Decizia nr. 6371/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 6371/2012
Ședința de la 06 S. 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S. L. R. JUDECĂTOR: A. A. M. JUDECĂTOR: M. B. GREFIER: A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. B. N. împotriva sentinței civile nr. 169 din 21 februarie 2012, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B. N., privind și pe reclamantul intimat S. G., pârâta intimată A. F. P. N. și chemata în garanție-intimată A. F. PENTRU M. având ca obiect anulare act de control taxe și impozite, restituire taxă poluare.
La apelul nominal se prezintă reclamantul intimat S. G., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reclamantul intimat arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond asupra recursului.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 169 din 21 februarie 2012, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B. N. a fost admisă excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâta D. G. a F. P. B.-N. cu privire la capătul de cerere privind anularea deciziei de calcul a taxei pe poluare nr. 15889/(...) și în consecință respinge acest capăt de cerere ca inadmisibil.
A fost respinsă excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâta
D. G. a F. P. B.-N. cu privire la celelalte capete de cerere, ca neîntemeiată.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D. G. a F. P. B.-N. cu privire la capetele de cerere 2,3 și 4 și în consecință au fost respinse aceste capete de cerere față de pârâtă.
A fost admisă, în parte, acțiunea în contencios fiscal formulată de reclamantul S. G., împotriva pârâtei A. F. P. N., și în consecință:
- a fost obligată pârâta să restituie reclamantului suma de 12.274 lei, reprezentând taxă pe poluare achitată la data de (...), precum și dobânda legală de la data plății taxei pe poluare până la data restituirii efective.
- a fost respins capătul de cerere privind anularea adresei nr.
6337/(...), ca inadmisibil.
A fost obligată pârâta să achite reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 43,30 lei.
A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A.
F. P. N. împotriva chematei în garanție A. F. pentru M., și în consecință:
- a fost obligată chemata în garanție să plătească pârâtei suma de
12.274 lei cu titlu de taxă pe poluare, dobândă legală de la data plății taxei de poluare până la data plății efective și cheltuieli de judecată în cuantum de
43,30 lei.
A fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de pârâta D.
G. a F. P. B.-N. împotriva chematei în garanție A. F. pentru M..
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că excepțiile lipsei procedurii prealabile invocată de pârâta D. G. a F. P. B.-N. este întemeiată cu privire la capătul de cerere privind anularea deciziei de calcul a taxei pe poluare nr. 15889/(...), necontestat în termen legal de reclamantă, și în consecință a fost respins acest capăt de cerere ca inadmisibil.
A mai arătat tribunalul că a fost respinsă excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâta D. G. a F. P. B.-N. cu privire la celelalte capete de cerere, ca neîntemeiată, în raport cu prevederile art. 13 din CEDO și Deciziei de recurs în interesul legii nr. 24/2011.
În privința excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D. G. a
F. P. B.-N. cu privire la capetele de cerere 2,3 și 4 aceasta a fost admisă având în vedere că nu această instituție a procedat la încasarea de la reclamant a sumei a cărei restituire se solicită.
Pe fond, tribunalul a reținut că în vederea efectuării primei înmatriculări in România a autovehiculului sus individualizat reclamantul a solicitat pârâtei, A. F. P. N. calcularea taxei de poluare. C. sa a fost soluționată prin emiterea deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule reclamantul achitând taxa stabilită.
Analizând actul normativ incident, respectiv OUG nr. 5. T. a reținut că acesta, în forma în vigoare la data plății taxei, încalcă dispozițiile dreptului comunitar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. A F. P. B. N. pentru A. F. P. N., prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată și menținerea ca temeinic și legal a actului administrativ fiscal reprezentând decizia de calcul a taxei pe poluare emisă de organul fiscal.
În motivarea recursului, pârâta a susținut că instanța de fond a admis în mod nelegal acțiunea reclamantului și a dispus obligarea organului fiscal la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare cu dobânda legală, calculată de la data plății, fiind interpretate dispozițiile O.U.G. nr. 5., care sunt aplicabile în cauză. Pârâta consideră că instanța de fond, departe de a da eficiență textelor din O.U.G. nr. 5., a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, soluția fiind nelegală, deoarece actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de poluare, iar suma solicitată de reclamantă nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabilului; restituirea ar trebui făcută de A.
F. pentru M., unde taxa încasată s-a transmis.
Recurenta a critică statuările instanței de fond referitoare la caracterul discriminatoriu și nelegal al taxei, în raport de dispozițiile dreptului comunitar. S. recurenta că fiecare stat membru al U. E. își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare, citând în acest sens hotărârea
Nadasi și Nemeth.
A mai apreciat pârâta că OUG nr. 5., în forma aflată în vigoare la momentul plății taxei, respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful 1 (art. 110) din Tratat, fiind neutră din punct de vedere fiscal.
Referitor la capătul de cerere prin care reclamanta solicită acordarea dobânzii legale aferentă taxei achitate, pârâta solicită respingerea acestuia, având în vedere că aceasta ar putea fi acordată cel mult de la data introducerii cererii de chemare în judecată conform art. 1088 alin. 2 C. civ.
Cu privire la cheltuielile de judecată, pârâtă a precizat că acestea sunt inadmisibile, având în vedere că a respectat dispozițiile legale în vigoare și dispozițiile O.U.G. nr. 5., în privința refuzului restituirii sumei achitată de reclamant cu titlu de taxă de poluare pentru autoturisme, astfel că nu poate fi reținută culpa sa procesuală pentru a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
În prezent, compatibilitatea O.U.G. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din
18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D.
G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui.
Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din
TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.
Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5., varianta inițială, trebuie să se rețină că reglementarea națională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008.
Aceleași concluzii au fost stabilite de către C. și în cauza Nisipeanu, respectiv C-2. din (...), în care au fost analizate formele ulterioare ale OUG nr.5..
Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).
Referitor la acordarea dobânzilor, este de principiu că dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită ci și dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil. Numai astfel se poate concepe o justă reparație a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situație în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului.
Așa fiind, Curtea constată că se impune a soluționa cauza cu aplicarea normelor legale și a principiilor de reparație a prejudiciului încercat de contribuabil. D. contribuabilului de a beneficia de reparația integrală a prejudiciului impune acordarea dobânzii legale de la data plății acestei taxe, precum și a eventualelor cheltuieli de judecată la fond, chiar integrale și atunci când sunt respinse unele capete de cerere incidentale, în condițiile în care taxa nu a fost restituită amiabil și neputând fi vorba despre o lipsă de culpă în condițiile în care a refuzat să facă aplicarea prevederilor comunitare, supranaționale.
Pe cale de consecință, Curtea constată că instanța de fond a făcut corect aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale, iar recursul declarat se vădește a fi nefondat și conform art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de D. G. A F. P. A J. B. N. pentru A. F. P. N., împotriva sentinței civile nr. nr. 169 din 21 februarie 2012, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B. N., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S. L. R. A. A. M. M. B.
GREFIER A. B.
Red. S.L.R. dact. G.C.
3 ex/(...)
