Decizia nr. 3092/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3092/2012
Ședința din data de 11 A. 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : M. B.
JUDECĂTOR : F. T.
JUDECĂTOR : M. H. GREFIER : D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul M. T. M. împotriva sentinței civile nr. 1237 din data de (...), pronunțată de T. B.-N., în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu reclamanta SC P. G. S. B., având ca obiect - contestație act administrativ fiscal - decizie de impunere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la cea de a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată. Procedura de citare este legal îndeplinită.
De la dosar lipsește dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferent recursului promovat.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...) intimata-reclamantă a depus la dosarul cauzei o cerere de amânare a cauzei în vederea angajării unui apărător.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591 al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din L. nr. 554/2004, art. 218 din OG 92/2003, și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Curtea constată că din eroare recurentul a fost citat cu mențiunea achitării taxei judiciare în condițiile în care pentru recursul declarat sunt incidente dispozițiile art. 17 din L. nr. 146/1997, iar în memoriul de recurs pârâtul a expus pe larg motivele pentru care acest text de lege îi este aplicabil.
Cu privire la cererea de acordare a unui nou termen de judecată formulată de către intimata-reclamantă SC P. G. S. B., Curtea o respinge ca neîntemeiată, raportat la data comunicării citației și a motivelor de recurs precum și la necesitatea respectării în cauză a dispozițiilor art. 17 din L. nr.
554/2004.
După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art.150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar.
C U R T E A
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1237 pronunțată la data de (...), în dosar nr. (...) de T. B.-N., a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta SC P. G. S., în contradictoriu cu pârâtul M. T. M. și, în consecință a fost anulată decizia nr. 8392/(...) emisă de M. T. M. în soluționarea contestației formulată împotriva Deciziei de impunere nr. 189/(...), precum și decizia de impunere pe anul 2011 - înștiințare de plată nr.189/(...); obligat pârâtul să plătească reclamantei debitoare cheltuieli de judecată în cuantum de 4,3 lei.
Pentru a dispune astfel instanța reține că hotărârea nr. 454/(...) privind aprobarea nivelelor unor taxe pentru eliberarea, completarea și modificarea avizelor de funcționare, pentru desfășurarea unor activități economice și al autorizaților de funcționare pentru unități de alimentație publică pe anul 2010, stabilea cuantumul taxelor pentru eliberarea avizelor de funcționare pentru structuri de vânzare (unități comerciale/sau prestatoare de servicii), precum și viza anuală a acestora - 65 lei, reclamanta depunând în data de (...) o cerere în vederea eliberării avizului de funcționare pentru structura de vânzare situată în T. M. str. Horea nr. 3, ap. 2, însă începând cu data de (...), ca urmare a adoptării Legii nr. 276/2010 „licența și autorizația de organizare a jocurilor de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor rețelelor de televiziune permit operatorului economic care le-a obținut să desfășoare activitatea pe întregul teritoriu al României, fără a fi necesară obținerea de autorizații, aprobări, taxe suplimentare, avize ori licențe din partea autorităților locale";, singura condiție fiind aceea ca „. începerii activității pe raza unei localități, operatorul economic autorizat în condițiile prezentei ordonanțe de urgență va informa, în termen de 5 zile anterior începerii activității, prin adresă, autoritatea administrației publice locale competente despre începerea activității, comunicându-i data începerii activității și transmițându-i copii după licența și autorizația de exploatare a jocurilor de noroc bingo organizate prin intermediul rețelelor de televiziune";.
Or, este evidentă intenția legiuitorului de a exonera un astfel de operator economic de obligativitatea efectuării demersurilor impuse de obținerea unor autorizații, aprobări, taxe suplimentare, avize sau licențe din partea autorităților locale, fără a se distinge tipul avizului sau a taxei suplimentare aferente condiții în care taxa-aviz în cuantum de 65 de lei stabilită în sarcina reclamantei prin decizia de impunere contravine disp. art. 15 al. 6 lit. i din OUG nr. 77/2009, modif. prin L. nr. 2..
Împotriva soluției arătate a declarat recurs pârâtul solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii intimatei.
În susținerea celor solicitate recurenta reiterează argumente aduse prin decizia contestată arătând că potrivit prevederilor art.1 alim.1 din L.
571/2003 în materie fiscală dispozițiile codului prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict aplicându-se prevederile codului fiscal. Scutirea prevăzută de OG nr.77/2009 și L. 2. este în contradicție cu prevederile Legii 571/2003 care reglementează scutirile în domeniul impozitelor și taxelor locale în mod expres și limitativ cu toate acestea instanța nu a aplicat codul.
Analizând argumentele aduse prin recursul declarat prin prisma actelor dosarului, a normelor juridice incidente a art.304 C.pr.civ. Curtea reține că acestea nu pot conduce la modificarea hotărârii atacate.
Astfel se reține că actul normativ invocat de recurentă - ca drept comun în materie fiscală - prin dispozițiile sale stabilește reglementările generale în privința impozitelor și taxelor percepute, a organelor competente
, a stabilirii cuantumului, bugetelor în care se constituie ca venit. Î. același act normativ nu interzice stabilirea unor reglementări speciale cu privire la taxele percepute în anumite domenii respectiv anumite derogări. Sub acest din urmă aspect OG nr.77/2009 modificată prin L. nr.2. reglementând activitatea aferentă activităților din domeniul jocurilor de noroc a statuat că taxele aferente acestor activități (taxa aferentă licenței de organizare, taxa anuală aferentă autorizației de exploatare se plătesc de către operatorii economici organizatorici.
Același act normativ mai prevede că „Licența și autorizația de organizare a jocurilor de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor rețelelor de televiziune permit operatorului economic care le-a obținut să desfășoare activitatea pe întregul teritoriu al României, fără a fi necesară obținerea de autorizații, aprobări, taxe suplimentare, avize ori licențe din partea autorităților locale. Anterior începerii activității pe raza unei localități, operatorul economic autorizat în condițiile prezentei ordonanțe de urgență va informa, în termen de 5 zile anterior începerii activității, prin adresă, autoritatea administrației publice locale competente despre începerea activității, comunicându-i data începerii activității și transmițându-i copii după licența și autorizația de exploatare a jocurilor de noroc bingo organizate prin intermediul rețelelor de televiziune. D.-vânzarea cartoanelor bingo se realizează prin toate formele permise de lege în materia vânzării- cumpărării. Vânzarea cartoanelor se va putea face prin personal propriu angajat, prin mandatari pe bază de comision, prin puncte de vânzare fixe (inclusiv sistem on-line) sau mobile;".
Din aceste norme speciale reiese că legiuitorul a înțeles să deroge de la regimul comun al stabilirii taxelor locale stabilind că operatorii care au obținut autorizație de funcționare/exploatare pe întreg teritoriu să fie exonerați în demersurile lor la nivelul local al unei autorități administrative de noi autorizări , avizări locale și respectiv de a achita taxe suplimentare indiferent de tipul avizării sau taxei aferente, singura obligație fiind aceea de a informa despre activitatea deja autorizată autorităților locale.
În speță intimata a dovedit și acest aspect nu este contestat de recurentă că a obținut și avea anterior demersurilor adresate autorității locale recurente autorizația necesară desfășurării activității pe întreg teritoriul țării, și că a informat despre aceasta depunând documentele corespunzătoare. Ori în aceste circumstanțe câtă vreme s-au dovedit a fi îndeplinite obligațiile cerute și de vreme ce legea specială prevede o derogare reținerile primei instanțe cu privire la normele aplicabile nu pot fi considerate greșite.
Susține recurentul că ar fi un conflict de reglementări. S. nu poate fi primită întrucât poate fi un conflict între două reglementări care vizează același lucru. Ori reglementările celor două acte normative vizează situații diferite respectiv unul regimul special al taxelor locale surse a bugetului unității teritoriale locale, celălalt regimul special al taxelor unui anumit domeniu de activitate pe întreg teritoriul surse a bugetului consolidat al statului.
Prin urmare între o regulă generală și una specială derogatorie nu se poate vorbi de un conflict în sensul evocat de recurent.
Mai susține recurentul că scutirile sunt stabilite de C. fiscal însă omite a avea în vedere că scutirile nu sunt limitative câtă vreme același act normativ de pildă conferă posibilitatea autorităților deliberative de a acorda scutiri/reduceri în cazul impozitelor pe clădiri pentru persoane cu venituri mici. Cu alte cuvinte codul permite ca în condițiile unei justificări rezonabile și întemeiate să fie adoptate acte de stabilire a unor scutiri. Ori în acest context a înțeles legiuitorul să deroge și în cazul adoptării actului normativ mai sus menționat.
În fine susține recurentul că ar fi o contradicție deoarece și prin hotărârea deliberativului s-a stabilit obligația achitării taxei pentru autorizare/funcționare și avizare . S. nu poate fi primită deoarece nu există nici o normă cuprinsă în hotărârea deliberativului care să reglementeze o activitate specifică desfășurată de operatorii economici în domeniul jocurilor la nivel național iar o atare competență nici nu putea să aibă neputând reglementa pentru întreg teritoriul țării. În plus nu trebuie trecut neobservat că potrivit normelor constituționale art.139 impozitele și taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau județene în limitele legii. Ori câtă vreme legea stabilește că operatorii care au obținut licența și autorizația de organizare a jocurilor organizate prin intermediul sistemelor de televiziune pe întreg teritoriul țării nu mai sunt supuși altor autorizări avizări și taxări suplimentare regimul stabilit de autoritatea deliberativă nu poate fi altul.
Așadar constatând că nu sunt motive întemeiate în baza art.312
C.pr.civ. Curtea va da o soluție de respingere a recursului declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE :
Respinge recursul declarat de M. T. M. împotriva sentinței civile nr.
1237 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 aprilie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
M. B. F. T. M. H.
GREFIER D. C.
Red.FT Dact.SMD/2ex./(...) Jud.fond.D. L.
