Sentința nr. 123/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)/a1
SENTINȚA CIVILĂ nr.123/2012
Ședința publică de la 20 februarie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. P.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare soluționarea excepției de nelegalitate a adeverinței nr. 1 din data de (...), a adeverinței de absolvire nivel I cu nr.
7193 din data de (...), a adeverinței nr. 237 din data de (...), a adeverinței nr.
41 din data de (...), precum și a anexelor la filele 9-11 dosar, invocată din oficiu de către Tribunalul Cluj, în soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta U. A., în contradictoriu cu pârâții U. S. H. și S. S. D., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamantă avocat P. G., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. , { F. învederează} faptul că excepția este scutită de la plata taxelor judiciare de timbru, iar la data de
15.02, respectiv (...), ambii pârâți au depus la dosar întâmpinări.
Reprezentanta reclamantei depune la dosar practică judiciară, reprezentând copii după o serie de hotărâri pronunțate în spețe similare sau extrase după soluțiile pronunțate în spețe similare.
Curtea, după deliberare, din oficiu, în temeiul art.1591 C. pr. Civ., raportat la art.8 și la art.10 din Legea nr. 554/2004, invocă excepția necompetenței materiale a Curții de A. C. în soluționarea cauzei.
Față de excepția invocată, reprezentanta reclamantei arată că lasă la aprecierea instanței.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
CURTEA
Deliberând asupra excepției necompetenței materiale, constată următoarele:
Prin încheierea pronunțată în ședința publică din data de (...),
Tribunalul Cluj a sesizat Curtea de A. C. cu soluționarea excepției de nelegalitate a adeverinței nr. 1 din data de (...), a adeverinței de absolvire nivel I cu nr. 7193 din data de (...), a adeverinței nr. 237 din data de (...), a adeverinței nr. 41 din data de (...), precum și a anexelor la filele 9-11 dosar emise de U. S. H., excepție invocată din oficiu în dosarul nr.(...).
În ședința publică din data de (...), curtea a invocat, din oficiu, excepția necompetenței sale materiale în soluționarea acestei excepții de nelegalitate.
Analizând această excepție cu prioritate, potrivit art.137 alin.1
C.proc.civ., prin prisma înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, precum și a textelor legale relevante, instanța constată că obiectul său constă într-o serie de acte administrative unilaterale emise de către o instituție de utilitate publică (art.1 din Legea 443/2002), competența de soluționare determinându-se prin raportare la prevederile de ordin general ale art.8 și 10 din Legea 554/2004. În speță, având în vedere că obiectul actului administrativ nu este un impozit, taxă, contribuție sau datorie vamală, competența se stabilește după tipul organului emitent, respectiv dacă acesta este o autoritate centrală sau locală.
Instanța apreciază că pârâta U. S. H. din B. este o autoritate publică locală întrucât își desfășoară activitatea la nivel local, indiferent de faptul că la această unitate de învățământ se pot înscrie studenți din întreaga țară, această împrejurare neschimbând locul de desfășurare al activității.
Faptul că legea nu precizează expres care este rangul acestei instituții publice în sistemul autorităților publice nu duce la concluzia că este o autoritate publică centrală doar pentru că serviciul public prestat acoperă teoretic tot teritoriul național.
Atunci când legiuitorul a dorit ca o autoritate publică să aibă statut de autoritate publică centrală a prevăzut expres aceasta, or, în cazul
Universității S. H. din B. nu există o asemenea prevedere, astfel că aceasta nu poate fi decât o autoritate publică locală (o soluție similară a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție - decizia nr.2299 în dosarul nr.(...)).
În lipsa unor norme care să stabilească o competență specială, derogatorie, competent să soluționeze prezenta cauză în primă instanță este tribunalul de la domiciliul reclamantei, în conformitate cu art.2 pct.1 lit.d
C.pr.civ. și art.10 alin.1 și 3 din Legea 554/2004.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art.158 alin.1
C.pr.civ., instanța va admite excepția necompetenței sale materiale și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea T.ui C..
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
{ F. |HOTĂRĂȘTE}
Admite excepția necompetenței materiale a instanței, invocată din oficiu.
Declină competența de soluționare a cauzei având ca obiect excepție de nelegalitate în favoarea T.ui C..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică de la 20 februarie 2012.{ F. |
PREȘEDINTE,
C. P.
GREFIER, M. T.
}
Red./Dact.CP (...)/2 ex.
