Decizia nr. 47/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 47/2012
Ședința publică din data de 16 mai 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: F. T.
JUDECĂTOR: M. H.
JUDECĂTOR: M. B.
GREFIER D. C.
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de reclamanta S. C. S. ȘIMLEU S. împotriva deciziei civile nr. 1482 din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al Curții de A. C., în contradictoriu cu pârâta D. G. A F. P. A J. S., având ca obiect - contestație act administrativ fiscal - Decizia nr. 83/(...) a DGFP S.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată, contestație în anulare.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Contestația formulată este legal timbrată, cu taxă judiciară de timbru în valoare de 10 lei, achitată cu chitanța aflată la fila 13 din dosar și timbru judiciar de 0,3 lei.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...) intimata-pârâtă a depus la dosarul cauzei întâmpinare, într-un singur exemplar.
Se constată că intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 242 pct.2 C.pr.civ.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591 al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 319 al. 1 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar.
CURTEA
Prin decizia civilă nr.1482 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al Curții de A. C. s-a admis recursul declarat de D. G. A F. P. A J. S. împotriva sentinței civile nr. 4475 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. pe care a modificat-o în sensul că respinge contestația formulată de S. SRL Ș. S.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și având în vedere prevederile art.304, 3041 C.proc.civ. Curtea a reținut următoarele:
Hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică fiind dată cu aplicarea greșită a legii întrucât în mod greșit s-a reținut că deducerea de TVA
1 aferentă mărfurilor deținute și comercializate până la data de 31 dec.2009 s-a efectuat corect în conformitate cu prevederile Codului fiscal.
Contrar susținerilor primei instanțe Curtea a reținut că acest fapt nu este contestat de către organele de inspecție fiscală și prin urmare nu face obiectul litigiului, ci dimpotrivă obiectul acestuia este aceea de a ști dacă organele de inspecție fiscală au verificat și constatat deducerea corectă a TVA-ului în perioada verificată. Prin urmare, obiectul litigiului îl constituie TVA colectat aferent lipsei în gestiune în cuantum de 18046 lei contrar celor reținute în considerentele sentinței.
Astfel, la reclamanta intimată SC C. SRL s-a desfășurat inspecția fiscală parțială, perioada supusă controlului cuprinzând intervalul de timp (...) - (...).
Obiectul inspecției fiscale fiind inspecție fiscală parțială TVA - verificarea sumei negative a TVA solicitată la rambursare de 11794 lei. Decontul de TVA a fost înregistrat la organul fiscal teritorial AFP S. S. sub nr.1456 din (...). Suma solicitată la rambursare provine din TVA aferentă creșterii stocului de marfă precum și a investițiilor efectuate pentru modernizarea punctului de lucru.
Organele de inspecție fiscală au efectuat verificarea taxei pe valoarea adăugată de recuperat solicitată la rambursare în sumă de 11794 lei de către reclamantă prin decontul de TVA nr.1456 din (...). Cu aceea ocazie s-a constatat că TVA solicitată la rambursare provine din materialele achiziționate de reclamantă pentru modernizarea spațiului închiriat, a contravalorii chiriei achitate de societate, a aprovizionării cu mărfuri a magazinului și a altor cheltuieli necesare desfășurării activității de către societate (apă, energie electrică). Prin urmare, a apărut necesitatea identificării investiției efectuate de societate și a existenței stocului de marfă. Acesta din urmă a fost verificat la data de (...), organele de inspecție fiscală constatând că reclamanta înregistrează în balanța de verificare în contul „mărfuri"; și în listele de inventar întocmite la (...), mărfuri în valoare de 292.711,58 lei iar din concluziile raportului de expertiză contabilă a rezultat un stoc de marfă în sumă de 292.691,50 lei.
Așa fiind, s-a constatat diferențe între listele de inventar, balanța de verificare întocmite la (...) și stocul faptic de mărfuri. A. diferență este în sumă de
142.586 lei stabilite de organele de inspecție fiscală, iar concluziile expertizei contabile este în sensul existenței unei diferențe în sumă de 142.566,08 lei.
Acestea au fost premisele pentru care organul de control a solicitat efectuarea inventarierii stocului faptic de marfă la data de (...), constatându-se în urma acestuia un stoc faptic doar de 132.994,50 lei. În același timp organul de control a procedat la reconstituirea stocului faptic pe care societatea l-a deținut la data de (...) pornind de la rezultatele inventarierii, ținând cont de intrările și ieșirile de marfă de la data de (...) până la data inventarierii, respectiv (...) constatând o lipsă la inventar în sumă de 142.586,08 lei. Raportul de expertiză contabilă a concluzionat asupra unei lipse de inventar în sumă de 142.566,08 lei.
Așa fiind, organele de control au procedat în mod corect la calculul TVA colectat aferent lipsei în gestiune în cuantum de 18.046 lei. În conformitate cu dispozițiile art.128 alin.4 lit.D din Legea nr.571/2003 privind codul fiscal - livrarea de bunuri „(4) Sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plata următoarele operațiuni: (1) bunurile constatate lipsă din gestiune, cu excepția celor la care se face referire la alin.8 lit.A-C";.
În concluzie, raportat la prevederile art.128 din C.fiscal, bunurile constatate lipsă în gestiune, cu excepțiile strict prevăzute de lege, sunt considerate livrări de bunuri cu plată, intrând în sfera de aplicare a T.
Față de cele mai sus expuse, Curtea a reținut astfel că hotărârea primei instanțe este nelegală fiind dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv a prev.art.128 alin.4 lit.D din Legea nr.571/2009, fiind prezent astfel motivul de
2 recurs prevăzut de art.304 pct.9 C.proc.civ. așa încât se impune modificarea hotărârii primei instanțe în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantă cu consecința menținerii ca temeinice și legale a Deciziei nr.83 din (...) emisă de D. S. - B. de soluționare contestații și implicit a deciziei de impunere nr.54 din
(...) și a Raportului de inspecție fiscală nr.587 din (...).
Acțiunea fiind astfel respinsă nu s-a impus nici obligarea pârâtei recurente la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare SC COM-TIM SRL,
solicitând admiterea contestației și anularea deciziei nr.1482/2012 a Curții de A.
C., în sensul respingerii recursului formulat de D. ca fiind nefondat cu obligarea la
300 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
Contestatoarea apreciază ca temeinică și legală SENTINȚA CIVILĂ cu nr. 4. pronunțată în ședința publică din 0(...) în dosarul cu nr. (...) de către
TRIBUNALUL SĂLAJ deoarece: Raportul de inspecție fiscală parțială a fost întocmit pe baza decontului de TVA cu opțiune de rambursare depus pe luna decembrie 2009 de S. COM-TIM S. În acest decont, societatea avea înregistrată suma de 11. 794 de lei TVA de rambursat . Acest TVA era aferent perioadei iulie
2007-decembrie 2009 și provine, conform anexei depuse la contestație, din cumpărăturile efectuate în această perioadă de societate pentru nevoile firmei. A. au fost făcute lucrări de reparație a spațiului în care își desfășoară activitatea societatea, precum și din facturile privind chiria pe care o achită lunar pentru spațiul deținut.
TVA-ul solicitat nu este aferent stocului de marfă existent în magazinul societății. Cu toate acestea, la controlul efectuat de inspectorii fiscali, după verificarea documentelor contabile pe care le prezintă în raportul încheiat ca fiind corecte și legale, au trecut la efectuarea inventarierii stocului de marfă aflat în magazinul societății la data de (...), cu toate că era vorba de activitatea unui exercițiu financiar încheiat. Problema pe care a sesizat-o de nenumărate ori - și în contestația către D. S. și în contestația către Tribunalul Sălaj și în întâmpinarea depusă la Curtea de A. C. - este că, prin niște calcule ambigue, s-a dispus valorificarea inventarului efectuat în februarie 2010 la data de 31 decembrie 2009. Acest aspect îl consideră nelegal și tendențios, deoarece valorificarea unui inventar la un magazin cu amănuntul efectuat în data de (...) la data de 31 decembrie 2009 este un lucru ilegal potrivit legislației în vigoare. Acest aspect este contrar tuturor legilor economice. Legea 81/1992 republicată prevede chiar sancțiuni pentru nerespectarea principiilor contabile.
Prin urmare, acest inventar efectuat la (...) trebuia înregistrat așa cum s-a arătat și în intâmpinarea depusă la Curtea de A. în timpul exercițiului financiar al primului trimestru din anul 2010, nu la sfârșitul lui 2009. Pentru a nu aproba rambursarea sumei de 11.794 de lei și pentru a-și crea fonduri din care primesc stimulente, organele fiscale au înregistrat inventarul din 2010 la sfârșitul lui decembrie 2009. Organele de control au greșit și la calculul TVA-ului colectat aferent lipsei în gestiune, lucru care s-a descoperit în timpul expertizei fiscale, când, în loc de 18.046 de lei s-a dovedit că era doar 17.136 de lei, o diferență în plus de 910 lei.
Pentru motivele pe care le-a arătat mai sus și pentru faptul că societatea nu are angajați, stocul de marfă este alcătuit din aport propriu și din credite bancare garantate cu ipotecă, solicită a se dispune anularea Deciziei Civile nr.
1482/2012 dată de Curtea de A. C. și a susține ca temeinică și legală sentința civilă nr. 4., pronunțată de către Tribunalul Sălaj.
Analizând cererea, Curtea constată următoarele:
Prin decizia ce face obiectul căii de atac, a fost admis recursul declarat de
D. G. A F. P. A J. S. împotriva sentinței civile nr. 4475 din (...) pronunțată în
3 dosarul nr. (...) al T.ui S., care a fost modificată, în sensul respingerii contestației formulate de S.-TIM SRL Ș. S.
Pentru a statua astfel, s-a reținut că obiectul litigiului îl constituie TVA colectat aferent lipsei în gestiune în cuantum de 18046 lei. Astfel, organele de inspecție fiscală au efectuat verificarea taxei pe valoarea adăugată de recuperat solicitată la rambursare în sumă de 11794 lei de către reclamantă prin decontul de TVA nr.1456 din (...). Cu aceea ocazie s-a constatat că TVA solicitată la rambursare provine din materialele achiziționate de reclamantă pentru modernizarea spațiului închiriat, a contravalorii chiriei achitate de societate, a aprovizionării cu mărfuri a magazinului și a altor cheltuieli necesare desfășurării activității de către societate (apă, energie electrică). Prin urmare, a apărut necesitatea identificării investiției efectuate de societate și a existenței stocului de marfă. Acesta din urmă a fost verificat la data de (...), organele de inspecție fiscală constatând că reclamanta înregistrează în balanța de verificare în contul
„mărfuri"; și în listele de inventar întocmite la (...), mărfuri în valoare de
292.711,58 lei iar din concluziile raportului de expertiză contabilă a rezultat un stoc de marfă în sumă de 292.691,50 lei.
Așa fiind, s-a constatat diferențe între listele de inventar, balanța de verificare întocmite la (...) și stocul faptic de mărfuri. A. diferență este în sumă de
142.586 lei stabilite de organele de inspecție fiscală, iar concluziile expertizei contabile este în sensul existenței unei diferențe în sumă de 142.566,08 lei.
Acestea au fost premisele pentru care organul de control a solicitat efectuarea inventarierii stocului faptic de marfă la data de (...), constatându-se în urma acestuia un stoc faptic doar de 132.994,50 lei. În același timp organul de control a procedat la reconstituirea stocului faptic pe care societatea l-a deținut la data de (...) pornind de la rezultatele inventarierii, ținând cont de intrările și ieșirile de marfă de la data de (...) până la data inventarierii, respectiv (...) constatând o lipsă la inventar în sumă de 142.586,08 lei. Raportul de expertiză contabilă a concluzionat asupra unei lipse de inventar în sumă de 142.566,08 lei.
Așa fiind, organele de control au procedat în mod corect la calculul TVA colectat aferent lipsei în gestiune în cuantum de 18.046 lei, în conformitate cu dispozițiile art.128 alin.4 lit.D din Legea nr.571/2003 privind codul fiscal.
Prin contestația în anulare formulată, petenta arată că decizia atacată este nelegală, urmare a faptului că nu s-a ținut cont de apărările conform cărora exercițiul financiar al anului 2009 era încheiat la data controlului, astfel încât înregistrarea inventarului efectuat la (...), la (...), încalcă prevederile Legii nr.
82/1991 și toate principiile contabile. În plus, verificările efectuate de organele de control excedau contextului în care s-a realizat inspecția fiscală, deoarece reclamanta a solicitat rambursarea TVA în sumă de 11.794 lei, aferentă decontului depus în luna decembrie 2009.
Curtea constată că petenta nu a indicat care este temeiul de drept al cererii formulate, dar având în vedere specificitatea lor, precum și circumstanțele cauzei, este exclusă incidența prev. art. 317 alin. 1 C.pr.civ.
Ca atare, analiza instanței se va axa pe condițiile de admisibilitate ale contestației în anulare speciale, prevăzute de disp. art. 318 C.pr.civ.
În doctrină s-a arătat că, contestația în anulare specială întemeiată pe existența unei greșeli materiale poate fi promovată cu succes doar în ipoteza în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: să fie invocate greșeli materiale cu caracter procedural, cum ar fi: respingerea unui recurs ca tardiv, deși din plicul atașat rezultă că cerere a fost depusă la poștă înăuntrul termenului defipt de lege, respectiv este esențial ca pentru verificarea acestor greșeli să nu fie necesară o reexaminare a fondului sau reaprecierea probelor.
De asemenea, greșeala trebuie să fie săvârșită de instanța de recurs, ea trebuind să fie evidentă, în legătură cu aspectele formale ale judecății, să fie rezultatul omiterii sau confundării unor elemente sau date materiale importante, în acest sens fiind subliniată împrejurarea că cererea nu poate fi primită atunci când se invocă stabilirea eronată a situației de fapt, în urma aprecierii probelor sau a interpretării faptelor, întrucât acestea echivalează cu o greșeală de judecată.
S-a mai subliniat faptul că greșeala materială nu trebuie să fie rezultatul interpretării unui text de lege, ea fiind necesar a fi esențială, ceea ce înseamnă că, în lipsa ei, soluția ar fi fost alta.
Analizând aceste aspecte prin prisma motivelor invocate și a statuărilor instanței de recurs, Curtea apreciază că acestea sunt, din această perspectivă, la adăpost de orice critică, întrucât ceea ce încearcă contestatoarea să realizeze prin promovarea prezentei cereri este repunerea în discuție a întregii stări de fapt și de drept, precum și a probațiunii administrate.
Astfel, în opinia instanței, se invocă de către contestatoare așa-zise greșeli de judecată, ceea ce este inadmisibil, prin raportare la caracterul căii de atac extraordinare de retractare supusă judecății în prezentul dosar, aspecte valabile și în ceea ce privește incidența prev. art. 2 alin. 1 din Legea nr. 82/1991.
În esență, ceea ce a reținut instanța de recurs este că operațiunile realizate de către organele de control, în ceea ce privește reconstituirea stocului de marfă existent la (...), au fost justificate de faptul că TVA solicitată la rambursare provine din materialele achiziționate de reclamantă pentru modernizarea spațiului închiriat, a contravalorii chiriei achitate de societate, a aprovizionării cu mărfuri a magazinului și a altor cheltuieli necesare desfășurării activității de către societate, astfel apărând necesitatea identificării investiției efectuate de societate și a existenței stocului de marfă, neexistând nici un indiciu cu privire la faptul că, pentru a ajunge la această concluzie, au fost confundate date materiale importante ale dosarului.
Mai mult, pentru a lămuri pe deplin circumstanțele cauzei, instanța de recurs a reținut că, în vederea reconstituirii, organul de control a pornit de la rezultatele inventarierii, ținând cont de intrările și ieșirile de marfă de la data de (...) până la data inventarierii, respectiv (...), constatând o lipsă la inventar în sumă de 142.586,08 lei, în timp ce raportul de expertiză contabilă a concluzionat asupra unei lipse de inventar în sumă de 142.566,08 lei, validând astfel poziția intimatei.
În fine, chiar dacă s-ar aprecia că motivele invocate de contestatoare ar putea fi încadrate în teza a II-a a art. 318 C.pr.civ., în legătură cu această situație, s-a relevat în doctrină că una dintre condițiile de admisibilitate ale contestației în anulare speciale întemeiate pe acest motiv este aceea că instanța trebuie să fi omis să cerceteze un motiv de casare sau de modificare, iar dacă l-a examinat, dar nu și l-a însușit, contestația nu poate fi primită.
De asemenea, s-a subliniat faptul că nepronunțarea nu echivalează cu neexaminarea tuturor argumentelor folosite pentru susținerea unui motiv de recurs ori gruparea argumentelor și cercetare lor în bloc, o astfel de ipoteză neputând fi invocată în calea extraordinară de atac.
Pornind de la aceste statuări, Curtea reține, în primul rând, că este discutabilă posibilitatea apelării la prev. art. 318 teza a II-a C.pr.civ., în situația în care contestatoarea nu a avut și calitatea de recurentă în cauză.
Totuși, chiar dacă s-ar aprecia, în virtutea principiului dreptului la un proces echitabil și al egalității armelor, că o astfel de cale este deschisă și intimatei, care a invocat, în cursul soluționării recursului, aspecte considerate esențiale în economia cauzei, ignorate de către instanță, care a dat câștig de cauză părții adverse, de reținut este că nu s-au invocat de către contestatoare,
5 prin întâmpinarea depusă în recurs, aspecte care să nu fi primit răspuns prin considerentele din decizia atacată.
În concluzie, Curtea constată că petenta încearcă repunerea în discuție a tuturor aspectelor litigioase ale cauzei, tranșate deja de către instanța de recurs, astfel încât, va fi respinsă prezenta cerere, considerându-se că cele menționate în susținerea ei sunt de natură a aduce atingere puterii de lucru judecat a deciziei pronunțate, în condițiile în care contestația în anulare este o cale de atac de retractare, iar nu de reformare a acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge contestația în anulare declarată de SC COM-TIM SRL împotriva deciziei civile nr.1482 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al Curții de A. C.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 mai 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER F. T. M. H. M. B. D. C.
red.M.B./A.C.
2 ex. - (...)
jud.recurs:P. D.; A. A.; I. C.
