Decizia nr. 7165/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Nr. 7165/2012
Ședința de la 01 O. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. P.
Judecător A. M. C.
Judecător M. S.
Grefier V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. B. N. în nume propriu și penru A. F. P. B. împotriva sentinței civile nr.1270 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului B. N., în contradictoriu cu intimatul reclamant B. I. și chemata în garanție A. F. PENTRU M. B. având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal se constată lipsa părților litigante de la dezbateri. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Curtea, procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C.pr.civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. nr. 1270 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului B. N. a fost respinsă excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâta D. G. a F. P. B.-N., în nume propriu și pentru A. F. P. B., ca neîntemeiată.
A fost admisă acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul B. I. în contradictoriu cu pârâtele D. G. a F. P. B.-N., și A. F. P. B., și, în consecință:
- a fost anulată decizia nr. 207/(...) pârâtei D. G. a F. P. B.-N. în soluționarea contestației formulate împotriva măsurilor dispuse prin adresa nr. 6394/(...) emisă de aceeași pârâtă;
- a fost obligată pârâta A. F. P. B. să restituie reclamantului suma de
3149 lei achitată cu titlu de taxă de poluare plus dobânda legală, calculată de la data plății - (...) până la restituirea efectivă.
A fost obligată pârâta A. F. P. B. să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 293,60 lei reprezentând taxă timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâta D. G. a F. P. B.-N. în numele pârâtei A. F. P. B., împotriva chematei în garanție A. F. Pentru M., și, în consecință, a fost obligată chemata în garanție să plătească pârâtei A. B. sumele stabilite în sarcina sa anterior - taxă poluare, dobândă legală și cheltuieli de judecată.
A fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de D. G. a F.
P. B.-N., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul reținut următoarele:
Referitor la fondul cauzei, tribunalul a reținut că taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unor principii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracter adecvat și proporțional sau poluatorul plătește.
Jurisprudența CJCE a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și, în consecință, i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată încorporată într-un autovehicul național similar (a se vedea Decizia Curții de Justiție a C. E. în C. C-3. N. T., par. 20).
Cât privește o comparație cu privire la autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea s-a pronunțat în sensul că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale deoarece articolul 90
TCE nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau sa schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente. (A se vedea, Decizia Curții de Justiție a C. E. în C. conexate C-290/05 si 333-05
Ăkos Nadasdi și Hona Nemeth, par. 49).
Taxa de poluare a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a C. E. D. de aplicare a taxei pentru autovehicule aflate în situații comparabile (deja înmatriculate) instituie un tratament discriminatoriu, în defavoarea autoturismelor aduse din Uniunea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România.
În sensul celor reținute, este și Hotărârea C.J.C.E. în cauza C-402, cauza Tatu, referitoare la compatibilitatea taxei de poluare instituită prin OG nr.50/5008 cu dreptul comunitar, hotărâre prin care Curtea a amintit că dreptul U. interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare, această interdicție vizând garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import.
Reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Or, chiar dacă dreptul U. nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Deci, art.110 T. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzur ă de pe piața națională.
Această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs D. G. a F. P. B.-N., solicitând admiterea recursului, modificarea sentintei atacate in sensul respingerii ca neintemeiata a actiunii introductive formulate de reclamant cu consecinta mentinerii actelor administrative atacate precum si a taxei pe poluare achitata ca fiind legal perceputa, întemeindu-și recursul pe prev. A.
304 pc. 8 și 9 și art. 304 ind.1 cod proc.civ.
În motivarea recursului recurenta arată că instanta a dispus admiterea actiunii reclamantei motivat de faptul ca taxa ar fi fost perceputa cu incalcarea normelor de drept comunitar.
Contrar celor retinute de catre instanta de fond arată ca taxa achitata de reclamant a fost stabilita de catre organul fiscal in conformitate cu dispozitiile cuprinse in O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule si in Normele metodologice de aplicare, acte normative care sunt in deplina concordanta cu prevederile internationale si, prin urmare, nu se impunea restituirea ei.
Taxa pe poluare se percepe conform art.4 din O.U.G. nr.50/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, si constituie venit la bugetul fondului de mediu si se gestioneaza de A. F. pentru M. in vederea finantarii unor proiecte si programe necesare protectiei mediului.
Taxa pe poluare se plateste cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania si la repunerea in circulatie a unui autovehicul dupa incetarea unei exceptari sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 si art.9 si se aplica nu numai autoturismelor rulate ci si autoturismelor noi produse in tara si in strainatate. Legea nu face nicio deosebire cu privire la vechimea sau provenienta autoturismelor, taxa de poluare fiind aplicabila in situatia in care autoturismul se inmatriculeaza pentru prima data in Romania.
La baza instituirii taxei pe poluare a stat principiul" poluatorul plateste", principiu acceptat la nivelul U. E., precizam ca 16 state membre ale U. E. practica o taxa care se percepe cu ocazia inmatricularii autovehiculelor (intre care Ungaria,Grecia, Danemarca,Spania, Belgia,Olanda).
Nu este de acord nici cu acordarea dobanzilor legale la suma reprezentand taxa pe poluare intrucat art.9 din O.G.nr.13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatiile banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar- fiscale in domeniul bancar prevede: "Dobânzile percepute sau plătite de B. N. a R., de institutiile de credit, de institutiile financiare nebancare și de Ministerul
Finanțelor Publice, precum și modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementări specifice."
Ordinul nr. 1899/2004 pentru aprobarea Procedurii de restituire si de rambursare a sumelor de la buget nu prevede acordarea de dobanzi decat in cazul in care cererea de rambursare/restituire nu a fost solutionata in termenul legal. Conform Cap.1 pct.1 si urmat din Ordinul nr.1899/2004 restituirea sumelor de la buget se efectueaza la cererea contribuabilului, in termen de 45 de zile de la data depunerii si inregistrarii acesteia la organul fiscal.
In privinta cheltuielilor de judecata, nu se impunea acordarea de cheltuieli de judecata, in opinia sa neputand fi retinuta vreo culpa a celor doua parate care au perceput o taxa prevazuta de legislatia in vigoare.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
Pe fondul cauzei, curtea reține că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a U. E. a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. Tatu c. Statul Român, s-a decis că dreptul U. se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul U. nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Aceleași concluzii au fost stabilite de către C. și în cauza Nisipeanu, respectiv C-2. din (...), în care au fost analizate formele ulterioare ale OUG nr. 50/2008.
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 T., o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată direct, cu prioritate, încă de la data intrării în vigoare a OUG 50/2008, deci încă de la data de (...).
Astfel, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).
Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din Tratatul de aderare a R. la UE, precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție a U. E. (cauza Simmenthal).
Referitor la cererea de acordare a dobânzilor
Este de principiu că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Codul de procedură fiscală în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.
Tot astfel, dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită ci și dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil. Numai astfel se poate concepe o justă reparație a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situație în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului.
Așa fiind, Curtea constată că se impune a soluționa cauza cu aplicarea normelor legale și a principiilor de reparație a prejudiciului încercat de contribuabil.
Nu se poate paraliza dreptul contribuabilului de a beneficia de reparația integrală a prejudiciului numai pe considerentul că acesta are doar dreptul să i se restituie suma plătită fără bază legală, iar dobânda se poate acorda doar dacă administrația nu rezolvă cererea de restituire în termenul prevăzut de lege, dobândă care ar curge doar de la data refuzului de a dispune restituirea sumelor solicitate.
Dacă s-ar admite teza pârâtei, conform căreia indiferent de situație și de perioada de folosire a unei sume de bani achitată la bugetul de stat fără temei legal aceasta este ținută să restituie doar suma plătită la bugetul de stat de către contribuabil fără o altă reparație în ipoteza în care cererea de restituire este rezolvată în termen de 45 de zile de la înregistrare și indiferent de perioada de timp cât bugetul de stat a beneficiat de această sume, ar însemna ca bugetul de stat să se îmbogățească pe măsura micșorării patrimoniului contribuabilului cu suma ce reprezintă prețul folosinței banilor pe perioada de referință.
Or, dacă am accepta o astfel de rezolvare ar însemna ca niciodată contribuabilul să fie corect și complet despăgubit pentru prejudiciul ce l-ar încerca prin reținerea la bugetul de stat pe o perioadă de timp însemnată a unei sume fără o bază legală, punând astfel în pericol principiul răspunderii patrimoniale ce presupune reparația în natură și integrală a prejudiciului.
Referitor la cheltuielile de judecată
Contrar susținerilor recurentei, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.274 C.proc.civ., pârâta fiind în culpă procesuală întrucât a încasat o taxă constatată ca fiind nelegală, nu a restituit-o la cerere, astfel că reclamantul a fost nevoit să inițieze prezentul demers procedural pentru a-și recupera suma de bani percepută cu încălcarea dreptului comunitar.
Pe cale de consecință, Curtea constată că instanța de fond a făcut corect aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale incidente, iar recursul declarat este nefondat și, în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 și art.312 alin.1 C.proc.civ., urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de D. G. A F. P. A J. B. N. în nume propriu și pentru A. F. P. B. împotriva sentinței civile nr. 1270 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului B. N. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. P. A. M. C. M. S.
GREFIER V. D.
Red.C.P./Dact. GC
2 ex/(...)
Jud. primă instanță: L. D.E.
