Decizia nr. 3940/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)*
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3940/2012
Ședința din data de 16 mai 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE F. T. JUDECĂTOR M. H. JUDECĂTOR M. B.
G. D. C.
S-a luat în examinare recursul promovat de către reclamanta M. I. împotriva sentinței civile nr. 253 din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...)* al T.ui M., în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. M., având ca obiect - contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află la al doilea termen de judecată, recurs, ca urmare a repunerii cauzei pe rol în vederea publicării în M.Of. a considerentelor care au stat la baza adoptării Deciziei CC nr. 223/(...) și a Deciziei CC nr. 224/(...), la care recurenta- reclamantă a făcut referire.
Se constată că recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 242 pct.2 C.pr.civ.
După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art.150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar.
CURTEA
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.253 pronunțată la data de (...) în dosar nr.(...)* a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei CAS M. respinsă acțiunea formulată de reclamanta M. I. în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. M..
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei nu poate fi reținută în condițiile în care această instituție calculează și reține contribuția, pentru opozabilitate fiind necesară și chemarea în judecată a acestuia.
Cu privire la fond reține instanța că prin L. nr.95 din (...) privind reforma în domeniul sănătății - art. 213 al. 2 s-au stabilit categoriile de persoane care beneficiază de asigurare socială de sănătate cu plata contribuției din alte surse, în condițiile legii, lit. h menționând pensionarii, pentru veniturile din pensii până la limita supusă impozitului pe venit.
Conform art. 259 al. 2 din L. 95/2006 în forma sa inițială: „pentru pensionari contribuția datorată de aceștia se aplică numai la veniturile din pensi- ile care depășesc limita supusă impozitului pe venit, se calculează pentru diferen- ța între cuantumul pensiei și această limită și se virează odată cu plata dreptu- rilor bănești asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata aces- tor drepturi.
Alineatul 3 al art. 259 din L. nr. 95/2006 menționa că „începând cu 01 ia- nuarie 2007 contribuția pentru veniturile din pensii se datorează și se calculează potrivit al. 2, precum și asupra sumei neimpozabile din pensii prevăzute de L. nr.
5. cu modificările și completările ulterioare. C. calculată asupra sumei neimpozabile din pensii se suportă de bugetul de stat.";
Art. 69 din L. nr. 5. privind Codul fiscal, cu modificarea adusă prin O. nr. 1. preciza că venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei și a contribuțiilor obligatorii calculate, reținute și suportate de persoana fizică.
Așadar, în conformitate cu dispozițiile art. 213 al. 2 lit. h și art. 259 din Legea nr. 95/2006, completate cu cele ale art. 69 din L. nr. 5., până la data de (...), cota de 5,5% de contribuție pentru asigurări sociale de sănătate datorată de pensionari se reținea din venitul impozabil lunar, respectiv din suma ce reprezenta diferența dintre cuantumul pensiei și suma neimpozabilă lunară de
1000 lei, iar cea reținută din suma neimpozabilă (1000 lei) se suporta din bugetul de stat.
Însă prin O. nr. 107 din 6 decembrie 2010 pentru modificarea și com- pletarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății s-a modificat atât cuprinsul articolul 213 alineatul (2), litera h) în sensul că beneficiază de ca- litatea de asigurat cu plata contribuției din alte surse (n.n. bugetul de stat) pen- sionarii cu venituri din pensii mai mici de 740 lei, cât și art. 259 al. 2 astfel: „con- tribuția datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depășesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri și se virează odată cu plata drepturilor bănești asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei";.
Alineatul 3 al art. 259 din L. nr. 95/2006 s-a abrogat.
Așadar, prin modificarea adusă de O. nr. 1., legiuitorul a stabilit ca pensionarii cu un cuantum al pensiei mai mare de 740 lei să contribuie la fondul de asigurări sociale de sănătate cu o cotă de 5,5% din întreg cuantumul pensiei, cu condiția ca, prin aplicarea acestei cote, să nu rezulte o pensie mai mică decât cea de 740 lei.
Dispozițiile art. 259 din L. nr. 95/2006 se corelează cu cele ale art. 296^9 din L. 5. cu completările aduse prin O. nr. 1., conform cărora, pentru pensionarii cu venituri din pensii care depășesc 740 lei, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă veniturile din pensii care depășesc 740 de lei. C. lunară se datorează asupra acestor venituri, iar prin aplicarea cotei de contribuție nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.
Împotriva soluției arătate a declarat recurs reclamanta M. I. susținând că interpretarea si aplicarea Ordonanței de U. a G. nr.107/2011 respectiv OUG nr.1. date de catre instanța este greșita întrucât baza lunară de calcul a contribuției de asigurări de sănătate o reprezintă cuantumul pensiei ce depășește 740 lei, Modalitatea de calcul și reținere a procentului de 5,5% asupra întregii pensii a creat o dublă discriminare. În primul rând între pensionarii care încasează o pensie până la 740 lei, cărora nu li se deduce nici un leu din pensie
și pensionarii cu o pensie de peste 740 lei, cărora li se percepe o cotă de 5,5% din totalul pensiei deci și din câtimea pentru care cealaltă categorie nu plătește.
În al doilea rând se crează o discriminare între pensionarii ale căror pensii sunt situate în intervalul 741- 780 lei, cărora li se percepe doar o fracțiune din cota de 5,5 % și pensionarii ale căror pensii sunt situate în intervalul 780-990 lei, care plătesc întreaga cotă C. cum este și situația reclamantei.
Practic, prin această modalitate de calcul se crează pe același venit provenit din pensie, cel puțin două modalități diferite de calcul și perceperea cotei C.. Mai mult decât atât, se crează o discriminare și față de celelalte categorii de plătitori de C., care nu beneficiază de nicio ajustare a cotei plătite pentru a evita ca veniturile lor să scadă sun un anumit plafon.
În dezvoltarea ulterioară a argumentelor aduse recurenta arată că susținerile sale în sensul aplicării cotei la cuantumul ce depășeste plafonul sunt întărite de cele statuate de Curtea Constituțională prin deciziile nr.223 și 224.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea recursului în considerarea că soluția primei instanțe este corectă deoarece contribuția se calculează prin aplicarea procentului asupra cuantumului pensiei.
Analizând recursul declarat Curtea reține următoarele:
Prin demersul inițiat recurenta a susținut că interpretarea dată dispozițiilor
OG nr.1. și OG nr.1. în sensul reținerii contribuției de asigurări sociale de sănătate în procent de 5,5% asupra întregului cuantum al pensiei și nu doar asupra cuantumului ce depășește 740lei este gresita si se impune restituirea/despăgubirea cu sumele încasate în plus în contextul în care interpretarea corectă este cea dată de Curtea Constituțională.
Instanța de contencios constituțional prin decizia nr.223 din (...) publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr.256 din (...) a constata că dispozițiile art.259 alin.2 din L. nr.95/2006 privind reforma în domeniu sănătății sunt constituționale în măsura în care se interpretează în sensul ca procentul de
5,5% se aplică numai asupra veniturilor din pensii ce depășesc 740 lei.
Aceasta înseamnă că textul este constituțional doar dacă se interpretează în sensul stabilit prin decizie. Prin urmare în condițiile în care interpretarea este aceea ca procentul de 5,5% se aplică întregului cuantum al pensiei și nu doar ce depășește 740 lei reținerea procentului pentru întreaga sumă este neconstituțională și se impune despăgubirea în condițiile art.9 din L. nr.554/2004 sub imperiul căreia a fost sesizată Curtea Constituțională prin deciziile menționate.
Că este așa rezultă chiar din conținutul deciziei nr.223 conform căruia aceasta se aplică de instanțe în procesele pendinte. Așadar în acest context problema ce se impune a fi analizată dat fiind că prezenta cauză se află pe rol la momentul publicării deciziei este aceea a întrunirii sau nu a cerințelor cerute de art. 9 din legea contenciosului amintită. Sub acest aspect se reține că condiția existenței faptei ilicite și culpabile este întrunită dovada fiind realizată cu deciziile pronunțate de instanța constituțională și în condițiile în care interpretarea dată de intimată a fost aceea a aplicării procentului asupra întregului cuantum al pensiei și nu doar pentru ceea ce a depășit 740 lei.
Cât privește prejudiciul cauzat, cuantumul acesteia și raportul de cauzalitate instanța are în vedere că recurentei i s-a produs prejudiciu anterior pronunțării deciziilor Curții Constituționale constând în suma reținută de 5,5% asupra cuantumului pensiei de 740 lei începând cu data de (...) și până la data de (...) inclusiv data publicării deciziilor. Aceasta deoarece ulterior acestui moment potrivit art.147 alin.1 din Constituție dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept pe un termen de 45 de zile iar după îndeplinirea acestui termen își încetează definitiv efectele dacă în acest interval de timp nu se pun de acord prevederile necosntituționale cu dispozițiile
Constituției. Ori din această ultimă perspectivă Curtea apreciază că susținerile recurentei sunt întemeiate doar în parte și anume pentru prejudiciu produs acesteia prin aplicarea unor dispoziții interpretate altfel decât interpretarea dată de Curtea constituțională și limitat în timp de efectele deciziei până la (...). Aceasta întrucât ulterior datei arătate potrivit mențiunilor explicite din decizie C. Națională de P. P. prin casele județene de pensie și casele sectoriale de pensii au obligația că de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României Partea I să aplice interpretarea dată și ca atare după această dată recurenta nu mai poate invoca nici un prejudiciu dedus din aplicarea art.259 alin.2 din L. nr.95/2006.
Așadar față de cele arătate în temeiul art.312 c.pr.civ. coroborat cu art.20 art.9 alin.3 și alin.5 din L. nr.554/2004 va admite recursul și va modifica în parte hotărârea conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta M. I. împotriva sentinței civile nr.
253 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...)* al T.ui M. pe care o modifică în parte în sensul că admite în parte acțiunea formulată de reclamanta M. I. în contradictoriu cu C. J. de P. M..
Obligă pârâta să restituie reclamantei sumele reprezentând C. de 5,5% calculată asupra cuantumului de 740 lei din pensia încasată de reclamanta începând cu (...) până la (...) inclusiv.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 mai 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
F. T. M. H. M. B.
G. D. C.
Red.F.T./S.M.D.
2 ex,/(...)
