Decizia nr. 4270/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 4270/2012
Ședința n 22 Mai 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. A. M.
JUDECĂTOR S. L. R. JUDECĂTOR A.-I. A. G. A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de către pârâta D. G. A F. P. M. în nume propriu și pentru A. F. P. B. M. împotriva sentinței civile nr. 5425 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., în contradictoriu cu reclamantul Z. Ș., privind și pe A. F. pentru M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
În temeiul art. 1591 alin. 4 C.pr.civ., raportat la art. art. 3 alin. 3, art. 299
C.pr.civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, Curtea constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Curtea, din oficiu, invocă ca motiv de ordine publică excepția lipsei calității procesual active a reclamantei raportat la art. 30 C. si reține cauza în pronunțare pe fond pe baza actelor de la dosar .
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 5484/(...), pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), s-au respins excepțiile invocate de pârâta D. G. a F. P. M..
S-a admis în parte acțiunea reclamantei S. M. L., în contradictoriu cu D. G. a F. P. M., A. F. P. Ș. M. și A. F. pentru M. și în consecință:
Au fost anulate deciziile nr. 873/(...) și nr. 247/(...), emise de A. Ș. M.
Au fost obligate pârâtele să restituie reclamantei suma de 4.411 lei încasată cu chitanța seria TS5 nr. 4979651 din data de (...) și 3.363 lei, încasată cu chitanța seria TS4B nr. 0719469 din data de (...), cu dobânda legală de la data de (...) și până la achitarea integrală a sumei.
Au fost obligate pârâtele să plătească reclamantului suma de 586,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Referitor la excepțiile invocate, T. a reținut:
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta D. G. a F. P. M. a invocat excepția inadmisibilității acțiunii motivat de faptul că obiectul acțiunii este restituirea unei sume achitate în prealabil în temeiul legii iar reclamantul nu atacă act administrativ sau un act administrativ fiscal pentru a atrage competența instanței de „. administrativ";. Această excepție va fi respinsă în
1 condițiile în care reclamantul a solicitat în principal a se constata nelegalitatea încasării taxei de poluare, acestea având caracterul unor acte administrative fiscale, de natură a fi suspuse controlului instanței de contencios administrativ, cererea vizează restituirea sumelor având un caracter accesoriu, urmând a fi soluționat de instanța competentă a soluționa cererea principală.
Referitor la excepția inadmisibilității invocată de pârâtă s-a reținut că prin admiterea excepției inadmisibilității s-ar încălcat art. 13 din CEDO în sensul încălcării dreptului la un recurs efectiv. Convenția garantează un drept de acces în fața judecătorului intern sau în fața oricărei alte autorități competente ce ar putea dispune redresarea situației litigioase. Prin urmare se impune a se verifica dacă aceste demersuri interne să nu fie inutile sau chiar imposibile. Deși se susține că reclamantul putea contesta decizia de calcul a taxei de poluare în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia conform art. 209 alin. 1 lit. b Cod procedură fiscală, pârâtele nu au depus dovada existenței unei jurisprudențe în această materie, în sensul că acea cale de atac ar fi una efectivă și accesibilă, și că prin exercitarea ei se pot valorifica drepturi recunoscute de convenție și conferite în cazuri similare de instanțele de judecată. Existența unei practici previzibile a organelor administrative (în sensul nerestituirii taxei de poluare) îndreptățește reclamantul să caute un remediu efectiv direct în fața instanțelor de judecată. În acest sens s-a pronunțat Curtea de A. C. prin D. civilă nr. 2292/(...), pronunțată în Dosar nr. (...).
Asupra cauzei pe fond, tribunalul a reținut că în vederea efectuării primei înmatriculări în România a autovehiculului sus individualizat reclamanta a solicitat pârâtei A. F. P. calcularea taxei de poluare. C. sa a fost soluționată prin emiterea deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule, reclamanta achitând taxa stabilită.
Analizând actul normativ incident, respectiv OUG nr. 5., T. a reținut că acesta, în forma în vigoare la data plății taxei, încalcă dispozițiile dreptului comunitar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. a F. P. M. în nume propriu și pentru A. F. P. B. M., prin care s-a solicitat modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată și menținerea ca temeinic și legal a actului administrativ fiscal reprezentând decizia de calcul a taxei pe poluare emisă de organul fiscal.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și în considerarea dispozițiilor art. 3041 C.pr.civ., pârâta a susținut că instanța de fond interpretând greșit dispozițiile art.1 din O.U.G. nr. 5. a admis în mod nelegal acțiunea reclamantei și a dispus obligarea organului fiscal la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare cu dobânda legală, calculată de la data plății.
S-a mai arătat că s-au interpretat în mod eronat dispozițiile O.U.G. nr. 5., care sunt aplicabile în cauză. Pârâta consideră că instanța de fond, departe de a da eficiență textelor din O.U.G. nr. 5., a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, soluția fiind nelegală, deoarece actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de poluare, iar suma solicitată de reclamanta nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabilului.
Recurenta a reiterat excepția inadmisibilității, invocată și în fața instanței de fond, arătând că nu a fost urmată procedura fiscală obligatorie, prevăzută de dispozițiile C. de procedură fiscală.
Mai arată recurenta că în mod greșit instanța de fond a dispus restituirea sumei reprezentând taxă de poluare, fără să se facă referire la actul din care provine această sumă.
De asemenea, recurenta critică statuările instanței de fond referitoare la caracterul discriminatoriu al taxei, în raport de dispozițiile dreptului comunitar. S. recurenta că fiecare stat membru al Uniunii Europene își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.
A mai apreciat pârâta că OUG nr. 5., în forma aflată în vigoare la momentul plății taxei, respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful 1 (art.
110) din Tratat, fiind neutră din punct de vedere fiscal.
Referitor la capătul de cerere prin care reclamanta solicită acordarea dobânzii legale aferentă taxei achitate, pârâta solicită respingerea acestuia, având în vedere atât dispozițiile C. de pr. fiscală, cât și pe cele ale Ordinului nr. (...) pentru aprobarea procedurii de restituire, care prevăd că pentru procedura de restituire a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal sunt aplicabile termenele prevăzute de dispozițiile art. 199 (în prezent art. 70) alin. 1 și 2 sau art. 112 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003, republicată, după caz, iar dobânda se calculează începând cu ziua imediat următoare expirării termenului prev. la pct. 1 sau a celui prev. la C. I pct.
4 alin. 3, după caz, și se acordă la cererea contribuabililor.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
In analiza recursului declarat de parate Curtea a analizat cu prioritate motivul de ordine publica pus in discuție din oficiu vizând calitatea procesual activa a reclamantei raportat la prevederile art. 30 C. ,motiv care daca ar fi întemeiat ar face inutila analiza celorlalte motive de recurs .
Reclamanta a încheiat contracte de cesiune a creanței pe care persoanele indicate ca si cedenti in contractele de cesiune depus la dosarul instanței de fond ar avea-o împotriva S.ui, creanța constând in restituirea taxei pe poluare perceputa de administrațiile financiare în baza OUG 5. ,reglementare naționala apreciata a fi contrară dreptului comunitar .
După încheierea contractului de cesiune , reclamantul a notificat cesiunea și a formulat contestație împotriva deciziilor de calcul conform articolului 205 cod procedură fiscală,respectiv cereri de restituire a taxei de poluare .
Aceste contestații si cereri au fost respinse ca nedepuse in termenul de 30 de zile prevăzut de articolul 207 cod procedură fiscală respectiv ca neîntemeiate .
Potrivit articolului 23 cod procedură fiscală dreptul de creanță fiscală și obligația corelativă se nasc în momentul în care se constituie baza de impunere care le reglementează .Ca atare, de regulă S. și unitățile administrativ teritoriale au calitatea de subiect activ in raporturile de drept procesual fiscal iar pe cale de excepție această calitate aparține persoanelor fizice și juridice care au dreptul la rambursarea sau restituirea de impozite și taxe .
Articolul 30 cod procedură fiscală stabilește și posibilitatea de cesiune a creanțelor fiscale constând în dreptul de restituire sau rambursare a unor sume dacă sunt îndeplinite două condiții :creanța să fie stabilită în condițiile legii și cesiunea să fie notificată organului fiscal.
Prima condiție este o condiție de validitate deoarece creanța contribuabilului trebuie să rezulte din decizia de restituire sau hotărâre judecătorească în condițiile articolului 117 cod procedură fiscală .
Această condiție nu este îndeplinită de reclamantul recurent pentru că cesiunea nu poate fi anterioară stabilirii caracterului cert,lichid si exigibil al creanței prin decizie sau hotărâre judecătorească.
Fiind o reglementare derogatorie de la prevederile Codului civil ,cesiunea de creanță fiscala poate avea loc și produce efecte față de organul fiscal cu condiția stabilirii caracterului cert,lichid si exigibil al creanței contribuabilului. Cesiunea nu poate privi așadar drepturi litigioase sau drepturi al căror caracter cert,lichid si exigibil nu a fost stabilit încă ci doar drepturi deja existente și recunoscute de
3 către părți si al căror caracter cert lichid si exigibil este stabilit in modalitățile sus menționate .
Articolul 30 C.pr. fiscala se coroborează in sensul celor mai sus menționate cu prevederile art. 116 alin. 5 lit h si alin 5 indice 1 C. si art. 117 alin. 6 C.pr. fiscala care in ipoteza formulării unui cereri de restituire a unor creanțe fiscale prevăd obligativitatea in primul rând a compensării sumei ce trebuie restituita cu eventualele datorii fata de buget ale contribuabilului urmărind ca doar suma rămasa in urma compensării sa fie supusa restituirii. Ca atare in toate situațiile in care o persoana a achitat o suma supusa restituirii in primul rând se verifica daca nu operează compensarea si doar apoi se stabilește suma de restituit .Astfel se explica si de ce art. 30 C. impune ca o condiție de validitate a cesiunii de creanța ca in cauza creanța cesionata sa fie stabilita adică sa aibă un caracter cert si lichid .
In speța dreptul cedenților la restituirea taxei de poluare achitata si contrara dreptului comunitar nu a fost stabilita in condițiile art. 117 C.pr fiscala fie prin decizie de restituire, fie prin hotărâre judecătoreasca. Rezulta așadar ca cesiunea de creanța din speța nu este valabila, iar cesionarul nu a dobândit nici un drept legal de restituire. Pe cale de consecința cesionarul nu are calitate procesual activa nici pentru a urma procedura prevăzuta de art. 205 si urm C. pr. fiscala care este deschisa numai celui care consideră că a fost lezat în drepturile sale si a solicita accesoriu anularii actului si restituirea sumei si nici de a solicita pe cale principala restituirea taxei de poluare întrucât nu este titularul vreunui drept care sa fie lezat in speța .
Este adevărat că organul fiscal nu a respins contestația administrativă pe excepția lipsei calității procesuale active iar principiul neagravării situației in propria cale de atac funcționează si in cazul exercitării acțiunii reglementate de art. 205-218 C. .
Curtea apreciază insa ca in speța excepția lipsei calității procesual active putea fi invocata de către parate in fata instanței de fond si ca admiterea ei fie de către instanța de fond sau recurs nu reprezintă o agravare a situației reclamantului in propria cale de atac .
Astfel așa cum s-a arătat mai sus contestațiile si cererile formulate de către reclamant au fost respinse ca neîntemeiate sau ca nedepuse in termen .Din perspectiva dreptului material care se dorea a fi realizat prin prezentul demers judiciar indiferent ca realizarea dreptului este respinsa pe unul din argumentele sus menționate pentru reclamant situația este aceeași respectiv dreptul pretins nu a putut fi valorificat in acest demers judiciar .
Principiul agravării situației in propria cale de atac trebuie analizat de la caz la caz in funcție de interesele urmărite de către parți in litigiul concret in care se analizează .
Din analiza cesiunilor de creanța rezulta ca aceasta cesiune a fost conceputa de către părți ca un mecanism care sa ușureze recuperarea taxei de poluare de către cedenți. Din aceasta perspectiva respingerea acțiunii ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesual activa este chiar mai favorabila reclamantei care ar putea uza in mod legal de prevederile art. 30 C. in faza unei eventuale executări silite a sumelor stabilite in favoarea cedenților prin hotărâri judecătorești irevocabile .
In literatura de specialitate se arata ca nu se poate retine prevalenta principiului neagravării situației in propria cale de atac in cazul in care este vorba de încălcarea unei norme imperative care atrage nulitatea absoluta dându-se ca exemplu posibilitatea invocării excepției de prescripție, a excepției autorității de lucru judecat pornind de la premisa ca nu se poate vorbi de o înrăutățire a situației in propria cale de atac in situația unui drept nul din start. Si in speța
4 instanța de judecată nu poate recunoaște reclamantului un drept propriu la restituire pentru că acesta ar contraveni unor dispoziții legale imperative si practic prin invocarea acestui principiu s-ar recunoaște reclamantei un drept nul de la chiar data încheierii contractului de cesiune de creanța .
Împrejurarea ca taxa de poluare ce a făcut obiectul cesiunii de creanța este contrara dreptului comunitar si ca pentru recuperarea ei nu mai este necesara parcurgerea procedurii prevăzute de art. 205 si urm din C.pr fiscala așa cum s-a statuat prin decizia 2. de către I. nu contrazic cele mai sus expuse .Altfel spus soluția de fata nu încalcă principiul priorității dreptului Uniunii Europene sau al efectului direct al acestui drept.
Pe lângă aceste principii o alta trăsătura definitorie a dreptului european este autonomia procedurala naționala in aplicarea acestui drept Aplicând si acest principiu este evident ca in cazul de fata reclamantul nu are calitatea procesual activa așa cum s-a arătat deja întrucât nu este titularul unui drept legal dobândit si pe cale de consecința nu a suferit vreun prejudiciu legat de un asemenea drept prin încălcarea de către legislația interna a dreptului Uniunii Europene.
In ipoteza in care o taxa este perceputa contrar dreptului comunitar așa cum se arata in literatura de specialitate in virtutea autonomiei procedurale sus indicate căile procedurale de restituire ale acesteia sunt cele folosite si pentru recuperarea taxelor plătite cu încălcarea dreptului intern cu condiția ca acestei cai sa fie efective si sa nu facă imposibila recuperarea taxei .
Este evident ca persoanele prejudiciate prin perceperea taxei de poluare in speța cedenții au si in prezent in limita termenului de prescripție deschisa calea acțiunii de restituire in temeiul art. 117 lit.d din C.pr fiscala care este așadar o cale de atac efectiva si care face posibila recuperarea taxei nelegal achitate.
Totodată in ipoteza acestor acțiuni la fel ca si pentru acțiunile de restituire a taxelor interne exista un mecanism de verificare a existentei dreptului de restituire, respectiv se verifica daca taxa a fost achitata pentru un autovehicul ce provine din spațiul U.E, verificare ce se face fie de către organul care a colectat taxa in cazul in care se adresează cu o cerere acestuia, fie de către instanța de judecata .Si in acest caz la fel ca si in cazurile din dreptul intern rămân in vigoare in virtutea principiului autonomiei procedurale celelalte reguli cuprinse in Codul de procedura fiscala respectiv cele vizând compensarea si restituirea doar a sumei ramase după compensare si posibilitatea cesionarii doar după stabilirea lor
,aceste reguli neîmpiedecând efectivitatea caii procedurale recunoscute celor in drept pentru recuperarea taxei de poluare achitata cu încălcarea dreptului UE si neîncălcând principiul priorității dreptului Uniunii Europene si a caracterului direct al acestuia .
Așa cum s-a arătat mai sus art. 30 C. este o prevedere legala cu caracter imperativ, iar vătămarea ce rezulta din nerespectarea sa consta in imposibilitatea aplicării art. 116 alin. 5 si art. 117 alin alin. 6 C.pr. fiscala, vătămare ce nu poate fi înlăturata decât prin respingerea acțiunii pe lipsa calitate procesual activa .
În consecință, in baza considerentelor de mai sus Curtea în baza articolului
312 cod procedură civilă raportat la articolul 20 din Legea 554/2004 va admite recursul declarat in cauza si va modifica sentința recurata in sensul admiterii excepției lipsei calității procesual active si respingerii acțiunii ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesual activa .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de către pârâta D. G. A F. P. M. în nume propriu și pentru A. F. P. B. M. împotriva sentinței civile nr. 5484 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o modifică în întregime în sensul că admite excepția lipsei calității procesual active și respinge acțiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesual activă.
D. este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 mai 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. A. M. S. L. R. A.-I. A.
G. A. B.
Red.AAM/dact. MS
3 ex./(...)
Jud.fond: M.P.
