Decizia nr. 471/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)/a1
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C. A. ȘI F.
D. CIVILĂ Nr. 471/2012
Ședința publică de la 21 I. 2012
Completul compus din: PREȘEDINTE L. U. Grefier M. T.
{ F. | }
S-a luat în examinare excepția de nelegalitate a O. nr. 77/(...) privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea prevederilor L. nr. 2. privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ridicată de reclamanta T. E.-D., în contradictoriu cu M. M., F. ȘI P. S., MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și pârâta C. J. DE P. S., având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ Ordinul nr. 77/(...) privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea prevederilor L. nr. 2. privind salarizarea în anul
2011 a personalului plătit din fonduri publice.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că la data de (...) s-a depus la dosar întâmpinare.
Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin încheierea civilă din 6 aprilie 2012, pronunțată în dosarul nr.(...) a T. S., a fost respinsă ca nefondată cererea formulată de T. E. D. în contradictoriu cu C. J. de P. S., cerere privind suspendarea executării D. de debit nr.11/(...) emisă de C. J. de P. S.
În temeiul 10 al. 1 teza a II -a rap. la art. 4 alin. 1 din Legea 554/2004, modificată, s-a sesizat Curtea de A. C. - Secția de C. A. și F. cu excepția de nelegalitate a O. nr.77/(...) emis de M. M., F. și P. S. și Ministerul Finanțelor Publice, în raport cu dispozițiile L. nr.2. privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale L. nr.2. privind salarizarea, în anul
2011, a personalului plătit din fonduri publice, excepție de nelegalitate invocată de reclamantă în contradictoriu cu C. J. de P. S. .
S-a suspendat judecarea cauzei pe perioada soluționării excepției.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul T. S. la data de (...), sub nr.(...), reclamanta T. E. D. a chemat în judecată C. J. de P. S., pentru ca, în contradictoriu cu aceasta, instanța să dispună anularea D. nr.76 din (...) - revizuită în (...) și menținerea în totalitate a dispozițiilor D. nr.76/(...) și a D. nr.
96/(...) - revizuită, inclusiv salariul de bază de 3050 lei. Totodată, reclamanta a solicitat suspendarea, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a fondului, a executării D. de debit nr. 11 din (...) emisă de CJP S., conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 554/2004, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a fondului, decizie prin care i-a fost stabilit un debit de 2346 lei reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit în perioada (...)-(...).
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în luna mai 2011 a participat la examenul de promovare în grad profesional, organizat în cadrul Casei Județene de P. S., potrivit dispozițiilor art.63,64 și 65 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, rep. și Legea nr. 2. privind salarizarea pentru anul
2011 a personalului plătit din fonduri publice, ocazie cu care a promovat din funcția publică de execuție, de consilier clasa I, grad profesional principal, în funcția publică de execuție de consilier clasa I, grad profesional superior, așa cum reiese din D. nr. 76/(...).
Prin D. nr. 76/(...), i s-a stabilit un salariu de bază în cuantum de 2967 lei, iar ulterior, prin D. nr. 96/(...), i s-a stabilit un salariu de 3050 lei,conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 2., privind salarizarea a personalului plătit din fonduri publice pe anul 2. „în anul 2011, pentru personalul nou-încadrat în funcții, pentru personalul numit /. în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade /trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat";.
Salariul de bază al unui consilier superior ca funcție similară aflat în plată în instituție , în cursul primului trimestru al anului 2011, era de 3050 lei (la gradația 5 reprezentând vechimea maximă).
Toate deciziile emise în urma examenului de promovare au fost comunicate A. și au fost alocate fondurile necesare, de către ordonatorul principal de credite, fără a fi sesizată unitatea cu privire la nerespectarea O. 7. în momentul emiterii deciziilor.
În cursul lunii decembrie 2011 s-a autosesizat conducerea instituției cu privire la faptul că salarizarea personalului promovat nu s-a realizat potrivit dispozițiilor literei B din Ordinul nr. 77/(...) privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor L. nr. 2. privind salarizarea pentru anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ordin emis de M. M., F. și P. S. și Ministerul Finanțelor Publice, potrivit căruia „În cazul funcționarilor publici nou-încadrați sau promovați, nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2011";.
Astfel, au fost revizuite toate deciziile de promovare emise în cursul anului
2011, respectiv - partea de salarizare, fiind diminuate drepturile salariale, prin modificarea salariului de bază. A fost diminuat salariul de bază de la 3050 lei la
2659 lei, implicit și netul de la 2547 lei la 2221 lei, în baza anexei din OG nr.9/2008 (pe treapta III de salarizare) care, potrivit dispozițiilor art.1 din OUG nr.1/2009, și-a încetat aplicabilitatea cu data de (...),aceasta din urmă fiind abrogată de art. 48 din Legea nr. 330/2009, iar pentru diferența de 2346 lei s-a emis D. de debit nr. 11/(...), reprezentând drepturi salariale necuvenite.
Reclamanta apreciază că D. nr. 76/(...) și D. nr. 96/(...) - revizuită în (...) sunt nelegale întrucât: a fost abrogată procedura avansării în treapta de salarizare , prin art. 41 pc. 2 din Legea nr. 284/(...); la emiterea D. nr. 71/(...) - forma inițială , a fost respectată procedura reglementată de art. 63,64 și 65 din Legea nr.188/1999 și art. 2 din Legea nr. 2., pentru salarizarea personalului promovat în grad profesional în anul 2011 , legea nefăcând trimitere la trepte de salarizare, ci doar la funcții similare aflate în plată în instituție; legea, ca act normativ adoptat de Parlamentul României și promulgată de P. R. este prioritară ordinului emis de M. M., F. și P. S. și Ministerul Finanțelor Publice, potrivit art. 77 și 78 din Legea nr. 24/(...) actualizată, privind normele de tehnică legislativă, legea neputând fi modificată sau completată printr-un ordin emis de un ministru.
Reclamanta consideră că voința legiuitorului, prin art. 2 din Legea nr. 2., este clară și nu lasă loc de interpretare în ce privește salarizarea personalului promovat în cursul anului 2011, pe funcții similare aflate în plată la nivelul instituției.
Cu toate că în data de (...) reclamanta s-a adresat conducerii instituției și a solicitat anularea D. nr. 76/(...) și a D. nr. 96/(...)- revizuită în (...), revenirea la salariul de 3050 lei, răspunsul comunicat în (...) a fost unul negativ.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.1 al. 1 și art.15 din Legea nr.554/2004, art. 2 din Legea nr. 2., art. 63,64 și art. 65 din Legea nr.
188/1999, Legea nr. 2..
În probațiune, au fost depuse la dosar înscrisuri ( f.7-30).
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea ca nelegală și netemeinică a cererii de chemare în judecată formulată de T. E. D., întrucât , din coroborarea dispozițiilor L. nr. 2. privind salarizarea pentru anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice cu cele ale O. nr. 7. privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor L. nr. 2. reiese că pentru funcționarii publici promovați în grad profesional în anul 2011, nivelul de salarizare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010, și nu corespunzător treptei I de salarizare, așa cum eronat s-a stabilit prin D. nr. 72/(...).
De asemenea, potrivit prevederilor art. 13 alin. 2 din Legea nr.283/2011 privind reglementarea unor măsuri financiare din domeniul bugetar, „în cazul funcționarilor publici nou încadrați sau promovați, nivelul de salarizare în plată pentru funcții similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010";.
Astfel, s-a emis decizia nr. 73/(...), prin care s-a corectat eroarea strecurată în decizia nr. 72/(...).
Având în vedere situația creată, conducerea instituției a solicitat, în scris, compartimentului juridic, un punct de vedere, răspunsul fiind dat, în (...), sub semnătura consilierilor juridici Ț. M. și C. S., răspuns potrivit căruia salarizarea funcționarilor publici nou promovați în cursul anului 2011 se face prin coroborarea L. nr. 2. și a O. nr. 7. privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor L. nr. 2., implicit recunoscând că prima decizie de încadrare s-a făcut greșit , cu încălcarea normelor de aplicare a legii.
În probațiune, s-au depus înscrisuri (f. 36-38).
În data de (...),anterior primului termen de judecată ((...)), reclamanta a formulat excepția de nelegalitate a O. nr. 77/(...) privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor L. nr. 2. privind salarizarea în anul
2011 a personalului plătit din fonduri publice, în raport cu dispozițiile L. nr.2. privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale L. nr.2. privind salarizarea, în anul 2011, a personalului plătit din fonduri publice.
În motivare, s-a arătat că lit. B din Ordinul nr. 77 din 14 ianuarie 2011 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor L. nr. 2. privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, emis de M. M., F. si P. S. și M. F. P. („În cazul funcționarilor publici nou-încadrați sau promovați, nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010."), în baza căruia a fost revizuită decizia de promovare nr. 76/(...) - revizuita in (...) contravine dispozițiilor:
1.- art. 2 din Legea nr. 2.: „în anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/. în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat."
2.- art. 65 al. 2 din Legea nr. 188/1999, privind statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin care a fost abrogată procedura avansării în treapta de salarizare (art. 63 din Legea nr.
188/1999), prin eliminarea treptelor de salarizare („ Pentru a participa la concursul sau examenul de promovare în gradul profesional imediat superior celui deținut, funcționarul public trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: a) să aibă cel puțin 3 ani vechime în gradul profesional al funcției publice din care promovează; b) abrogată;";
Litera b) a alin. (2) al art. 65 a fost abrogată de pct. 2 al art. 41 din LEGEA-
CADRU nr. 284 din 28 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
877 din 28 decembrie 2010.
3.-prin art. 41 din Legea nr. 2., privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, au fost eliminate, începând cu anul 2011, treptele de salarizare, coroborat cu art. 13 din Legea nr. 2., cu modificările si completările ulterioare, conform căruia „Salariile de bază, soldele/salariile de funcție și indemnizațiile lunare de încadrare se diferențiază pe funcții în raport cu criteriile prevăzute la art. 5 lit. c).
(2) În cadrul fiecărei funcții, salariile de bază se diferențiază pe grade în cazul studiilor superioare și studiilor superioare de scurtă durată și pe trepte profesionale în cazul studiilor medii, respectiv pe grade profesionale în cazul funcționarilor publici, astfel încât să se asigure posibilitatea diferențierii salariilor de bază individuale în raport cu nivelul pregătirii profesionale a fiecărei persoane și cu experiența acesteia în muncă. De regulă, se utilizează 2 sau 3 grade și, respectiv, 2 sau 3 trepte profesionale.
(3) In cadrul fiecărui grad sau fiecărei trepte profesionale, diferențierea salariilor de bază se face, de regulă, pe un număr de 5 gradații, corespunzătoare celor 5 tranșe de vechime în muncă, prevăzute la art. 11".
Reclamanta apreciază că legea,ca act normativ, adoptată de Parlamentul
României, unicul Organ Legislativ și promulgată de P. R. este prioritară O. emis de M. M. și cel al F.. Legea nu poate fi modificată sau completată printr-un ordin emis de un ministru conform prevederilor art.58 al.3 din Legea nr. 24 din 27 martie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative coroborat cu art. 77 și 78 din același act normativ (ART. 77:„Ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor și ai celorlalte organe ale administrației publice centrale de specialitate sau ale autorităților administrative autonome se emit numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului...";; ART. 78 :";Ordinele, instrucțiunile și alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora."
T. E. D. consideră că, voința legiuitorului, prin art. 2 din Legea nr. 2., în ce privește salarizarea personalului promovat în cursul anului 2011, este clară și nu lasă loc de interpretare, pe funcții similare aflate în plată la nivelul instituției.
Din considerentele de mai sus, reclamanta a solicitat admiterea excepției și înlăturarea aplicării dispozițiilor O. nr. 7. care contravin prevederilor legale in vigoare.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 2 din Legea nr. 2., art. 63, 64 si art. 65 din Legea nr.188/1999, Legea nr. 2. și Legea nr. 554/2004.
Cu privire la cererea de suspendare a executării D. de debit nr. 7/(...), în urma examinării lucrărilor dosarului, instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, până la soluționarea acțiunii în fond.
În cauză, instanța a apreciat că nu sunt întrunite cerințele prevăzute cumulativ de 14 al. 1 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea executării actului administrativ: cazul bine justificat și paguba iminentă.
Conform art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004 modificată, cazurile bine justificate presupun împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
Prin urmare, condiția existenței unui caz bine justificat este îndeplinită în situația în care se regăsesc argumente juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea actului administrativ aflat în litigiu. Altfel spus, pentru a interveni suspendarea judiciară a executării unui act administrativ trebuie să existe un indiciu temeinic de nelegalitate.
În acțiunea introductivă, reclamanta nu a adus argumente privind cazul bine justificat și paguba iminentă,cerințe impuse de art. 14 al. 1 din Legea nr.
554/2004 pentru suspendarea executării actului administrativ, aceasta dezvoltând pe larg motive în susținerea cererii de anulare a actelor administrative atacate.
Existența unui caz bine justificat poate fi reținută dacă din împrejurările cauzei ar rezulta o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate, care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative.
Instanța are numai posibilitatea să efectueze o cercetare sumară a aparenței dreptului, întrucât, în cadrul procedurii prevăzute de lege pentru suspendarea executării actului administrativ, nu poate fi prejudecat fondul litigiului.
Or, motivele de nelegalitate ale actului administrativ atacat invocate de reclamantă presupun cercetarea în profunzime a fondului cauzei și nu se circumscriu condiției existenței unui caz bine justificat prevăzută de art. 14 din
Legea nr. 554/2004.
În ceea ce privește cea de-a doua condiție, a pagubei iminente, nici aceasta nu este îndeplinită în cauză, întrucât, prin executarea actului administrativ, reclamantei nu i s-ar produce un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat,având în vedere faptul că paguba iminentă, astfel cum este definită de art. 2 al.1 lit. s) LCA , presupune existența, în cuprinsul actului vizat, a unor dispoziții care, prin aducerea la îndeplinire, i-ar produce reclamantei un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului. Cuantumul sumei asupra căreia poartă actul administrativ în privința căruia se solicită suspendarea executării nu constituie prin el însuși un argument suficient pentru a se dispune măsura. De altfel, potrivit jurisprudenței în materie, invocarea unui prejudiciu pur financiar (de exemplu pierderea salariului) nu reprezintă un motiv suficient și concludent pentru a considera că sunt îndeplinite cerințele legale pentru suspendarea executării, iar pentru a admite suspendarea executării trebuie, în principiu, ca prejudiciul să fie nesusceptibil de a fi reparat printr-o indemnizație ulterioară.
Scopul instituit de legiuitor pentru suspendarea executării actului administrativ este acela de a nu cauza reclamantului o pagubă materială iminentă, care i s-ar produce ca urmare a nesuspendării executării actului administrativ, generată de faptul că, până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în anulare, această pagubă materială ar putea fi, în unele cazuri, deosebit de consistentă.
Simplele susțineri făcute în conținutul cererii de suspendare a executării actului administrativ nu sunt suficiente pentru înlăturarea prezumției de legalitate de care se bucură actul, întrucât dispozițiile legale cuprinse în art. 2 alin.(1) lit. t) din Legea nr.554/2004 se referă, în mod expres, la împrejurări de fapt și de drept, iar nu la afirmațiile părții.
În consecință, instanța a respins ca nefondată cererea reclamantei privind suspendarea executării D. de debit nr.11/(...) emisă de C. J. de P. S.
Cu privire la excepția de nelegalitate invocată de reclamantă și cererea de sesizare a C. de A. C. în acest sens, instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 4 al.1 din Legea nr. 554/2004, legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia , poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. În acest caz, instanța , constatând că de actul administrativ depinde soluționarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată, instanța de contencios administrativ competentă și suspendă cauza.
Potrivit art. 10 al.1 teza a II-a din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a O. nr. 77/(...) emis de M.
M., F. și P. S. și Ministerul Finanțelor Publice, în raport cu dispozițiile L. nr.2. privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale L. nr.2. privind salarizarea, în anul 2011, a personalului plătit din fonduri publice.
În raport de dispozițiile legale mai sus menționate, se constată că actul ce formează obiectul cauzei pe fond ( anularea D. nr. 96/(...) revizuită în (...) ) a fost emis în aplicarea actului administrativ a cărui nelegalitate este invocată pe cale de excepție (Ordinul nr.77/(...) emis de M. M., F. și P. S. și Ministerul Finanțelor
Publice).
De asemenea, actul administrativ a cărui nelegalitate este invocată pe cale de excepție a fost emis de autorități publice centrale (M. M., F. și P. S. și
Ministerul Finanțelor Publice).
În consecință, competentă a se pronunța asupra excepției de nelegalitate invocată de reclamantă este Secția de C. A. și F. a C. de apel C., care a fost sesizată în acest sens. Totodată, s-a suspendat judecarea prezentei cauze până la soluționarea excepției de nelegalitate.
La data de 3 mai 2012 cauza a fost înregistrată pe rolul C. de A. sub nr.
(...)/a1.
Prin întâmpinarile depuse parata si emitentii actului atact au solicitat respingerea exceptiei de nelegalitate aratind in esenta ca acest ordin nu aduce modificari L. 2. ci doar asigura punerea acestuia in aplicare reprezentind o croncretizare a acestuia (f. 15,21-22,49-52)
Din actele dosarului, Curtea retine urmatoarele :
Examinarea excepției de nelegalitate raportat la prevederile L. 2. si ale L. 2. presupune o dubla analiza, în primul rand o analiza a noii reglementari privind salarizarea unitara a personalului platit din fondurile publice, respectiv salarizarea pe anul 2011 și apoi o analiza a sintagmei cuprinse în art. 2 din Legea
2. respectiv ". de salarizare în plata pentru funcții similare ".
Din interpretarea coroborata a prevederilor cuprinse în Legea 2. , mai ales art. 1 a legii, rezulta ca s-a urmărit o modificare a modului in care se face salarizarea personalului plătit din fondurile publice, respectiv s-a utilizat o concepție nouă în materie.
Pana la aparitia acestei legi, în privinta functionarilor publici salarizarea se facea ținând cont de clasa din care facea parte functia în care era incadrat, gradul prevazut de art. 15 din Legea 188/1999, treapta de salarizare si vechimea în munca .
Prin Legea 2. s-au abrogat prevederile cuprinse in art. 65 din Legea
188/1999 ce reglementau posibilitatea promovarii în trepte de salarizare, trepte care pana la aceasta data erau recunoscute în cadrul aceluiași grad profesional .
Asadar, odata cu intrarea în vigoare a noii reglementari elementele ce urmează a se avea în vedere la stabilirea unui nou salariu pentru un functionar public sunt: functia, respectiv clasa de salarizare definita a fi nivelul minim al fiecarei functii , gradul profesional ce urmareste sa asigure posibilitatea diferențierii salariilor de bază individuale în raport cu nivelul pregătirii profesionale a fiecărei persoane și experiența acesteia în muncă iar in cadrul fiecarui grad profesional vechimea în munca ce contine 5 gradatii .
Asa cum rezulta din art. 7 din Legea 2. aplicarea prevederilor acestei legi se realiza etapizat, prin modificarea succesivă, după caz, a salariilor de bază, soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, prin legi speciale anuale de aplicare.
Aceasta prevedere era fireasca întrucât începând cu anul 2011, desi un nou salariu se stabilea doar dupa cele 3 criterii de mai sus, continuau sa isi exercite activitatea functionari care la (...) se aflau in trepte de salarizare diferite în cadrul aceluiasi grad profesional iar acest criteriu suplimentar de salarizare nu putea fi înlaturat pentru aceste persoane prin noua conceptie legislativa privind salarizarea personalului platit din fondurile publice, dreptul câștigat de catre acestea prin examenele de promovare în treptele de salarizare trebuind a fi pastrat .
In consecinta, prin art. 4 alin. 3 din Legea 2. se prevede ca personalul plătit din fonduri publice se reîncadrează, începând cu 1 ianuarie 2011, pe clase de salarizare, pe noile funcții, gradații și grade prevăzute de legea-cadru, în raport cu funcția, vechimea, gradul și treapta avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010.
Aplicata în concret aceasta prevedere a creat situatia ca începând cu data (...) în cadrul aceleiasi funcții, grad si gradatie sa existe 3 niveluri de salarizare în funcție de treapta de salarizare avută de persoanele încadrate pana la (...) .
Acesta este așadar contextul legislativ în care trebuie analizat art. 2 din Legea 2. respectiv cel care începând cu (...) păstra ca situație tranzitorie în cadrul aceleiași funcții, grad si gradații 3 niveluri de salarizare ce nu puteau fi încadrate intr-o exprimare sintetica, niveluri care valorificau si drepturi câștigate anterior datei de (...) .
In acest context art. 2 din Legea 2. prevede că: „În anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/. în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat.";
O prima concluzie ce se poate desprinde din interpretarea gramaticala a acestui text de lege este aceea ca voința legiuitorului este în sensul ca salarizarea acestui personal nou încadrat/angajat /promovat se face la un singur nivel de salarizare si nu la mai multe niveluri de salarizare posibil a exista în plata în noul context legislativ . Ca atare, legiuitorul nu a dorit ca salarizarea sa se poata stabili prin raportare la mai multe niveluri ce existau ci doar la unul singur aspect dedus prin folosirea singularului în sintagma ". de salarizare ".
Stabilirea nivelului de salarizare avut in vedere de legiuitor în art. 2 presupune interpretarea sintagmei de ". similare";. Instanta apreciaza însa ca aceasta sintagma nu trebuie interpretata separat ci interpretarea corecta presupune interpretarea acesteia în contextul art. 2 care se refera la ". de salarizare în plata pentru functii similare" si in contextul întregului act normativ din care face parte, respectiv în raport cu salarizarea, ceea ce înseamnă practic ca legiuitorul a aratat ca pentru persoanele nou încadrate /angajate /promovate salarizarea se va face la un nivel de salarizare ce se plateste pentru o functie ce are aceleasi repere din perspectiva salarizarii mai sus indicate. Altfel spus, o functie analoaga , asemanatoare din perspectiva criteriilor în functie de care se face salarizarea .
Asadar, conform art. 2 din Legea 2. la stabilirea nivelului de salarizare urmează a se avea în vedere care este functia , gradul, gradatia pe care aceasta persoana este încadrata /angajata/promovata si daca persoanei respective i se poate recunoaste o treapta de salarizare care sa duca la stabilirea unui alt nivel de salarizare din cele 3 posibile în cadrul aceleiasi functii , grad si gradatie.
Daca legiuitorul nu ar fi dorit asigurarea unei corespondente cât mai fidele cu un salariu deja în plata din perspectiva tuturor acestor criterii de salarizare, acesta ar fi folosit în art. 2 din Legea 2. în locul sintagmei ". de salarizare în plata pentru funcții similare"; o altă sintagma în sensul ca nivelul de salarizare relevant este cel în plata pentru functia în care persoana respectiva este nou încadrata , angajata sau promovata ceea ce ar fi însemnat ca legiuitorul nu urmareste ca simultan, cu prezervarea drepturile deja câștigate, sa si implementeze noua sa conceptie privind salarizarea personalului platit din fondurile publice ceea ce evident este de neacceptat.
Pornind de la aceasta interpretare, prevederea cuprinsa la lit. B din Ordinul
7. nu face decât să determine, folosind toate prevederile legale mai sus menționate, care este nivelul de salarizare în plata pentru o funcție similara, respectiv care este nivelul de salarizare cu care situatia unor persoane nou promovate , angajate sau încadrate s-ar asemăna .
Asemănarea sau similitudinea este cea cu o functie în care salarizarea se face în raport de clasa de salarizare a functiei respective , gradul și gradatia fara acordarea vreunui plus de salarizare în raport cu o treapta dobândita anterior datei de (...) întrucât o persoana nou promovata/ încadrata/ angajata în anul
2011 nu putea ca pentru funcția si gradul respectiv sa mai sustina vreun examen de promovare în treapta de salarizare in anul 2011.
Aceasta similitudine este cu treapta 3 de salarizare a funcției si gradului respectiv, existentă anterior datei de (...), în care la stabilirea nivelului de salarizare se aveau în vedere doar aceste 3 criterii, treapta cea mai mica neaducând un beneficiu de salarizare, treaptă care, dupa anul 2011, corespunde celui mai mic nivel de salarizare pentru o functie , grad si gradatie .
Explicatia folosirii aceastei sintagme este faptul ca aceasta este acoperitoare pentru toate situatiile ce pot interveni întrucât noile niveluri de salarizare aplicabile din anul 2011 în cadrul aceleiasi functii si grad ca urmare a aplicarii art. 4 alin. 3 din Legea 2. nu au o reglementare ce poate fi exprimata sintetic decât prin raportare la sistemul de salarizare anterior datei de (...).
Ca atare, prevederea cu privire la care s-a invocat în speta exceptia de nelegalitate nu face altceva decât sa determine exact ceea ce indicaîin termeni de principiu textul art. 2 din Legea 2. si cum rezulta de altfel si din întreaga concepție cuprinsa in cele doua legi mai sus indicate.
Prin aceasta reglementare nu se realizează nici o discriminare a reclamantei față de alte categorii de personal întrucât, practic, aceste reglementari recunosc un plus de salarizare doar pentru cei care au dobindit în urma unui examen ce putea fi sustinut doar pana la (...) o treapta de salarizare, iar acest drept nu le putea fi negat printr-o lege ulterioara .
Începând cu data de (...) s-au eliminat aceste trepte de salarizare iar toate persoanele nou angajate /.e/promovate au parte de un nivel de salarizare egal care nu recunoaște plusul de salarizare anterior menționat întrucât aceste persoane nu au susținut si nici nu pot sa mai susțină un asemenea examen, exclusiv datorita opțiunii legiuitorului exprimata în Legea 2..
Ca atare, raportat la persoanele aflate în aceeasi situatie juridica, reclamanta nu este discriminata.
Ținând seama de cele ce preced, Curtea reține că textul legal atacat se înscrie în cerințele impuse de art. 3, art. 77 și art. 78 din Legea nr. 247/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, astfel că nu contravine dispozițiilor L. nr. 248/2010 și ale L. nr. 2..
Așa fiind, Curtea, în temeiul art. 4 din Legea 554/2004 și a tuturor prevederilor legale mai sus menționate, va respinge excepția de nelegalitate a O. nr. 7., privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor L. nr. 2. privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fondurile publice, emis în comun de M. M., F. ȘI P. S. și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.
{ F. |HOTĂRĂȘTE}
Respinge excepția de nelegalitate a O. nr. 7., privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor L. nr. 2. privind salarizarea în anul
2011 a personalului plătit din fondurile publice, emis de M. M., F. ȘI P. S. și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, excepție formulată de reclamanta T. E.-D. cu domiciliul procesual ales în Z. , b-dul M. V., nr. 85, jud. S., în dosarul nr. (...) al T. S.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 21 iunie 2012.
PREȘEDINTE, GREFIER, L. U. M. T.
Red.L.U./Dact.S.M
2 ex./(...)
