Decizia nr. 8425/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 8425/2012
Ședința de la 23 O. 2012
Completul compus din: PREȘEDINTE C. I. Judecător D. P. Judecător A.-I. A. Grefier M. N. Țâr
Pe rol judecarea recursurile declarate de D. G. A F. P. B.-N. și A. F. P. B. împotriva sentinței civile nr.63 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B. N. în contradictoriu cu intimații D. D. S., A. F. PENTRU M. B. având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri. P. de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la al doilea termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de (...) se înregistrează din partea intimatului - înscrisurile solicitate de către instanță.
Curtea , reține cauza în pronunțare în baza înscrisurilor aflate la dosar.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 63 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N. s-au respins ca nefondate excepțiile inadmisibilității acțiunii și a lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D. G. A F. P. B.-N., invocate în cauză. S-a admis acțiunea formulată și precizată de reclamantul D. D. S., în contradictoriu cu pârâtele D. G. A F. P. B.-N. și A. F. P. B., iar pârâta A. B. a fost obligată să restituie reclamantului suma de 4.274 lei reprezentând taxă de poluare pentru autovehicule și să plătească reclamantului dobânda legală aferentă, calculată de la data achitării, până la restituirea efectivă, ca urmare a constatării nelegalității refuzului de restituire, exprimat prin adresa nr.
16256/01/(...) emisă de pârâta A. F. P. B.
S-a admis cererea de chemare în garanție formulată împotriva chematei în garanție A. F. PENTRU M. și s-a dispus obligarea chematei în garanție să restituie pârâtei A. B. suma de 4.274 lei reprezentând taxă pe poluare pentru autovehicule, precum și dobânda legală aferentă acestei sume, ce se va calcula de la data achitării, până la restituirea efectivă.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Instanța de fond, examinând cu prioritate, conform prevederilor art. 137 C., excepțiile invocate în cauză, respectiv a inadmisibilității acțiunii reclamantului și a lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D. B.-N., a reținut următoarele:
Așa cum rezultă din starea de fapt anterior reținută, reclamantul a înțeles să se adreseze instanței de contencios administrativ în temeiul art. 1 alin. 1 din Legea nr.
554/2004, considerându-se vătămat prin refuzul de a i se restitui taxa cu privire la care consideră că a fost încasată cu încălcarea prevederilor art. 90 TCE, refuz materializat în cuprinsul adresei nr. 16256/01/(...) emisă de AFP B. Or, în cauză nu poate fi reținută, ca fine de neprimire, lipsa parcurgerii procedurii administrative, câtă vreme obiectul acțiunii judiciare îl constituie refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului reclamantului, situație prevăzută de art. 8 alin. 1 teza a II-a din Legea nr. 554/2004, ipoteză legală care permite acestuia să se adreseze direct instanței de judecată, sens în care a fost respinsă excepția inadmisibilității.
Pe de altă parte, cererea de restituire a sumei apreciate ca fiind achitată nelegal se circumscrie procedurii prevăzute de art. 117 alin. 1 lit. d C.pr.fiscală, sens în care, așa cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție prin D. nr. 2. pronunțată în interesul legii, acțiunea judiciară având acest obiect nu poate fi condiționată de parcurgerea procedurii de contestare a deciziei de calcul al taxei de poluare, cele două proceduri fiind distinct reglementate de C. de procedură fiscală.
Nici excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta D. B.-N. nu a fost găsită întemeiată, legitimarea procesuală pasivă a D. B-N rezidând în aceea că plata taxei a fost făcută în contul Trezoreriei și a fost astfel vărsată această sumă în bugetul de stat. Prin urmare, este cert că în contul pârâtelor a fost achitată aceasta sumă și că aceste autorități sunt subiecte ale raportului juridic de drept procedural fiscal conform prevederilor art. 16 și 17 C.pr.fiscală. Totodată, D. G. a F. P. B. - N. este cea care îndrumă și controlează activitatea Administrației F. P. care a încasat sumele aferente taxei, deci putea și trebuia să cenzureze perceperea acestei taxe ilegale.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că la data de (...), cu chitanța seria TS4A nr.
3080766, reclamantul D. D. S. a achitat suma de 4274 lei în contul Trezoreriei B., beneficiar fondul de M., reprezentând taxă de poluare stabilită conform deciziei de calcul, în vederea înmatriculării în România a autoturismului marca Volvo tipul S60, aflat la prima înmatriculare în România, anterior înmatriculat într-un alt stat membru UE, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar în dovedire.
După achitare, reclamantul a solicitat restituirea taxei sus menționate, pe care a apreciat-o ca fiind neconformă normelor instituite prin TCE, cerere înregistrată sub nr.
12690 la AFP B., aceasta fiind însă respinsă, iar refuzul de restituire exprimat în cuprinsul adresei nr. 16256/01/(...) emisă de AFP B.
T. a reținut că este unanim admis, atât în literatura de specialitate, cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E., că art. 90 din T., actualmente art.110, produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate.
Cum România este stat membru al U. începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne, iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe. Într-o atare ipoteză, revine jurisdicțiilor să elimine orice disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a T.ului în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util.
În privința dobânzii legale, tribunalul a apreciat că aceasta se impune a se acorda reclamantului în temeiul OG nr. 9/2000, întrucât numai astfel se poate concepe o justă reparație a prejudiciului produs contribuabilului prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului. A admite teza avansată de pârâți în sensul că dobânda se poate acorda doar dacă administrația nu rezolvă cererea de restituire în termenul prevăzut de lege, independent de perioada de timp cât bugetul de stat a beneficiat de fructificarea acestei sume, înseamnă a valida implicit o îmbogățire a bugetului de stat pe măsura însărăcirii patrimoniului contribuabilului cu suma ce reprezintă prețul folosinței banilor pe perioada de referință.
Față de soluția adoptată referitor la acțiunea principală și având în vedere dispozițiile art. 60 C., s-a admis cererea de chemare în garanție formulată împotriva
Administrației F. pentru M. și a fost obligată chemata în garanție să plătească AFP B. suma ce reprezintă c/v taxei de poluare achitată de reclamant, dobânda legală aferentă acestei sume, ce se va calcula de la data achitării și până la data restituirii efective, motivat de faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. l alin. l și art. 5 alin. 1 din OUG nr. 5., aceste sume se constituie venit al fondului pentru mediu și se gestionează de AFM în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Împotriva acestei sentinței, atât pârâta D. G. A F. P. B.-N. cât și A. F. P. B. au declarat recurs.
În recursul pârâtei D. G. A F. P. B.-N. se solicită admiterea acestuia în temeiul art. 304 pct. 6, 8 și 9 C., cu referire la art. 3041 C., modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepției lipsei procedurii prealabile, consecința implicită a respingerii actiunii introductive ca inadmisibilă; admiterea lipsei calității procesuale pasive a D. B.- N. și respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată și, pe cale de consecință, menținerea ca temeinic și legal a actului administrativ atacat și nedispunerea restituirii sumelor solicitate de reclamant cu titlu de taxă de poluare și nici dobânda legală aferentă solicită.
În motivare cu privire la excepția inadmisibilității, pârâta arată, în esență că, decizia de calcul a taxei de poluare din data de (...) se circumscrie noțiunii de act administrativ fiscal în sensul disp. art. 41 C.pr.fiscală și reprezintă titlu de creanță în conformitate cu art. 110 alin. 3 C.pr.fiscală., iar reclamantul nu a înțeles să uzeze de cale administrativă, în sensul de a ataca în termen, potrivit disp. art. 218 Cod procedură fiscală, cu contestație decizia de calcul a taxei de poluare, în termenul de 30 de zile de la comunicare, în conformitatea cu dispozițiile art. 207 alin.1 din O.G nr.
92/2003.
Referitor la excepția lipsei calității sale procesuale pasive, pârâta susține că nu poate avea calitate procesuală pasivă deoarece, pe de o parte nu se contestă un fapt sau un act administrativ emis de către această pârâtă, iar pe de altă parte, nu poate fi obligată la restituirea taxei pe poluare solicitată, întrucât potrivit dis. art. 33 Cod procedură fiscală, coroborat cu OPANAF nr. 222., A. F. P. B. este unitatea administrativ teritorială ce administrează contribuabilul reclamant din perspectiva colectării impozitelor și taxelor datorate bugetului consolidat, astfel că nu se impune ca instanța să pronunțe o hotărâre în contradictoriu cu pârâta D. B.-N.
Pe fondul cauzei, pârâta arată că OUG nr. 5. privind instituirea taxei pe poluare, nu a fost și nu este în contradicție cu normele comunitare, scopul instituiri acesteia fiind acela de a contribui cu sumele încasate, la asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limita prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu și de asemenea nu este discriminatorie.
Referitor la capătul de cerere prin care reclamantul solicită acordarea dobânzii legale aferentă taxei achitate, pârâta solicită respingerea acestuia, având în vedere atât dispozițiile C.ui de pr.fiscală cât și pe cele ale Ordinului nr. (...).
Motivele de recurs formulate de pârâta A. F. P. A M. B. sunt identice cu cele formulate de pârâta D., aceasta aducând aceleași critici sentinței recurate referitoare la nelegalitatea hotărârii sub aspectul faptului că taxa pe poluare percepută în temeiul O.U.G 5. nu încalcă prev.art 90 din T., iar din analiza dispozițiilor comunitare invocate si a celor interne aplicabile în speță nu rezultă ca ar exista o contradicție, o incompatibilitate intre acestea.
Regimul fiscal aplicabil nu este unul discriminatoriu față de autoturismele rulate înmatriculate si importate din Uniunea Europeana sau fata de autoturismele noi produse in Uniunea Europeana si importate in România, întrucât taxa ce se achita cu ocazia primei înmatriculări in România este aceeași, indiferent de proveniența autovehiculului.
Analizând recursurile formulate, Curtea reține următoarele:
Referitor la excepția inadmisibilității, derivată din neexercitarea de către reclamant a căii administrative de atac prevăzute de art. 205 și următoarele din O.G.
93/2003, Curtea reține că admisibilitatea unor acțiuni ca si acțiunea de față având ca obiect restituirea taxei de poluare in lipsa parcurgerii procedurii prevăzute de art. 7 din O.U.G. 5. coroborat cu art. 205-218 din O.U.G. 92/2003 a fost statuata de către I. in procedura de recurs in interesul legii prin decizia nr.24/(...).
In ce privește excepția de inadmisibilitate privind lipsa procedurii prealabile prev. de art. 7 din Legea 554/2004 (inclusiv pentru petitul de dobânzi) si pentru nerespectarea art. 1,2,8 din Legea 554/2004, aceasta este neîntemeiata în condițiile în care refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri este o condiție de fond pentru admisibilitatea unei acțiuni în contencios administrativ a cârei îndeplinire rezulta din practica administrativa a pârâtelor anterioara introducerii acțiunii, din poziția procesuala a pârâtelor cât si din refuzul expres aflat la f. 7 dosar fond. In aceste condiții au devenit incidente prevederile art. 7 alin. 5 corob. cu art. 2 alin 2 din Legea nr. 554/2004. P. prealabila nefiind obligatorie nu se poate vorbi de tardivitatea ei .
In ce privește motivul de recurs vizând excepția lipsei calității procesual pasive invocata de către recurenta pârâtă D. B.-N., acest motiv de recurs este nefondat. Astfel conform art. 7 din OUG 5. stabilirea, verificarea, colectarea și executarea silită, inclusiv soluționarea contestațiilor privind taxa datorată de către contribuabili, se realizează de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr.
92/2003 privind C. de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Pornind de la acest text de lege este evident ca si in cererea de restituire a taxei de poluare calitatea procesual pasiva aparține autorității fiscale care a stabilit si colectat aceasta taxa .
Referitor la fond, în prezent, compatibilitatea O.U.G. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din T.F.U.E. incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârile pronunțate la data de 7 aprilie 2011 în cauza Tatu împotriva României, respectiv 7 iulie 2011 în cauza Nicipeanu împotriva României de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 vizind forma initiala a OUG 5. respectiv C-2. vizind forma OUG 5. dupa (...) având ca obiect cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu respectiv Tribunalul Gorj.
Prin această hotărâri Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din T.F.U.E., plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca și obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second-hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din T.F.U.E. interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare. Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5. trebuie să se rețină că reglementarea națională in vigoare la data platii taxei este incompatibilă cu art. 110
T.F.U.E. Concluzia care se impune asadar este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).
Referitor la cererea de acordare a dobânzilor:
Este de principiu că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 din C. de procedură fiscală în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective. Tot astfel, dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită ci și dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil. Numai astfel se poate concepe o justă reparație a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situație în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului.
Așa fiind, Curtea constată că se impune a soluționa cauza cu aplicarea normelor legale și a principiilor de reparație a prejudiciului încercat de contribuabil. Nu se poate paraliza dreptul contribuabilului de a beneficia de reparația integrală a prejudiciului numai pe considerentul că acesta are doar dreptul să i se restituie suma plătită fără bază legală iar dobânda se poate acorda doar dacă administrația nu rezolvă cererea de restituire în termenul prevăzut de lege, dobândă care ar curge doar de la data refuzului de a dispune restituirea sumelor solicitate.
Dacă s-ar admite teza pârâtei, conform căreia indiferent de situație și de perioada de folosire a unei sume de bani achitată la bugetul de stat fără temei legal aceasta este ținută să restituie doar suma plătită la bugetul de stat de către contribuabil fără o altă reparație în ipoteza în care cererea de restituire este rezolvată în termen de
45 de zile de la înregistrare și indiferent de perioada de timp cât bugetul de stat a beneficiat de fructificarea acestei sume, ar însemna ca bugetul de stat să se îmbogățească pe măsura însărăcirii patrimoniului contribuabilului cu suma ce reprezintă prețul folosinței banilor pe perioada de referință.
Or, dacă am accepta o astfel de rezolvare ar însemna ca niciodată contribuabilul să fie corect și complet despăgubit pentru prejudiciul ce l-ar încerca prin reținerea la bugetul de stat pe o perioadă de timp însemnată a unei sume fără o bază legală, punând astfel în pericol principiul răspunderii patrimoniale ce presupune reparația în natură și integrală a prejudiciului.
Pe cale de consecință, Curtea constată că instanța de fond a făcut corect aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale, iar recursurile declarate de pârâtele se vădesc a fi nefondate și conform art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 urmează a fi respins ca atare, păstrându-se în întregime hotărârea atacată.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. B.-N. și de către A. F. P. a municipiului B. împotriva sentinței civile nr. 63 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N., pe care o menține în întregime.
D. este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 octombrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
C. I. D. P. A. A. I.
GREFIER,
M. N. ȚAR
Red.A.A.I./ (...). Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: A.P.M..
