Decizia nr. 466/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA a II-a CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR. (...)

DECIZIE CIVILĂ NR. 466

Ședința din data de 19 ianuarie 2012

Instanța constituită din :

PREȘEDINTE : D. M. JUDECĂTOR : L. U. JUDECĂTOR : M. D.

G. : V. D.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul C. A. N. B. C. M. împotriva sentinței civile nr. 1303 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui

M., în contradictoriu cu pârâtele D. G. A F. P. M. și A. F. P. B. M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul promovat de reclamanta este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 21,5 lei timbru judiciar în sumă de 0,30 lei.

Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din L. nr.

554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 1303 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul cu nr. (...), a fost respinsă ca nefondată excepția de inadmisibilitate a acțiunii invocată de pârâta D. G. a F. P. M..

A fost respinsă cererea formulată de reclamantul C. A. N. B. C. M. împotriva pârâtelor D. G. A F. P. M. și A. F. P. B. M.

Pentru a hotărî astfel tribunalul a constatat că reclamantul a achiziționat un autoturism marca Nissan Tiida, autoturism care era înmatriculat în Uniunea Europeană. Cu ocazia înmatriculării în R. a autoturismului, i s-a întocmit o fișă de calcul din care rezulta faptul că avea de achitat suma de 615 lei cu titlu de taxă specială de înmatriculare, taxă pe care a achitat-o cu chitanța seria TS3B nr. 2159884/(...). Considerând nelegală perceperea acestei taxe, s-a adresat pârâtei cu solicitarea de a-i fi restituită, dar cererea sa a fost respinsă.

A concluzionat instanța de fond că taxa impusă reclamantului nu încalcă dispozițiile dreptului comunitar, reținând instanța că autoturismul ar fi fost neînmatriculat anterior, fiind nou.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul. C. A. N. B. C. M., prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată.

În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și în considerarea disp. art. 3041 C.pr.civ., reclamantul a susținut că instanța de fond interpretând greșit disp. art.1 din O.U.G. nr. 5. și a respins în mod nelegal acțiunea reclamantului

S-a mai arătat că s-au interpretat în mod eronat dispozițiile O.U.G. nr. 5., care sunt aplicabile în cauză și că taxa în discuție, achitată în condițiile codului fiscal, încalcă dispozițiile dreptului comunitar.

Examinând recursul, Curtea reține următoarele :

La dosar s-au depus dovezi referitoare la data înmatriculării anterioare,

2007, (f. 7), iar aspectul referitor la faptul că autoturismul ar fi nou, nu a fost dovedit.

Referitor la fond se rețin următoarele:

În cauza este de reținut aplicabilitatea prioritară și directă a dispozițiilor art. 90 (110) din T..

Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a CJCE că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.

Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate.

Că o taxă internă impusă autoturismelor second-hand este discriminatorie în sensul art. 90 parag.1 din T. s-a decis în cauza conexată Nádasdi și Németh unde Curtea de Justiție a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și la clasificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua în seamă deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second- hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate.

Cum R. este stat membru al Uniunii începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatori prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe.

Pe de altă parte obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor ci și Executivului însuși și organelor componente ale acestuia cum sunt bunăoară autoritățile fiscale. Din această perspectivă, invocarea de către organul fiscal a legii fiscale interne în temeiul căreia s-a perceput taxa specială dovedită contrarie cu normele dreptului comunitar înfrânge nu numai dispozițiile constituționale precitate dar pune serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii obligației de loialitate comunitară asumate de R. ca stat membru.

Î.-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine această disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a T.ului în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util.

T. ca instanță de fond nu a făcut altceva decât să aplice dispozițiile constituționale interne și normele T.ului de așa manieră să i se recunoască particularului dreptul său de a nu fi impus o taxă specială discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în R. a autoturismului second-hand importat dintr-un alt stat membru al Uniunii. În această manieră instanța de fond și-a îndeplinit misiunea trasată de T. și de L. de ratificare a acestuia precum și de

Curtea de Justiție în practica judiciară pertinentă (cauza Simmenthal II din anul

1978).

Pe cale de consecință, Curtea constată că instanța de fond a făcut corect aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale iar recursul pârâtei se vădește a fi nefundat și conform art. 20 alin. 3 din L. nr. 554/2004 urmează a fi respins ca atare.

Cu referire la incidența la speță a prevederilor OUG nr. 5. antamate de recurentă prin concluziile scrise Curtea reține următoarele:

Conform dispozițiilor art. 11 din acest act normativ taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste norme au fost aprobate prin HG nr. 6..

Curtea reține că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Î.-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia.

Din această perspectivă reclamanta intimată are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.

În astfel de situații Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din T., cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite ( A se vedea: CJCE, cazul nr. 68/79 Hans Just I/S contre Ministère danois des impôts et accises precum și cauza conexată nr. C-

290/05 și C-333/05 Ákos Nádasdi și Ilona Németh parag. 61-70).

Din această perspectivă, nu se poate reține justificat că Statul Român are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială .

Curtea mai reține, în context, că noua taxă instituită de OUG nr. 5. este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară are alt mod de calcul și altă destinație.

Nu în ultimul rând, Curtea reține că restituirea doar a diferenței între taxa specială încasată anterior pe baza unei norme legale abrogată la 1 iulie 2008 și taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ inactiv la data nașterii și consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. 1 din Constituție.

Din această perspectivă, aplicarea OUG nr. 5. nu poate paraliza demersul reclamantei și nici nu poate pune sub semnul îndoielii legalitatea și temeinicia sentinței recurate conform argumentelor deja expuse în precedentul prezentelor considerente.

În consecință, față de cele menționate anterior se va admite recursul declarat de reclamantul T. F. A. împotriva sentinței civile nr.1225 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui M. pe care o va modifica în sensul că respinge excepția inadmisiblității și se va dispune anularea deciziilor nr.9256/2009 și nr.1260/2010.

Pârâții vor fi obligați să restituie reclamantului suma de 6527 lei, reprezentând taxă de primă înmatriculare achitată cu chitanța nr.5469229/2009 cu dobânda legală în materie civilă de la data plății taxei și până la restituirea efectivă.

Cererea de obligare a intimaților la plata cheltuielilor de judecată va fi admisă în parte, în considerarea dispozițiilor art. 274 al. 3 c.pr.civ., Curtea constatând că onorarul de avocat în sumă de 700 lei la fond este nejustificat de mare în raport de importanța cauzei și de munca depusă de către apărătorul ales.

Pentru a hotărâ în privința diminuării cheltuielilor de judecată Curtea a avut în vedere caracterul repetitiv al cauzelor având ca obiect restituirea taxei de primă înmatriculare în care sunt susținute aceleași puncte de vedere de către toate părțile.

În temeiul art. 274 al. 3 c.pr.civ. pârâții vor fi obligați la plata sumei de

365,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată, diminuate, la fond și în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamantul C. A. N. B. C. M. împotriva sentinței civile nr.1303 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui M. pe care o modifică în sensul că admite acțiune.

Obligă pârâta A. F. P. B. M. să restituie reclamantului suma de 615 lei, reprezentând taxă primă înmatriculare achitată cu chitanța nr.2159884/2008 cu dobânda legală în materie civilă de la data plății taxei și până la restituirea integrală.

Respinge restul capetelor de cerere.

Menține restul dispozițiilor sentinței

Obligă pârâții A. F. P. B. M. și D. G. a F. P. M. la 365,3 lei cheltuieli de judecată, dimunuate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 19 ianuarie 2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

D. M. L. U. M. D.

Red.D.M./S.M.D. 2 ex./(...) Jud. fond. S. A.

G. V. D.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia nr. 466/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal