor. Acest articol se referă la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai consistentă produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne.
O. nr. 5. este contrară art. 90 din Tratatul de I. a C. E. întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare în acest litigiu, favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România și, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în România.
După aderarea României la UE acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale UE atâta timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze consumul produselor importate, influențând astfel alegea consumatorilor.
Incompatibilitatea taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusă în discuție prin lansarea unei proceduri de „. de către C. E., la data de (...), în temeiul art. 226 din Tratatul CE. Astfel prin declanșarea acestei proceduri comisia consideră că prevederile legislației românești (conform cărora taxa de poluare se suspendă pentru anumite autovehicule însă crește pentru anumite mașini de ocazie provenite din alte state membre), ar putea duce la discriminarea acestor mașini de ocazie, protejând industria națională a autovehiculelor noi. C. se referă astfel la ultima formă a taxei de poluare.
C. a menționat două aspecte care ridică semne de îndoială asupra compatibilității taxei de poluare, în ultima formă a acesteia. Astfel comisia a motivat declanșarea procedurii infringement pe următoarele argumente: criteriul primei înmatriculări nu este o cerință pe deplin obiectivă deoarece nu ține seama de calitatea intrinsecă a mașinilor, iar în anumite cazuri acest criteriu ar putea duce la discriminarea mașinilor de ocazie provenite din alte state membre, iar, pe de altă parte, în urma aplicării cerinței de primă înmatriculare, toate mașinile noi înmatriculate în perioada stabilită de legislația românească care intră direct pe piața mașinilor de ocazie din această țară, circulă fără să fie suspuse acestei taxe, pe de altă parte, mașinile de o calitate asemănătoare care urmează să fie înregistrate în România în aceeași perioadă dar nu pentru prima dată și care intră în concurența directă cu produsele naționale, vor fi supuse unei taxe substanțiale.
În urma analizei conținutului Hotărârii Curții de Justiție a U. E. în cauza C-402/09 (Cauza Tatu) referitoare la compatibilitatea taxei de poluare, instituită prin dispozițiile O. nr. 5., în versiunea inițială, cu dreptul comunitar, respectiv cu dispozițiile art. 110 din T., se constată că aceasta are aplicabilitate directă și obligatorie în toate cauzele având ca obiect restituirea taxei de poluare achitată de către contribuabili în intervalul (...).
De asemenea, având în vedere conținutul identic al dispozițiilor ce reglementează modul de determinare al taxei de poluare în versiunea inițială O. nr. 5. și cel în vigoare începând cu (...), respectiv modificarea intervenită prin L. nr. 3., publicată în Monitorul Oficial partea I-a nr.
761/2009, se constată că hotărârea pronunțată în Cauza Tatu poate fi reținută ca fiind aplicabilă în acele cauze în care se solicită restituirea taxelor de poluare achitate atât anterior cât și după data de (...).
Întrucât instanța a constatat că sumele plătite de reclamantă nu au fost datorate potrivit legislației comunitare, taxa trebuie restituită cu dobânda legală de la data achitării.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta D. G. A F. P. M. în nume propriu și pentru A. F. P. V. DE S. solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanta și menținerea deciziei e stabilire a taxei de poluare ca temeinică și legală.
Cu privire la legalitatea dispozițiilor OUG nr.5. pentru instituirea taxei pe poluare Curtea Constituțională s-a pronunțat prin D. nr.802 din 19 mai 2009, statuând că prin prevederile OUG nr.5. S. Român își îndeplinește obligația pozitivă de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru exercitarea dreptului la un mediu sănătos, taxând în funcție de anumite criterii, autovehiculele pentru poluarea pe care o produc, iar sub acest aspect fiscal, o atare taxă este expresia la nivel legal a textului constituțional la art.35.
În ceea ce privește în special taxarea autovehiculelor uzate, din jurisprudența constată a Curții rezultă că perceperea unei taxe în cazul vehiculelor uzate care provin din state membre UE încalcă art.90 din Tratatul CE dacă valoarea taxei depășește taxa reziduală inclusă în valoarea unui autovehicul similar care a fost deja înmatriculat pe piața internă ca fiind nou.
C. a analizat reglementările românești privind taxa pe poluare care au fost modificate prin OUG nr.7/2009 în temeiul art.90 din Tratatul CE și a concluzionat că aceste norme nu respectă principiul egalității de tratament aplicat bunurilor interne și bunurilor provenite din alte state membre.
În ceea ce privește neutralizarea taxei pe poluare Curtea E. de justiție a reiterat practica sa în aplicabilitatea art.110 T. în sensul ca art.110 T. „. un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Obligarea organului fiscal la restituirea taxei de poluare nu se va putea face decât de la bugetul în care s-au virat banii, iar organul fiscal va în imposibilitatea de a executa cu bună credință o hotărâre judecătorească a cărei aplicare intră în contradicție cu prevederile Ordinului MFP nr.1899/2004.
În ceea ce privește solicitarea dobânzii fiscale, solicită respingerea cererii deoarece aceasta nu se circumscrie situațiilor limitativ reglementate de art.117 C., iar repararea prejudiciului se realizează în condițiile dreptului comun art.1088 alin.2 C.civ. cu aplicarea OG nr.9/2000.
Analizind recursurile declarate Curtea retine urmatoarele :
In analiza recursurilor declarate de parate Curtea a analizat cu prioritate motivul de ordine publica pus in discuție din oficiu vizând calitatea procesual activa a reclamantei raportat la prevederile art. 30 C.
,motiv care daca ar fi întemeiat ar face inutila analiza celorlalte motive de recurs .
Reclamanta a încheiat contracte de cesiune a creanței pe care persoanele indicate ca si cedenti in contractele de cesiune depus la dosarul instanței de fond ar avea-o împotriva S.ui, creanța constând in restituirea taxei pe poluare perceputa de administrațiile financiare în baza OUG 5.
,reglementare naționala apreciata a fi contrară dreptului comunitar .
După încheierea contractului de cesiune , reclamantul a notificat cesiunea și a formulat contestație împotriva deciziilor de calcul conform articolului 205 cod procedură fiscală,respectiv cereri de restituire a taxei de poluare .
Aceste contestații si cereri au fost respinse ca nedepuse in termenul de 30 de zile prevăzut de articolul 207 cod procedură fiscală respectiv ca neîntemeiate .
Potrivit articolului 23 cod procedură fiscală dreptul de creanță fiscală
și obligația corelativă se nasc în momentul în care se constituie baza de impunere care le reglementează .Ca atare, de regulă S. și unitățile administrativ teritoriale au calitatea de subiect activ in raporturile de drept procesual fiscal iar pe cale de excepție această calitate aparține persoanelor fizice și juridice care au dreptul la rambursarea sau restituirea de impozite și taxe .
Articolul 30 cod procedură fiscală stabilește și posibilitatea de cesiune a creanțelor fiscale constând în dreptul de restituire sau rambursare a unor sume dacă sunt îndeplinite două condiții :creanța să fie stabilită în condițiile legii și cesiunea să fie notificată organului fiscal.
Prima condiție este o condiție de validitate deoarece creanța contribuabilului trebuie să rezulte din decizia de restituire sau hotărâre judecătorească în condițiile articolului 117 cod procedură fiscală .
Această condiție nu este îndeplinită de reclamantul recurent pentru că cesiunea nu poate fi anterioară stabilirii caracterului cert,lichid si exigibil al creanței prin decizie sau hotărâre judecătorească.
Fiind o reglementare derogatorie de la prevederile codului civil
,cesiunea de creanță fiscala poate avea loc și produce efecte față de organul fiscal cu condiția stabilirii caracterului cert,lichid si exigibil al creanței contribuabilului. Cesiunea nu poate privi așadar drepturi litigioase sau drepturi al căror caracter cert,lichid si exigibil nu a fost stabilit încă ci doar drepturi deja existente și recunoscute de către părți si al căror caracter cert lichid si exigibil este stabilit in modalitățile sus menționate .
Articolul 30 C.pr. fiscala se coroborează in sensul celor mai sus menționate cu prevederile art. 116 alin. 5 lit h si alin 5 indice 1 C. si art. 117 alin. 6 C.pr. fiscala care in ipoteza formulării unui cereri de restituire a unor creanțe fiscale prevăd obligativitatea in primul rând a compensării sumei ce trebuie restituita cu eventualele datorii fata de buget ale contribuabilului urmărind ca doar suma rămasa in urma compensării sa fie supusa restituirii. Ca atare in toate situațiile in care o persoana a achitat o suma supusa restituirii in primul rând se verifica daca nu operează compensarea si doar apoi se stabilește suma de restituit .Astfel se explica si de ce art. 30 C. impune ca o condiție de validitate a cesiunii de creanța ca in cauza creanța cesionata sa fie stabilita adică sa aibă un caracter cert si lichid .
In speța dreptul cedenților la restituirea taxei de poluare achitata si contrara dreptului comunitar nu a fost stabilita in condițiile art. 117 C.pr fiscala fie prin decizie de restituire, fie prin hotărâre judecătoreasca. Rezulta așadar ca cesiunea de creanța din speța nu este valabila, iar cesionarul nu a dobândit nici un drept legal de restituire. Pe cale de consecința cesionarul nu are calitate procesual activa nici pentru a urma procedura prevăzuta de art. 205 si urm C. pr. fiscala care este deschisa numai celui care consideră că a fost lezat în drepturile sale si a solicita accesoriu anularii actului si restituirea sumei si nici de a solicita pe cale principala restituirea taxei de poluare întrucât nu este titularul vreunui drept care sa fie lezat in speța .
Este adevărat că organul fiscal nu a respins contestația administrativă pe excepția lipsei calității procesuale active iar principiul neagravării situației in propria cale de atac funcționează si in cazul exercitării acțiunii reglementate de art. 205-218 C. .
Curtea apreciază insa ca in speța excepția lipsei calității procesual active putea fi invocata de către parate in fata instanței de fond si ca admiterea ei fie de către instanța de fond sau recurs nu reprezintă o agravare a situației reclamantului in propria cale de atac .
Astfel așa cum s-a arătat mai sus contestațiile si cererile formulate de către reclamant au fost respinse ca neîntemeiate sau ca nedepuse in termen .Din perspectiva dreptului material care se dorea a fi realizat prin prezentul demers judiciar indiferent ca realizarea dreptului este respinsa pe unul din argumentele sus menționate pentru reclamant situația este aceeași respectiv dreptul pretins nu a putut fi valorificat in acest demers judiciar .
Principiul agravării situației in propria cale de atac trebuie analizat de la caz la caz in funcție de interesele urmărite de către parți in litigiul concret in care se analizează .
Din analiza cesiunilor de creanța rezulta ca aceasta cesiune a fost conceputa de către părți ca un mecanism care sa ușureze recuperarea taxei de poluare de către cedenți. Din aceasta perspectiva respingerea acțiunii ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesual activa este chiar mai favorabila reclamantei care ar putea uza in mod legal de prevederile art. 30
C. in faza unei eventuale executări silite a sumelor stabilite in favoarea cedenților prin hotărâri judecătorești irevocabile .
In literatura de specialitate se arata ca nu se poate retine prevalenta principiului neagravării situației in propria cale de atac in cazul in care este vorba de încălcarea unei norme imperative care atrage nulitatea absoluta dându-se ca exemplu posibilitatea invocării excepției de prescripție, a excepției autorității de lucru judecat pornind de la premisa ca nu se poate vorbi de o înrăutățire a situației in propria cale de atac in situația unui drept nul din start. Si in speța instanța de judecată nu poate recunoaște reclamantului un drept propriu la restituire pentru că acesta ar contraveni unor dispoziții legale imperative si practic prin invocarea acestui principiu s-ar recunoaște reclamantei un drept nul de la chiar data încheierii contractului de cesiune de creanța .
Împrejurarea ca taxa de poluare ce a făcut obiectul cesiunii de creanța este contrara dreptului comunitar si ca pentru recuperarea ei nu mai este necesara parcurgerea procedurii prevăzute de art. 205 si urm din C.pr fiscala așa cum s-a statuat prin decizia 2. de către I. nu contrazic cele mai sus expuse .Altfel spus soluția de fata nu încalcă principiul priorității dreptului U. E. sau al efectului direct al acestui drept.
Pe lângă aceste principii o alta trăsătura definitorie a dreptului european este autonomia procedurala naționala in aplicarea acestui drept Aplicând si acest principiu este evident ca in cazul de fata reclamantul nu are calitatea procesual activa așa cum s-a arătat deja întrucât nu este titularul unui drept legal dobândit si pe cale de consecința nu a suferit vreun prejudiciu legat de un asemenea drept prin încălcarea de către legislația interna a dreptului U. E..
In ipoteza in care o taxa este perceputa contrar dreptului comunitar așa cum se arata in literatura de specialitate in virtutea autonomiei procedurale sus indicate căile procedurale de restituire ale acesteia sunt cele folosite si pentru recuperarea taxelor plătite cu încălcarea dreptului intern cu condiția ca acestei cai sa fie efective si sa nu facă imposibila recuperarea taxei .
Este evident ca persoanele prejudiciate prin perceperea taxei de poluare in speța cedenții au si in prezent in limita termenului de prescripție deschisa calea acțiunii de restituire in temeiul art. 117 lit.d din C.pr fiscala care este așadar o cale de atac efectiva si care face posibila recuperarea taxei nelegal achitate.
Totodată in ipoteza acestor acțiuni la fel ca si pentru acțiunile de restituire a taxelor interne exista un mecanism de verificare a existentei dreptului de restituire, respectiv se verifica daca taxa a fost achitata pentru un autovehicul ce provine din spațiul U.E, verificare ce se face fie de către organul care a colectat taxa in cazul in care se adresează cu o cerere acestuia, fie de către instanța de judecata .Si in acest caz la fel ca si in cazurile din dreptul intern rămân in vigoare in virtutea principiului autonomiei procedurale celelalte reguli cuprinse in Codul de procedura fiscala respectiv cele vizând compensarea si restituirea doar a sumei ramase după compensare si posibilitatea cesionarii doar după stabilirea lor
,aceste reguli neîmpiedecând efectivitatea caii procedurale recunoscute celor in drept pentru recuperarea taxei de poluare achitata cu încălcarea dreptului UE si neîncălcând principiul priorității dreptului U. E. si a caracterului direct al acestuia .
Așa cum s-a arătat mai sus art. 30 C.pr.fiscală este o prevedere legala cu caracter imperativ, iar vătămarea ce rezulta din nerespectarea sa consta in imposibilitatea aplicării art. 116 alin. 5 si art. 117 alin alin. 6 C.pr. fiscala, vătămare ce nu poate fi înlăturata decât prin respingerea acțiunii pe lipsa calitate procesual activa .
În consecință, in baza considerentelor de mai sus Curtea în baza articolului 312 cod procedură civilă raportat la articolul 20 din L. 554/2004 va admite recursul declarat in cauza si va modifica sentința recurata in sensul admiterii excepției lipsei calității procesual active si respingerii acțiunii ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesual activa .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE :
Admite recursurile declarate de pârâta D. G. A F. P. M. în nume propriu și pentru A. F. P. V. DE S. împotriva sentinței civile nr. 5351 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o modifică în întregime în sensul că admite excepția lipsei calității procesual active și respinge acțiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesual activă.
D. este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 08 mai 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. A. M. M. S. A. C.
G.
A. B.
Red.AAM Dact.SzM/3ex. (...)
