Decizia nr. 9987/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Dosar nr. (...)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 9987/2012

Ședința publică de la 29 N. 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. D.

Judecător R.-R. D.

Judecător L. U.

G. M. T.

S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta G. A., împotriva sentinței civile nr. 4351/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., în contradictoriu cu pârâta A. J. PENTRU P. ȘI I. S. M., având ca obiect refuz acordare drepturi protecție sociala( persoane cu handicap, protecția copilului) indemnizație pt. creșterea copilului.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.

Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din L. nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este scutit de la plata taxelor judiciar de timbru, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar la dosar s-a depus de către intimat întâmpinare și note de ședință de către recurentă.

Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 4351/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. s-a respins acțiunea promovată de reclamanta G. A. în contradictoriu cu pârâta A. J. PENTRU P. ȘI I. S. M..

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin Decizia nr. 486/(...) (fila 5) emisă de pârâta A. J. pentru P. și I. S. M. a fost respinsă cererea formulată de reclamantă pentru acordarea indemnizației pentru creșterea copilului.

Împotriva Deciziei nr. 486/(...), reclamanta a promovat contestație înregistrată sub nr. 3482/(...) (fila 7), contestația nesoluționată până în prezent, potrivit susținerilor reclamantei.

La data de (...) reclamanta a dat naștere unui copil, G. Florin A., aceasta desfășoară o activitate salarială în Spania din anul 2005.

Începând cu data de (...) angajatorul spaniol i-a acordat reclamantei un concediu fără plată pentru creșterea copilului până la data de (...), concediu care a fost prelungit ulterior până la data de (...).

Potrivit dispozițiilor art. 30 din OUG nr. 1. privind concediu și indemnizația lunară pentru creșterea copilului, persoanele care au născut sau nasc până la data de 31 decembrie inclusiv beneficiază de drepturile reglementate de OUG nr.

1. aprobată cu modificări și completări prin L. nr. 7., cu modificările și completările ulterioare.

Pe de altă parte dispozițiile art. 28 din OUG nr. 1. prevăd faptul că această ordonanță de urgență intră în vigoare la data de (...), situație în care dispozițiile acesteia nu se aplică în cazul de față, astfel încât reținerea acestui act normativ în preambulul deciziei nr. 486/(...) este greșită, fiind incidente în situația de față dispozițiile OUG nr. 1., modificată.

În decizia contestata pârâta reține și incidența dispozițiilor R.ui C. (CEE) nr. 1., or potrivit dispozițiilor art. 90 alin. 1 din R. (CEE) nr. 8., R. (CEE) nr.

1407/71 al C. se abrogă de la data aplicării R.ui nr. 8., acest regulament aplicându-se de la data intrării în vigoare a R.ui de aplicare, acest regulament fiind R. nr. 9. de stabilire a procedurii de punere în aplicare a R.ui (CEE) nr. 8.. Potrivit art. 97 din R. nr. 9. acesta a intrat în vigoare la 1 mai 2010.

La art. 11 alin. 3 lit. a din Titlul II - Stabilirea legislației aplicabile, R. (CEE) nr. 8. prevede că persoana care desfășoară o activitate salarială sau independentă într-un stat membru se supune legislației din statul membru respectiv, ceea ce înseamnă că principala regulă aplicabilă este principiul „lex loci laboris";, adică prestațiile sunt oferite de instituția competentă din statul membru în care persoana desfășoară o activitate salarială sau independentă.

Raportat la cele expuse anterior, în condițiile în care reclamanta nu a încetat raportul de muncă cu angajatorul spaniol, fiind în concediu fără plată pentru creșterea copilului, perioadă care, conform deciziei 207 din 7 aprilie a Comisiei Administrative de S. S. a lucrătorilor migranți este asimilată desfășurării unei activități profesionale, reclamanta are în continuare calitate de asigurat în statul spaniol, reține că în mod corect pârâta a respins cererea reclamantei de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului, instanța urmând a suplini omisiunea acesteia de a trece în preambulul deciziei contestată a dispozițiilor

OUG nr. 1. (în loc de OUG nr. 1.) și ale R.ui (CEE) nr. 8..

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta G. A. solicitând admiterea recursului în conformitate cu prevederile art. 312 C. p. civ., modificarea În tot a dispozițiilor Sentinței civile 4351/(...) a T.ui M. raportat la prevederile art. 304 pct. 9 și 304 ind. 1 C. proc. civ, În sensul admiterii acțiunii formulate de reclamanta - recurentă, pe cale de consecință dispunând obligarea pârâtei - intimate A. M. la plata către reciamantă a indemnizației pentru creșterea copilului Începând cu luna noiembrie 2010 și până la Î. de către minor a vârstei prevăzute de dispozițiile legale, sumă ce urmează să fie reactualizată de pârâta - intimată În funcție de rata inflației la momentul plății efective; cu cheltuieli de judecată.

În dezvoltarea motivelor de recurs, a arătat recurenta că, instanța de fond deși reține că decizia atacată are la bază un temei legal neaplicabil în speța dată, respinge cererea reclamantei, ca o consecință apreciază că acea decizie 486/(...) este legală.

Se referă aici la susținerile din pagina 4 alin. 7 din sentința recurată unde se arată că OUG 1., unul din actele normative care a stat la baza emiterii deciziei atacate, nu este aplicabil în cazul de față.

Prin urmare, de vreme ce, instanța de judecată reține că unul dintre temeiurile legale care au stat la baza deciziei atacate nu își găsește aplicabilitatea, este cert că acea decizie este nelegală iar prin hotărârea pronunțată, în mod greșit s-a constatat legalitatea unei asemenea decizii emise de intimata pârâtă.

Instanța de judecată nu se poate substitui unei alte instituții de stat, așa cum a procedat în cazul de față, suplinind omisiunea pârâtei intimate de a trece dispozițiile OUG 1. In loc de OUG 1. - pagina 5 din sentința recurată.

De asemenea solicită a se reține că la baza emiterii deciziei 486/(...), pârâta intimată a invocat prevederile R.ui C. CEE nr. 1408171 Titlul III art. 13 (9) (19) pct. 2 lit. a), regulament care la momentul emiterii deciziei era abrogat.

Instanța de fond, deși reține și acest aspect (pagina 4 alin. 8 din Sentință) în totală contradicție cu dispozițiile legale menține decizia respectivă.

Este cert că decizia nr. 486/(...) emisă de pârâta intimată este ne legală deoarece unul dintre temeiurile legale invocate în emiterea acesteia (OUG 1.) nu este incident în cazul dat, iar pe de altă parte ce-l de-al doilea temei legal (R. C. CEE 1408171) era abrogat la momentul emiterii deciziei.

Pe fondul cauzei solicită a se reține că recurenta reclamantă este îndreptățită la acordarea indemnizației - stimulent pentru creșterea copilului G.

FLORIN A. născut la data de (...).

În cazul de față sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 7 din

OUG 1. aprobată cu modificări și completări prin L. 7. cu modificările și completările ulterioare, respectiv, reclamanta este cetățean român, are domiciliul pe teritoriul R. și locuiește împreună cu copilul pentru care a solicitat drepturile respective, ocupându-se de creșterea și îngrijirea lui.

Potrivit prev. art. 1 din OUG 1. "persoanele care în ultimul an anterior datei nașterii copilului au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit, beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani ( ... )", stabilindu-se expres în alin. (2) "cele 12 luni prevăzute la alin. (1) pot fi constituite integral și din perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre următoarele situații: ( ... ) j) au lucrat cu contract individual de muncă în străinătate pe baza acordurilor guvernamentale bilaterale încheiate de R. cu alte state."

În cazul de față, recurenta reclamantă a lucrat în Spania, iar la data de (...) i s-a reînnoit contractul de muncă conform anexei la acest contract a cărui traducere legalizată există la dosarul cauzei.

La data de (...), recurenta reclamantă a solicitat întreruperea contractului de muncă începând cu data de (...) pentru îngrijirea copilului, întrerupere ce a fost prelungită până la data de (...), aspect care rezultă din actul tradus și legalizat existent la dosarul cauzei.

Conform adresei emisă de I. N. de A. S., D. R. din Tarragona, se certifică faptul că recurenta reclamantă nu primește din partea statului Spaniol niciun fel de ajutor financiar pentru copilul aflat în întreținere.

În conformitate cu dispozițiile legale, indemnizația pentru creșterea copilului se acordă din necesitatea îmbunătățirii echilibrului social economic al familiei, de susținere a acesteia în vederea creșterii copilului în scopul stimulării natalității și diminuării fenomenului de abandon al copilului.

Prin hotărârea pronunțată, nu numai că se încalcă aceste principii, dar se și prejudiciază în mod grav interesele unui minor, ceea ce contravine atât legislației române cât și legislației europene.

Dispozițiile OUG 1. se coroborează cu reglementările prevederilor R.ui C. Europei nr. 823/2004, al Parlamentului European și al C. din (...) privind coordonarea sistemelor de securitate socială și ale R.ui CE nr. 9. al Parlamentului European și al C. din (...) de stabilire a procedurii de punere în aplicare a R.ui CE nr. 8. privind coordonarea sistemelor de securitate socială.

Conform acestor reglementări, cetățenii români care au contract de muncă în străinătate, beneficiază de indemnizația acordată pentru creșterea copilului, indemnizație ce se acordă în cazul dat în conformitate cu OUG 1..

Nu poate constitui temei al respingerii cererii reclamantei recurente calitatea sa de asigurat al statului Spaniol, atât timp cât acest stat a certificat că nu acordă niciun sprijin financiar reclamantei recurente cu titlu de indemnizație de creștere a copilului.

Pârâta intimată A. J. PENTRU P. ȘI I. S. M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea în întregime a sentinței instanței de fond - filele 11-13.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:

Prin Decizia nr. 486/(...), A. J. pentru Prestații S. M. a respins cererea recurentei de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului G. Florin A., născut la data de (...), fiind invocate dispozițiile art. 13(9) (19) pct. 2 lit. a din R. C. CEE nr. 1. Titlul III.

Consideră recurenta că în mod nelegal instanța de fond a considerat că decizia contestată nu se impune a fi anulată, pe de o parte, dat fiind faptul că în cuprinsul deciziei au fost invocate dispozițiile OUG 1. în loc de cele ale OUG 1. și, pe de altă parte, că R. invocat de intimată era abrogat la data soluționării cererii. Deși instanța de fond a reținut și ea aceste aspecte, în mod nelegal a schimbat temeiul de drept.

Contrar susținerilor recurentei, Curtea constată că instanța de fond nu s-a substituit autorității, ci în mod legal și temeinic a analizat dacă cererea recurentei de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului era admisibilă, din perspectivă reglementărilor legale în vigoare. De altfel, nici un text de lege nu sancționează cu nulitatea indicarea eronată a temeiului de drept în cuprinsul actului administrativ atacat.

Indicarea în cuprinsul deciziei contestate a OUG nr. 1. a fost, în mod evident, o simplă eroare, în speță fiind incidente dispozițiile OUG nr. 1., raportat la data nașterii copilului ((...)). De altfel, sub aspectul condițiilor ce trebuie îndeplinite pentru acordarea indemnizației pentru creșterea copilului aceste acte normative nu conțin prevederi diferite, astfel încât nici din acest punct de vedere nu este relevantă indicarea eronată a temeiului de drept.

În același context, Curtea constată că referirea la R. C. CEE nr. 1. reprezintă o eroare materială, R. în vigoare la data formulării și soluționării cererii fiind cel cu nr. 9., la acest act normativ trebuind să se raporteze și instanța atunci când analizează caracterul justificat/nejustificat al refuzului autorității de soluționare favorabilă a cererii recurentei. Pe de altă parte, în cuprinsul deciziei autoritatea a făcut referire la R. CEE nr. 8., prin care s-a dispus că, începând cu data intrării în vigoare a acestuia, se abrogă R. CEE nr. 1.. Or, astfel cum corect a reținut și prima instanță, R. CEE nr. 8. s-a aplicat de la data intrării în vigoare a R.ui de aplicare, acesta fiind R. nr. 9..

Pe fondul cauzei, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 11 alin. 3 lit. a din Titlul II al R.ui CEE nr. 8., persoana care desfășoară o activitate salarială sau independentă într-un stat membru se supune legislației din statul membru respectiv, inclusiv sub aspectul prestațiilor sociale, așa cum este în cazul indemnizației pentru creșterea copilului.

Or, în condițiile în care recurenta este angajată în Spania, unde plătește toate contribuțiile potrivit legislației acestui stat membru, contractul individual de muncă fiind doar suspendat ca urmare a faptului că se află în concediu fără plată pentru creșterea copilului, este evident că aceasta se supune legislației din Spania, inclusiv sub aspectul eventualelor beneficii de asigurări sociale.

Curtea nu poate reține susținerile recurentei în sensul că dispozițiile R.ui invocat se coroborează cu cele prevăzute în legislația internă, fiind cunoscu principiul potrivit căruia normele de drept comunitar au prioritate față de cele prevăzute în dreptul intern, iar regulamentele sunt acte generale, obligatorii pentru toate statele membre.

Prin urmare, în speță se aplică cu prioritate dispozițiile R.ui CEE nr. 8., dispoziții față de care cererea recurentei de a beneficia de acordarea indemnizației pentru creșterea copilului în R. este nefondată, decizia atacată fiind legală și temeinică.

Prin urmare, pentru toate considerentele expuse anterior, Curtea constată că recursul formulat este nefondat, motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 20 din L. nr. 554/2004, 312 Cod procedură civilă, îl va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE

Respinge recursul declarat de G. A., împotriva sentinței civile nr. 4351/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din (...).

{ F. |

PREȘEDINTE,

M. D.

JUDECĂTOR,

R.-R. D.

JUDECĂTOR,

L. U.

G., M. T.

}

Red.M.D./dact.L.C.C.

2 ex./(...)

Jud.fond: M. P.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia nr. 9987/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal