Decizia nr. 6352/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 6352/2012
Ședința din data de 05 S. 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE D. M.
JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR M. H.
G. D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul P. A. I. G. împotriva sentinței civile nr. 2454 din data de (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu pârâta I. P. M.-S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V., având ca obiect - ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la cea de a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs.
Recursul declarat este legal timbrat, cu taxă judiciară de timbru în valoare de 6 lei, conform chitanțelor aflate la filele 13-15 din dosar și timbru judiciar de
0,15 lei.
Prin S. Registratură, la data de (...) intimata-pârâtă a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare.
Se constată că intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 242 pct.2 C.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C., raportat la art.21 din Constituție, art. 582 C. și art. 3 pct.3 C., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2454 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. M., a fost respinsă cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul P. A. I. G. în contradictoriu cu pârâta I. P. M. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A A.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Sub aspectul admisibilității cererii de ordonanță președințială în materia contenciosului administrativ, cu referire concretă la obiectul cererii deduse judecății, instanța apreciază că este admisibilă. Procedura specială a suspendării executării actului administrativ, prevăzută de art.14-15 din L.a nr. 554/2004 nu poate fi exercitată în acest caz particular întrucât, prin ipoteză, suntem în prezența unui act administrativ negativ, concretizat într-o decizie de refuz din partea pârâtei atât pentru autorizarea provizorie a circulației, cât și pentru înmatricularea fără plata taxei de poluare.
Nerecunoașterea dreptului reclamantului de a solicita luarea unei măsuri provizorii și urgente pe calea ordonanței președințiale i-ar încălca și dreptul de acces la justiție garantat de art.21 din Constituția României și art.6 din Convenția E. a Drepturilor Omului.
În concluzie, în temeiul art.28 din L.a nr. 554/2004 coroborat cu art.581
Cod procedură civilă instanța a constatat admisibilitatea și compatibilitatea procedurii de ordonanță președințială în materia contenciosului administrativ generat de condiționarea înmatriculării autovehiculelor de dovada plății taxei de emisie și contestarea acestei taxe, a cărei nelegalitate se susține că decurge din încălcarea normelor comunitare.
Instanța a analizat în continuare condițiile speciale care se impune a fi întrunite potrivit art. 581 Cod procedură civilă, pentru admiterea cererii de ordonanță președințială:1) urgența;2) caracterul vremelnic al măsurii și 3) neprejudecarea fondului .
În absența unei definiții legale a urgenței aceasta se determină prin prisma
„ cazurilor grabnice"; enumerate în alineatul 1 al art. 581 Cod pr. civilă și anume: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere , prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara și înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi în cazul unei executări, ultimă ipoteză exclusă având în vedere împrejurările invocate în cuprinsul cererii.
Pretinsa privare de proprietate, cu încălcarea art. 1 din Protocolul 1 al
Convenției europene a drepturilor omului, nu justifică prin ea însăși admiterea cererii. Analiza limitării dreptului de proprietate, din perspectiva exigențelor impuse statelor prin paragraful 2 al art. 1 din Protocolul 1 pentru a restricționa exercitarea folosinței bunurilor, în scopul de a asigura plata impozitelor și taxelor,trebuie făcută în mod particular, în funcție de situația fiecărei părți și numai condiționat de justificarea urgenței, impusă în dreptul intern ca o condiție esențială a ordonanței președințiale.
Urgența nu este o chestiune principală, ci se impune a fi stabilită de către judecător pe baza unor împrejurări concrete care în cauza dedusă judecății nu a fost confirmată prin probele administrate .
Urgența este justificată prin imposibilitatea reclamantului de a folosi vehiculul al cărui proprietar este, fiindu-i restrâns exercițiul acestui drept printr- un act de autoritate al instituțiilor statului . Prejudicierea în acest sens ar decurge în concret din necesitatea efectivă și obiectivă de a utiliza autovehiculul pentru a se deplasa la locul de muncă, zilnic, din T. spre B. M. și invers către localitatea de domiciliu, fiind de parcurs în fiecare zi peste 60 de kilometri dus- întors.
Reclamantul nu a probat, imposibilitatea de a se deplasa cu regularitate la locul de muncă cu un alt mijloc de transport, inclusiv comun. T. circumstanțele de fapt invocate nu se încadrează în niciuna dintre cazurile grabnice enumerate în alineatul 1 al art. 581 Cod pr. civilă, fiind opțiunea reclamantului de a recurge la dobândirea unui vehicul din străinătate, astfel încât nu sunt întrunite exigențele legale care caracterizează urgența.
Imposibilitatea folosirii vehiculului până la soluționarea irevocabilă a litigiului de drept comun nu justifică admiterea cererii întrucât în absența unei hotărâri favorabile pronunțate în litigiul de fond și dat fiind efectul suspensiv de executare al recursului, impus de către legiuitor în materia contenciosului administrativ, reclamantul este readus la statutul anterior refuzului de înmatriculare din partea pârâtei. A. statut nu îi permitea exercitarea dreptului de a circula cu vehiculul, ulterior datei la care ar fi expirat perioada maximă de 90 de zile în care putea fi autorizată provizoriu circulația autovehiculelor neînmatriculate.
Dobândirea autovehiculului este supusă dispozițiilor legale care reglementează condițiile de înmatriculare a vehiculelor în România, condiții pe care se prezumă că partea le cunoștea în momentul în care a cumpărat vehiculul și pe care le-a acceptat ,inclusiv sub aspectul duratei îndelungate a procedurilor judiciare în contenciosul administrativ determinat de refuzul autorității administrative de a înmatricula vehiculele de import fără plata taxei de poluarea. A. circumstanță nu poate fi invocată în favoarea sa câtă vreme și-a asumat toate consecințele regimului de înmatriculare a vehiculelor instituit prin O. M. nr. 1. și a optat pentru acest demers juridic,alternativ posibilității de a obține înmatricularea vehiculului, cu achitarea taxei de poluare, taxă a cărei restituire să o solicite pe calea unei acțiuni distincte în contencios fiscal.
Condiția caracterului vremelnic este îndeplinită. Măsura solicitată are ca obiect autorizarea provizorie a circulației până la soluționarea cererii formulate în procedura de drept comun înregistrată sub dosar nr. (...), având deci caracter temporar.
În ceea ce privește aparența dreptului de a înmatricula vehiculul fără plata taxei de emisie instituită de noua lege, instanța a apreciat că în absența constatării de către Curtea E. de Justiție a încălcării normelor comunitare prin noua L. nr.9/2012 care a abrogat OUG nr.50/2008 și care condiționează înmatricularea vehiculelor de import de plata taxei de emisie, precum și a unei jurisprudențe constante a instanțelor naționale cu privire la nelegalitatea taxei impuse de noua L. nr.9/2012, tranșarea acestei chestiuni în procedura ordonanței președințiale presupune prejudecarea fondului care este inadmisibilă în această procedură.
Pentru aceste considerente, întrucât nu sunt întrunite două dintre condițiile cumulative ale procedurii speciale a ordonanței președințiale în temeiul art. 581 Cod procedură civilă instanța a respins cererea.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul P. A. I., solicitând modificarea ei în tot în sensul admiterii cererii și înmatriculării provizorii prin emiterea unei autorizații provizorii de circulație pentru autoturismul marca VOLKSWAGEN cu nr. identificare WVWZZZ6NZVW025522 achiziționat din Austria, până la soluționarea irevocabilă a cauzei înregistrată sub nr. (...) aflată pe rolul T. M..
În motivarea recursului s-a arătat că pentru efectuarea și desfășurarea activității de serviciu a reclamantului este imperios necesară deplasarea zilnică a acestuia din localitatea de domiciliu în localitatea B.-M.
Legislația în vigoare permite eliberarea unui maxim de trei numere provizorii astfel încât reclamantul este obligat să închirieze pe perioade scurte alte autovehicule.
Măsura solicitată este vremelnică până la soluționarea cererii înregistrate sub nr. (...) în care s-a solicitat înmatricularea definitivă a autoturismului, iar urgența este legată de imposibilitatea părții de a-și folosi vehiculul al cărui proprietar este.
Recurentul a parcurs procedura prevăzută de art. 7 din O. MAI nr. 1. pentru înmatricularea permanentă a vehiculului, astfel încât se impune admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Recursul nu a fost motivat în drept.
Intimata I. P. JUDEȚULUI M. - S. public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, legal citată, a depus întâmpinare arătând că lasă la aprecierea instanței modalitatea de soluționare a căii de atac.
În esență, intimata a arătat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 581 C., reclamantul cunoscând la momentul achiziționării autovehiculului atât situația de fapt a acestuia cât și situația de drept.
Analizând argumentele aduse prin recursul declarat Curtea reține că acestea nu pot conduce la modificarea hotărârii.
Astfel în condițiile art.581 C. pentru admisibilitatea unei cereri de ordonanta se cer întrunite cumulativ anumite condiții și anume urgența, caracterul vremelnic al măsurii și neprejudecarea fondului.
Urgența în contextul normei se determină prin prisma cazurilor grabnice și anume păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara și înlăturarea unor piedici ce s-ar ivi în cazul unei executări.
Reclamantul indică drept pagubă costul drumurilor ce le are de făcut fără a arăta de ce nu s-ar putea repara acesta în absența măsurii precum și imposibilitatea folosirii vehiculului, al protejării dreptului de proprietate.
Imposibilitatea folosirii vehiculului și pretinsa privare nu pot fi reținute în a justifica admiterea cererii în contextul în care se cunoaște că dobândirea autovehiculelor este supusă dispozițiilor legale care reglementează condițiile de înmatriculare. În situația reglementată recurentul și-a asumat toate consecințele inclusiv sub aspectul duratei îndelungate a procedurilor juridice în contenciosul administrativ determinat de refuzul autorității de a înmatricula autovehiculul fără achitarea taxei . A optat pentru acest demers, alternativ posibilității de a obține înmatricularea vehiculului cu achitarea taxei de poluare, taxă a cărei restituire să o solicite pe calea unei acțiuni distincte în contencios.
În această situație a prezumării cunoașterii reglementărilor ,aspectele invocate nu pot conduce așa cum corect a reținut prima instanță la concluzia reținută de recurent.
De astfel trebuie arătat că aspectele invocate în recurs sunt legate de pretinsul refuz al autorității la înmatricularea vehiculului. Analiza refuzului nejustificat sau nu a acestuia impune aprecierea în legătură cu aplicarea normelor în materie. Ori interpretarea, aplicarea normelor nu poate fi făcută în limitele textului art.581 C., situația ar echivala în realitate cu judecarea fondului. Prin urmare nefiind întrunite cerințele cumulative cerute de norma arătată susținerile recurentului sunt nefondate și vot fi respinse.
Așadar față de cele arătate constatând că nu sunt motive întemeiate în baza art.312 C., Curtea va da o soluție de respingere a recursului declarat.
PENTRU A.E MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de P. A. I. împotriva sentinței civile nr. 2454 din
(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. M. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5 septembrie 2012.
Red.H.M/Dact.L.C.C.
2 ex./(...) Jud.fond. M. H.