Sentința nr. 181/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a C.,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)/a1*
SENTINȚA C. NR.181/2012
Ședința a de 12 martie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. P. GREFIER: L. F.
S-a luat în examinare soluționarea excepției de nelegalitate a HG nr.
150/(...), sub aspectul introducerii în Normele metodologice de aplicare a L. nr. 5. a titlului IX2 pct. 18, invocată de reclamanta I. M., în cadrul recursului formulat împotriva sentinței civile nr. 4., pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu pârâții C. J. DE P. C. și GUVERNUL ROMÂNIEI, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința se prezintă reclamanta, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este TEXT |legal îndeplinită.
Acțiunea promovată este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut cauzei după care se constată că în data de 09 martie 2012 s- a înregistrat la dosarul poziția procesuală a reclamantei cu privire la cererea de intervenție formulată de M. F.
În data de 12 martie 2012 s-au înregistrat la dosarul cauzei, transmise pe fax, note scrise din partea M.ui F. P., din care un exemplar se comunică reclamantei.
Reclamanta I. M. depune la dosarul cauzei hotărârea C. J. DE P. C. prin care i se recunoaște calitatea de refugiat.
Curtea pune în discuție cererea de intervenție formulată de Ministerul
Finanțelor Publice în interesul G. R.
Reclamata I. M. arată că a formulat poziția sa procesuală în scris pentru acest termen și lasă la aprecierea instanței.
Analizând admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție formulată de Ministerul Finanțelor Publice în interesul G. R., raportat la dispozițiile art.49 și 52 C.pr.civ., Curtea o încuviințează în principiu, apreciind că Ministerul Finanțelor Publice justifică un interes propriu pentru a interveni în favoarea emitentului actului a cărui nelegalitate se invocă.
La solicitarea instanței de a-și exprima poziția procesuală cu privire la excepția inadmisibilității invocată de Ministerul Finanțelor Publice, reclamanta arată că lasă la aprecierea instanței.
Curtea respinge excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate invocată de Ministerul Finanțelor Publice, întrucât, având în vedere că actul administrativ individual poate fi atacat pe cale directă, poate fi contestat și pe calea indirectă a excepției de nelegalitate, în același sens fiind și jurisprudența constantă a Î.C.C.J.
Reclamata I. M. învederează că până în (...) nu i-a fost reținută contribuția pentru sănătate și că hotărârea a cărei nelegalitate se invocă încalcă dispozițiile C. fiscal.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției de nelegalitate invocate.
C U R T E A
Deliberând asupra cauzei de față,constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.4., pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...) a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta I. M., în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C., având ca obiect asigurări sociale.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs I. M., în cadrul căruia a invocat excepția de nelegalitate a HG 1. sub aspectul introducerii în Normele de punere în aplicare a C. fiscal a pct.18 în Titlul IX².
Curtea de A. C., Secția I C. a dispus sesizarea instanței de contencios administrativ competente să soluționeze excepția de nelegalitate invocată.
În motivarea excepției de nelegalitate, reclamanta a susținut că, în conformitate cu dispozițiile art. 296 pct. 9 din C. Fiscal, așa cum a fost modificat prin OUG nr. 1. "baza de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului Național Unic de A. S. de S. o reprezintă veniturile din pensii care depășesc 740 lei. C. lunară se datorează asupra acestor venituri, iar prin aplicarea cotei de contribuție nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 lei."
Această formulare este foarte clară. De aceea, calculul și reținerea cotei de 5,5% din întregul cu antum al pensiei este ilegală.
Reclamanta a mai arătat că pârâta, prin întâmpinarea la acțiunea introductivă de instanță, invocă drept temei HG nr. 150 din (...), care a introdus în C. Fiscal după Titlul IX, un nou titlu, și anume IX², care la punctul
18 prevede: "Pentru pensionarii ale căror venituri din pensii depășesc 740 lei, contribuția datorată se calculează prin aplicarea cotei stabilite de lege asupra întregului venit și se virează odată cu plata drepturilor bănești asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi".
Din cele expuse mai sus rezultă că o lege organică - C. Fiscal, a fost modificată printr-un act normativ de grad inferior (hotărâre de guvern), contrar prevederilor art. 144 din Constituție.
Prin raportare la dispozițiile L. nr. 2412000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, norma legală ordinară, în speță hotărârea de guvern, nu poate modifica dispozițiile unui act normativ de nivel superior, respectiv L. nr. 5. (C. Fiscal). E de subliniat faptul că aceste contribuții CASS au fost calculate și retinute până la (...) de la pensionarii ale căror pensii depășeau suma de 1000 lei, dar numai pentru câtimea care depășea plafonul de 1000 lei.
Prin întâmpinarea formulată, Guvernul României a arătat următoarele: Potrivit dispozițiilor art.4 alin.(1) din L. nr.554/2004, cu modificările și completări le ulterioare, "Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate ( ... )".
După cum reiese din textul legal citat, excepția de nelegalitate poate avea ca obiect numai actele administrative cu caracter individual, iar nu și pe cele cu caracter normativ, pentru care legea instituie o altă procedură.
Potrivit doctrinei, actele administrative individuale se caracterizează prin aceea că manifestarea de voință a organului administrativ competent creează, modifică sau stinge drepturi sau obligații în sarcina uneia sau mai multor persoane dinainte determinate, deci emiterea lor se face cu referire expresă la persoanele care s-au adresat autorității publice pentru rezolvarea unui drept sau interes legitim.
Ceea ce este specific, însă, actelor administrative cu caracter normativ este faptul că ele creează, modifică sau desființează reguli de conduită formulate în abstract, fără considerare de persoane; astfel ele au caracter de impersonal, general, conțin reguli de conduită generală și de aplicabilitate repetată, la un număr nedeterminat de subiecți (deci cu o sferă amplă de adresabilitate/aplicabilitate).
În speță, prin H. de G. contestată, a fost reglementat modul de aplicare a prevederilor L. nr.5. privind C. fiscal. Astfel, față de obiectul de reglementare, este evident că aceste dispoziții au caracter normativ, având rolul de a detalia legea și de asigura o interpretare și aplicare unitară a acesteia, motiv pentru care apreciem că nu sunt aplicabile dispozițiile art.4 alin.(1) din L. nr.554/2004.
Față de cele arătate, considerăm că excepția de nelegalitate este inadmisibilă și solicită respingerea acesteia.
Cu privire la fondul cauzei, arată următoarele:
H. G. nr.1. este temeinică și legală, fiind adoptată în temeiul art.108 din
Constituția R., republicată, și ale art.1 alin.( 1) și art.5 alin.(3) din L. nr.57112003 privind C. fiscal. H. contestată a fost adoptată de E., astfel cum reiese și din Nota de fundamentare care a însoțit proiectul actului administrativ, prin însușirea proiectului inițiat de Ministerul Finanțelor Publice care, potrivit H. G. nr.34/2009, este organul de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, care aplica strategia și Programul de guvernare în domeniul finanțelor publice.
La elaborarea actului au fost respectate dispozițiile L. nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, precum și cele cuprinse în Regulamentul privind procedurile, la nivelul G., pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin H. G. nr.561/2009, proiectul actului administrativ fiind avizat de către autoritățile publice interesate în aplicarea acestuia și de către Ministerul Justiției, care, potrivit art.20 alin.(7) din Regulament, avizează proiectele exclusiv din punctul de vedere al legalității, incheind operațiunile din etapa de avizare".
De asemenea, proiectul H. G. nr. 15O/2011 a fost avizat favorabil de C.
L., prin A. nr.192/2011 și de C. E. și S., prin A. nr.44 7/(...).
Totodată, în procesul de elaborare a proiectului de act normativ au fost îndeplinite procedurile prevăzute de L. nr.52/2003 privind transparența decizională, cu modificările și completările ulterioare.
H. G. nr.4., a fost adoptată în aplicarea prevederilor art.1 alin.(1) și art.5 alin.(3) din L. privind C. Fiscal nr.57112003, potrivit cărora Ministerul
Finanțelor Publice elaborează Norme metodologice pentru aplicarea unitară a C. Fiscal, care se publică în Monitorul Oficial. Prin HG nr.1. s-a dispus modificarea și acestor Norme metodologice.
Din cuprinsul excepției de nelegalitate se poate observa faptul că reclamanta își fundamentează solicitarea de constatare a nelegalității parțiale a H.G. nr.1. pe o interpretate greșită a prevederilor art.2969 din L. nr.5. privind C. Fiscal.
În situația în care legiuitorul ar fi avut în vedere situația sugerată de reclamantă atunci, în mod evident, forma aleasă pentru respectivul text de lege ar fi fost alta.
Însă, emitentul O.U.G. nr.117/201O a avut în vedere, în cazul ambelor acte normative, situația menționată la pct.18 din Titlul IX2 din H.G. nr.150/20
11, mai exact s-a referit la veniturile reprezentate de pensii al căror cuantum depășește suma de 740 lei.
Totodată, interpretarea prevederilor art.2699 din L. nr.5. nu trebuie realizată fără a fi avute în vedere și prevederile L. nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare.
Ministerul Finanțelor Publice a depus la dosar cerere de intervenție în interesul G. R., prin care a solicitat să se constate că sunt îndeplinite condițiile pentru admisibilitatea în principiu a acestei cereri de intervenție.
Arată că in aceasta situatie, in care, pe calea exceptiei de nelegalitate, este contestata H. G. R. nr. 150 din 23 februarie 2011 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a L. nr. 5. privind C. fiscal aprobate prin HG nr. 4., precum și pentru modificarea și completarea HG nr.
870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O. de urgență a G. nr 7. privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, M. F. P. are interesul de a demonstra legalitatea acesteia, aparand astfel interesele in calitate de initiator al hotararii de guvern.
De asemenea, a susținut că exceptia de nelegalitate este inadmisibila, dispozitiile legale în discutie permițând, pe cale incidentala, controlul de legalitate a actului administrativ cu caracter individual si inlaturarea singurelor efecte juridice pe care acesta le poate produce fata de numarul determinat de subiecte de drept carora li se adreseaza sau care se pot pretinde vatamate si care au posibilitatoa legala de a-l contesta in limita termenelor consacrate pentru introducerea actiunii in anulare, termene speciale prevazute de legea contenciosului administrativ din ratiuni ce tin de specificul raporturilor juridice de drept administrativ, specific dat de prezumtia de legalitate de care se bucura actul administrativ si de caracterul executoriu al acestuia.
Optiunea legiuitorului in sensul prezervarii acestui mijloc procedural incidental exclusiv actelor administrative cu caracter individual, excluzandu-le pe cele cu caracter normativ, este girata tocmai de necesitatea asigurării stabilitatii raporturilor juridica, prin urmarea caii actiunii in anularea actulul administrativ cu caracter normativ, cale imprescriptibila, de natura a asigura o solutie opozabila erga omnes in situatia constatarii nelegalitatii actului.
A fost administrată proba cu înscrisuri, fiind depusă documentația ce a stat la baza emiterii actului contestat.
În ședința publică din data de (...), instanța a respins excepția inadmisibilității pentru motivele consemnate în practicaua prezentei hotărâri.
Analizând excepția de nelegalitate prin prisma motivelor invocate de reclamantă, precum și a prevederilor legale incidente, curtea reține următoarele:
Reclamanta a invocat, în cadrul recursului formulat împotriva sentinței civile nr. 4537/(...) pronunțate de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), excepția de nelegalitate a prevederilor HG 1. prin care s-a introdus în normele metodologice de aplicare a C. fiscal Titlul IX pct.18, cu următorul conținut: 18. Pentru pensionarii ale căror venituri din pensii depășesc 740 lei, contribuția datorată se calculează prin aplicarea cotei stabilite de lege asupra întregului venit și se virează odată cu plata drepturilor bănești asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 lei.
Exemplul nr. 1 - În situația în care veniturile din pensii sunt în cuantum de
741 lei, contribuția datorată va fi determinată astfel:
741 x 5,5% = 40,76 lei, rotunjit la 41 lei potrivit legii.
În această situație, pentru a rezulta o pensie netă de 740 lei, contribuția datorată este de 1 leu.
Exemplul nr. 2 - În situația în care veniturile din pensii sunt în cuantum de
784 lei, contribuția datorată va fi determinată astfel:
784 x 5,5% = 43,12 lei, rotunjit la 43 lei potrivit legii.
În această situație, contribuția datorată este de 43 lei, iar pensia netă este de
741 lei.
Reclamanta a susținut că acest text modifică actul normativ în aplicarea căruia a fost elaborat, în sensul că, deși din formularea art.2969 din C. fiscal rezultă că reținerea contribuției lunare de 5,5% reprezentând contribuția de asigurări sociale de sănătate se face asupra părții din pensie care depășește
740 lei, textul nou introdus în norme prevede că această cotă se stabilește asupra întregului venit.
Instanța reține că, potrivit art.2969 din C. fiscal, pentru persoanele prevăzute la art. 2. lit. f) pct. 4 și 5, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă veniturile din pensii care depășesc
740 de lei. C. lunară se datorează asupra acestor venituri, iar prin aplicarea cotei de contribuție nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.
Părțile au invocat interpretări diferite ale acestui text legal, iar, în interpretarea reclamantei, pct.18 denaturează sensul clar al normei din C. fiscal, aplicarea lui ducând implicit la modificarea actului normativ de rang superior, contrar prevederilor L. 24/2000.
Curtea apreciază că, dimpotrivă, norma criticată a fost adoptată în aplicarea dispozițiilor art.2969 din C. fiscal, organizând executarea în concret a legii, explicând modul de calcul și oferind exemple concrete atât pentru situația în care baza de calcul este cu un leu mai mare decât pragul stabilit de C. fiscal
- 740 lei, cât și pentru situația în care suma rămasă după scăderea contribuției datorate ar fi doar cu un leu mai mare decât același prag. Prin menționarea expresă a faptului că baza de calcul este întregul venit față de redactarea art.2969 din C. fiscal - baza de calcul o reprezintă veniturile care depășesc 740 lei, G. a clarificat sensul acestei din urmă norme, neputându-se reține că a emis reglementări care exced L. 5.. De altfel, același sens al reglementării din C. fiscal rezultă și din interpretarea coroborată cu dispozițiile relevante ale L. 95/2006, precum și din interpretarea logică a finalului textului art.2969 - astfel, dacă legiuitorul ar fi intenționat ca baza de calcul să fie numai suma care depășește 740 lei, ar fi fost inutilă introducerea condiției ca prin aplicarea cotei să nu se reducă pensia netă sub 740 lei, întrucât acest rezultat nu ar fi fost matematic posibil în nicio ipoteză.
Invocarea prin asemănare a situației anterioare anului 2011 nu poate fi reținută, întrucât vizează, astfel cum însăși reclamanta a menționat, o reglementare diferită.
Referitor la restul criticilor invocate de reclamantă (aplicarea retroactivă a HG 1. și faptul că este scutită de la reținerea cotei de 5,5% întrucât are statut de persoană refugiată), curtea reține că instanța de contencios administrativ nu poate analiza pe calea excepției de nelegalitate modul de aplicare a actului administrativ contestat la situația concretă de fapt dedusă instanței de drept comun.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art.4 din L. 554/2004, curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepția de nelegalitate invocată de reclamantă și, potrivit art.55 C.proc.civ., va admite cererea de intervenție accesorie formulată de Ministerul Finanțelor Publice în favoarea pârâtului Guvernul României.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L. HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată excepția de nelegalitate a H. G. 1., sub aspectul introducerii în Normele metodologice de aplicare a L. 5. a T. IX ind.2 pct.18, excepție invocată de reclamanta I. M., cu domiciliul în C. - N., A. M., nr.15, bloc A, scara 4, ap.6, jud. C., în contradictoriu cu C. J. de P. C., cu sediul în C. - N., str. G. Coșbuc, nr.2, jud. C., și Guvernul României, cu sediul în B., P. V., nr.1, sector 1.
Admite cererea de intervenție accesorie formulată de Ministerul
Finanțelor Publice, cu sediul în B., str. A., nr.17, sector 5, în favoarea pârâtului Guvernul României.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de (...).
PREȘEDINTE GREFIER C. P. L. F.
Red. C.P./Dact. GC
6 ex/(...)
