Sentința nr. 222/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 222/2012
Ședința 20 M. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. A. M.
Grefier M. N. Țâr
Pe rol judecarea acțiunii în contencios administrativ promovată de către reclamantul M. V. în contradictoriu cu pârâții D. G. DE I. ȘI P. I. B., MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, având ca obiect anulare act administrativ Legea nr.360/2002.
La data de (...) se înregistrează din partea reclamantului-concluzii scrise.
Se constată că mersul dezbaterilor au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 13 martie 2012 , încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
C U R T E A:
Prin acțiunea în contencios administrativ completata formulata de către reclamantul M. V. în contradictoriu cu pârâții D. G. DE I. ȘI P. I. B., MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR s-a solicitat:anularea Dispozitiei directorului general al Directiei Generale de informatii si P. I. nr.S/II/476/(...) de aplicare a sanctiunii disciplinare "mustrare scrisa" , cu consecinta anularii O. M. A. si I. nr.II/300 1/(...) - prin care s-a dispus "respingerea contestatiei ca neintemeiata si mentinerea sanctiunii aplicate"; obligarea paratului de randul 1 la plata sumei de 1 E. cu titlu de daune morale in baza art. 8 din leega 554/2004;obligarea la plata cheltuielilor de judecata reprezentand onorariu avocatial.
În motivare s-a arătat că:
D. directorului general al Directiei Generale de informatii si P. I. nr.S/II/476/(...) de aplicare a sanctiunii disciplinare "mustrare scrisa" mentinuta prin O. M. A. si I. nr.II/300l/(...), este nelegala fiind incalcate prev.art.59 din Legea nr.36012002 privind Statutul politistului care prevede "(1) Sanctiunile disciplinare se stabilesc si se aplica numai dupa cercetarea prealabila si dupa consultarea consiliilor de disciplina, cu exceptia sanctiunilor prev.1a art.58 Iit.a si b., care se pot aplica fara consultarea consiliilor de disciplina .(2) P. cercetarii prealabile se reglementeaza prin ordin al ministrului administratiei si internelor. (3) Cercetarea prealabila se efectueaza de seful unitatii sau de politisti anume desemnati (9) Sanctiunea disciplinara se aplica in maximum 60 de zile de la finalizarea cercetarii prealabile , dar nu mai tarziu de 1 an de la data comiterii faptei:
.... " coroborat cu prevederile O. M. nr.4. privind regimul disciplinar al personalului din M. A. si I. care reglementeaza procedura de cercetare si aplicare a sanctiunilor .
In fapt: reclamantul arată ca detine gradul profesional de comisar sef de politie, fiind incadrat, la data emiterii dispozitiei atacate , cu functia de sef serviciu in cadrul S. J. de I. si P. I. C. P. atributiile de serviciu pe care le avea la acea data era si aceea de verificare a actelor clasificate cu putere de decizie in privinta acestora de a dispune, dupa verificarea datelor si conditiilor legale , fie arhivarea lor fie aprobarea distrugerii acestora . Conform procedurii, de câte ori se impune a dar cel putin o data pe an , toate actele clasificate trebuiau verificate si daca constata, prin prisma procedurilor legale in materie faptul ca sunt indeplinite conditiile , lua hotararea , in functie de fiecare act verificat, de a fi arhivat sau a fi distrus.
Ca atare, in baza atributiilor care-i reveneau , la data de (...) a aprobat spre distrugere o serie de acte clasificate, urmand ca distrugerea fizica a acestora sa aiba loc la o data ulterioara, respectiv in (...),dupa constituirea unei comisii de distrugere conform procedurii instituita de normele legale in materie . Cu alte cuvinte reclamantul doar a aprobat distrugerea actelor clasificate, operatiunea efectiva de distrugere a actelor fiind efectuata de catre comisia de distrugere in data de (...). reclamantul nu a facut parte din comisia de distrugere. nici nu a fost desemnat sa facă parte din aceasta si nici nu avea obligatia sa participe la operatiunea de distrugere a actelor pe care reclamantul le-a aprobat a fi distruse , atributia de distrugere fizica a actelor , modalitatea si conditiile in care urma sa fie facuta revenind in totalitate comisiei de distrugere desemnata.
I.-adevar conform normelor legale ulterior realizarii fizice a acestei operatiuni , respectiv de distrugere a actelor clasificate i-a fost adus la cunostiinta faptul ca a fost indeplinita misiunea de distrugere, motiv pentru care a semnat procesul verbal incheiat de membrii comisiei de distrugere cu acea ocazie . Subliniază faptul ca reclamantul a semnat procesul verbal intocmit de membrii comisiei cu ocazia distrugerii fizice a actelor clasificate nu in calitate de membru participant al acestei comisii desemnate a efectua operatiune a ci ,doar pentru faptul ca i s-a adus la cunostiinta ca operatiunea de distrugere a actelor clasificate aprobate de reclamant a fost efectuata.
La finalul lunii iulie 2010 a fost efectuat un control tematic in cadrul structurii pe care o conducea, in urma caruia ulterior a aflat, ca s-a propus declansarea procedurii de cercetare prealabila in privinta reclamantului pentru niste aspecte straine de reclamant si de atributiile care-i reveneau . Pentru efectuarea acestei cercetari prealabile a fost desemnata o persoana cu un grad profesional mai mic fata de reclamant.
Urmare activitătile specifice cercetării prealabile au fost desfasurate cu nerespectarea prevederilor O. M. nr. 4..
Art.59 a1.2,3 din Legea nr. 360/2001 privind Statul politistului prevede in mod expres faptul ca "P. cercetarii prealabile se reglementeaza prin ordin al ministrului administratiei si internelor. (3) Cercetarea prealabila se efectueaza de seful unitatii sau de politisti anume desemnati"
.Urmare , art.20 din O. M. nr.4. reglementeaza in mod concret conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca in mod cumulativ politistul desemnat a efectua cercetarea prealabila, respectiv de a avea studii juridice sau sa provina dintr-un departament cu atributii de cercetare penala si sa fie cel putin egal in grad cu politistul pe care-I cerceteaza, in speta reclamantul. Or asa cum a aratat persoana desemnata a efectua cercetarea prealabila in cazul de fata era intr-un grad inferior reclamantului, respectiv comisar de politie.
Dupa incheierea cercetarii prealabile i-a fost comunicata o adresa prin care i s-a adus la cunostiinta ca in urma finalizarii cercetarii a fost emisa D. directorului general al Directiei Generale de informatii si P. I. nr.S/II/476/(...) prin care i-a fost aplicata sanctiunea disciplinara de "mustrare scrisa" pe considerentul ca a savarsit o abatere disciplinara prin manifestare de neglijenta in indeplinirea indatoririlor de serviciu in calitate de membru al comisiei de distrugere .
In termenul prevazut de lege a formulat contestatie împotriva acestei dispozitii de sanctionare prin care a solicitat anularea ei pe motiv de nelegalitate atât în privinta elementelor de formă cât si a celor privind fondul problemei.
Prin adresa nr.2530480/(...) emisa de M. A. si I. ,D. G. de I. si P. I., S. M. R. U. - ACT A. 1- si comunicata in data de (...) conform copiei de pe plic - ACT A. 2 - i s-a adus la cunostiinta faptul ca prin O. M. A. si I. nr.I./(...) s-a dispus "respingerea contestatiei ca neintemeiata si mentinerea sanctiunii aplicate".
Teoretic, reclamantul a fost sanctionat pentru faptul ca , in calitate de membru al comisiei de distrugere din data de (...) nu a asigurat pastrarea documentelor clasificate pana la trecerea termenelor prevazute de legislatie.
Or , asa cum a aratat mai sus, reclamantul nu a facut parte din comisia de distrugere. nici nu a fost desemnat sa facă parte din aceasta si nici nu avea obligatia sa participe la operatiunea de distrugere a actelor pe care reclamantul doar le-a aprobat a fi distruse .
CONCLUZIE: nu a avut niciodata calitatea de membru al comisiei de distrugere in data de (...).
Mai mult, relevant in cauza este si faptul ca numai fata de reclamant s-a dispus declansarea procedurii cercetarii prealabile finalizata prin dispozitia atacata cu consecinta sanctionarii disciplinare pentru fapta pe care as fi savarsit-o in calitate de membru al comisiei de distrugere in conditiile in care , pe langa faptul ca , asa cum a aratat, nu a avut niciodata aceasta calitate ,fata de membrii comisiei de distrugere din data de (...), respectiv persoanele care intr-adevar au avut aceasta calitate, nu s-a dispus niciodata inceperea vreunei cercetari prealabile.
Practic, obiectul cercetarii disciplinare l-a constituit, in realitate, faptul ca a aprobat distrugerea actelor clasificate insa raportat la data la care a aprobat distrugerea documentelor - (...)- si data la care s-a aplicat sanctiunea disciplinara prin dispozitia atacata - 24.05.201l_- s-a constatat probabil ca aplicarea sanctiunii este prescrisa conf.art.59 al. 9 din Legea nr.360/2002 privind Statutul politistului - "Sanctiunea disciplinara se aplica in maximum 60 de zile de la finalizarea cercetarii prealabile , dar nu mai tarziu de 1 an de la data comiterii faptei " coroborat cu prevederile O. M. nr.4.. Concluzie : desi a fost sanctionat pentru activitatea sa ca membru al comisiei de distrugere ( din care nu a facut parte) , fondul sanctiunii ( motivele) care au dus la aplicarea sanctiunii sunt legate de fapt de aprobarea pe care reclamantul a dat-o pentru distrugerea actelor clasificate si pentru care nu mai putea fi sanctionat potrivit art.mai sus mentionat.
In consecinta, s-a procedat la sanctionarea disciplinara a reclamantului raportandu-se la o data ulterioara, respectiv (...) - data distrugerii fizice a actelor clasificate si aprobate de reclamant spre distrugere , omitand ca pe langa faptul ca reclamantul la acea data nu a fost membru al comisiei de distrugere, membrii comisiei de distrugere nu au atributia de a verifica daca actele clasificate indeplinesc conditiile legale pentru a putea fi distruse sau arhivate prin asigurarea pastrarii acestora pana la expirarea termenelor .
Mai subliniază un aspect, si in conditiile in care dispozitia de sanctionare ar fi fost emisa in termenul prevazut de lege pentru faptul ca nu
și-ar fi indeplinit corespunzator sarcinile de serviciu in data de (...) - data la care a aprobat distrugerea actelor clasificate - dispozitia ar fi fost tot nelegala deoarece și-a indeplinit in mod corespunzator atributiile de serviciu la acea data. Respectiv, a aprobat distrugerea actelor clasificate in conformitate cu normele legale in vigoare si dupa o atenta verificare a fiecarui act daca sunt indeplinite termenele minime de pastrare prevazute de normele legale de pastrare. De altfel, nici nu i s-a indicat in mod expres , nici nu s-a dovedit si nici nu i s-a identificat in mod concret vreun act clasificat pe care l-a aprobat a fi distrus in data de (...) fata de care nu a respectat termenul minim de pastrare .
Consecintele aplicarii acestei sanctiuni disciplinare au fost : timp de 6 luni reclamantul nu a avut dreptul sa participe la concursurile organizate pentru ocuparea unei functii superioare, i-a fost afectata imaginea publica in conditiile in care comportamentul său profesional a fost ireprosabil timp de 21 de ani , nefiind niciodata sanctionat disciplinar iar evaluarea activitatii sale profesionale fiind catalogata tot timpul cu foarte bine . Acesta este motivul pentru care pe parcursul acestor ani a fost recompensat cu salariul de merit si recompensa pentru lucrari de exceptie conf.scriptului A.
3. Prin emiterea actului a carui anulare a solicitat-o prin prezenta actiune consideră ca i s-a produs un prejudiciu de natura morala, prin faptul ca i-a fost afectata imaginea publica, in conditiile in care comportamentul său profesional a fost ireprosabil timp de 21 de ani, nefiind niciodata sanctionat disciplinar, iar evaluarea activitatii sale profesionale fiind catalogata tot timpul cu calificativul foarte bine.
Pârâta D. G. de I. și P. I. a formulat întâmpinare prin care a solicitata respingerea actiunii .
In sustinerea pozitiei procesuale a invocat exceptia lipsei de interes a reclamantului în formularea acțiunii, pentru următoarele considerente:
Una dintre condițiile de admisibilitate a acțiunii civile este interesul reclamantului în promovarea acesteia, adică folosul material sau moral urmărit de persoana care pune în mișcare acțiunea civilă.
În situația dedusă judecății, față de dispozițiile art. 70, lit. a) din Omai nr. 4., potrivit cărora, în termen de 6 luni de la aplicare, sancțiunea disciplinară "mustrare scrisă" se radiază de drept, solicită instanței de judecată să constate că la momentul introducerii actiunii, respectiv (...), sanctiunea aplicată prin actul a cărui anulare reclamantul întelege să o ceară (D. directorului general al Direcției Generale de P. I. nr.S/II/476/(...)) era radiată de drept.
A. solicită instanței de judecată să constate că o eventuală anulare a actului administrativ de aplicare a sancțiunii nu ar crea nici un folos practic reclamantului, motiv pentru care solicită să se respingă actiunea acestuia ca fiind lipsită de interes.
Pe fond, apreciază că acțiunea reclamantului este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
În fapt, urmarea a concluziilor rezultate din cercetarea incidentului de securitate, produs la nivelul S. J. de I. și P. I. C. materializate prin N.-R. nr. S/2.547.452 din (...), prin D. zilnică nr. S/32 din (...) directorul general a dispus efectuarea cercetării prealabile a faptelor ce pot constitui abateri disciplinare, reținute în sarcina domnului comisar-șef de poliție M. V. A., în temeiul art.59 alin.(3) din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, directorul general al Direcției Generale de I. și P. I. (DGIPI) a desemnat o persoană care să efectueze cercetarea prealabilă a faptelor ce pot constitui abateri disciplinare, reținute în sarcina celui în cauză.
În urma finalizării demersului de referință, prin R. de cercetare prealabilă nr. S/2544313 din (...), s-a stabilit faptul că ofițerul a săvârșit cu vinovăție abaterea disciplinară de "neglijență manifestată În Îndeplinirea atribuțiilor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici ", context în care s-a dispus aplicarea sancțiunii disciplinare constând în mustrare scrisă, fiind emisă D. a cărei anulare se solicită de către reclamant.
Ulterior, polițistul a contestat sancțiunea dispusă, dar prin O. ministrului administrației și internelor nr. I. din (...) s-a decis menținerea sancțiunii aplicate și respingerea contestației.
În drept, sancțiunea disciplinară de referință este prevăzută de art. 58
1. a) din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, respectiv art.17 lit. a) din O. ministrului administrației și internelor nr. 4. privind regimul disciplinar al personalului M.ui A. și I., cu modificările și completările ulterioare. În considerarea prevederilor art. 4 din O. ministrului administrației și internelor nr.533/2005 privind unele măsuri pentru eficientizarea activității Corpului Național al Polițiștilor și structurilor acestuia, a fost obținut avizul favorabil al acestei structuri cu privire la sancționarea disciplinară a reclamantului în forma propusă.
Referitor la aspectele invocate, punctual, în cuprinsul cererii de chemare în judecată, face următoarele precizări:
În calitate de responsabil cu protecția informațiilor clasificate la nivelul S. C. (desemnat potrivit art. 2 din D. directorului general al D.G.LP.L nr. S/947774/2008 pentru constituirea structurii de securitate a D.), potrivit art. 3 din A. la D. directorului general al D.G.LP.L nr. S/1697475/2009 pentru aprobarea Normelor interne de lucru și de ordine interioară destinate protecției informațiilor clasificate în cadrul D. G.I.P.I. reclamantul avea atribuții de monitorizare a activității de aplicare a normelor de protecție a informațiilor clasificate, respectiv de control pe linia respectării normelor de protecție a informațiilor clasificate de către personalul din subordine, totodată, revenindu-i sarcina de a informa operativ structura de securitate privind amenințările și vulnerabilitățile identificate.
În calitate de responsabil cu protecția informațiilor clasificate la nivelul S. C., la data de 0(...), pe fondul îndeplinirii defectuoase a atribuțiilor de coordonare și verificare a implementării și respectării măsurilor de securitate specifice, inclusiv cele privind asigurarea respectării normelor juridice privind distrugerea documentelor clasificate ce-i reveneau potrivit legii, a aprobat procesul-verbal nr. S/1.5. din 0(...) întocmit de comisia de distrugere constituită din ordinul acestuia, prin aceasta reclamantul încălcând dispozitiile art. 71, alin. (5) din A. la D. directorului general al
D.G.LP.I. nr. S/1697475/2009 care stabileau în sarcina acestuia obligatia de a asigura păstrarea documentelor clasificate, pentru o perioadă de timp, cel putin egală cu termenul minim de păstrare, stabilit prin N. A. al D.
În raport cu aceste norme, solicită instanței de judecată să constate că reclamantul afirmând în mod tendențios că: " ... modalitatea și condițiile În care urma să fie făcută operațiunea de distrugere revenind în totalitate comisiei de distrugere desemnată din care el nu a făcut parte și nici nu avea obligația să participe la .... " ignoră și de această dată obligația ce-i reveneau în calitate de responsabil cu protecția informațiilor clasificate la nivelul S.
C., respectiv de a monitoriza, controla și informa operativ structura de securitate cu privire la orice încălcare a normelor și procedurilor de lucru privind asigurarea protecției informațiilor clasificate, inclusiv a celor privind efectuarea distrugerii documentelor clasificate, dacă s-ar fi produs la nivelul structurii pe care o conducea.
Contrar susținerilor acestuia potrivit cărora ar fi semnat "procesul verbal întocmit de membrii comisiei, cu ocazia distrugerii fizice a actelor clasificate, nu în calitate de membru participant al acestei comisii ... ci doar pentru faptul că mi s-a adus la cunoștință că operațiunea de distrugere a actelor clasificate aprobate de semnatul a fost efectuată", evidențiază faptul că reclamantul a semnat procesul-verbal în calitatea sa de responsabil cu protecția informațiilor clasificate, responsabilitatea corespunzătoare acestei operatiuni constând tocmai în aceea că acesta avea obligatia de a verifica conformitate a îndeplinirii atributiilor specifice comisiei de distrugere desemnate și de a informa structura de securitate.
Evidențiază faptul că neglijența și superficialitatea de care el a dat dovadă cu ocazia aprobării procesul-verbal nr. S/1.5. din 0(...) întocmit de comisia de distrugere constituită din ordinul acestuia se integrează în cauzalitatea faptelor ce au determinat distrugerea ilegală a unor documente clasificate, pornind de la aprobarea efectuării operațiunilor de distrugere, continuând cu desemnarea comisiei și culminând cu aprobarea activității desfășurată de aceasta.
Referitor la afirmația potrivit căreia "s-a propus declanșarea procedurii de cercetare prealabilă..., pentru niște aspecte străine... de atribuțiile care-mi reveneau", menționează că demararea cercetării prealabile a cms.-șef M.u V. a avut în vedere tocmai neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor specifice care îi reveneau acestuia, în calitatea sa de responsabil cu protecția informațiilor clasificate la nivelul S. C., nu a unor "aspecte străine", cum în mod tendențios reclamantul susține.
În ceea ce privește lipsa calității de membru al comisiei de distrugere, solicită instanței de judecată să constate că într-adevăr observația reclamantului este îndreptățită, în raport cu faptele comise la data de 0(...) însă, acest aspect nu este de natură să conducă la anularea acului de aplicare a sancțiunii, obligațiile încălcate existând în sarcina reclamantului independent de existența acestei calități. Arată că această mențiune reprezintă o eroare materială strecurată în cuprinsul actului de aplicare a sancțiunii, în contextul prescrierii dreptului de aplicare a unei sancțiuni disciplinare în raport cu celelalte faptele comise de aceeași persoană la data de (...) cercetate cu aceeași ocazie.
În ceea ce privește susținerea reclamantului potrivit căreia pentru efectuarea cercetării prealabile ar fi fost desemnată o persoană necompetentă, menționăm faptul că ofițerul desemnată să efectueze cercetarea în cauza îndeplinea condițiile prevăzute de art. 20, alin (2) din Omai nr. 4. privind regimul disciplinar al personalului MAI, cu modificările și completările ulterioare. În acest sens, evidențiază faptul că actul normativ invocat prevede că ofițerul desemnat cu efectuarea cercetării prealabile să fie de regulă, cel puțin egal în grad cu polițistul cercetat.
Pârâtul Ministerul Administrației și Internelor a formulat întâmpinare la acțiunea promovată solicitind respingerea acesteia .
Față de acțiunea dedusă judecății solicită instanței să rețină, să examineze și să se pronunțe asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a M.ui A. și I.
Așa cum rezultă din cuprinsul acțiunii, dispoziția de sancționare ce se solicită a fi anulată, a fost emisă de către directorul Direcției Generale de I. și P. I..
În context arată faptul că, .In cadrul unui litigiu având ca obiect o acțiune formulată în temeiul art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, o autoritate publică poate avea calitatea de pârât numai În măsura în care are calitatea de emitent al actului administrativ contestat sau nu a solutionat în termenul legal ori a refuzat nejustificat să rezolve o cerere a reclamantului referitoare la un drept sau la un interes legitim" (Decizia înaltei Curți de C. și Justiție nr. 4441/(...)).
R.at la acest aspect subliniază faptul că, în materia contenciosului administrativ, capacitatea de a sta în nume propriu în instanță în calitate de pârât a unei instituții publice nu este condiționată de faptul că aceasta se află sau nu într-un raport de subordonare sau coordonare cu alte autorități, calitatea respectivă putând fi apreciată doar în raport cu capacitatea administrativă a instituției, respectiv cu atributul acesteia de a emite acte administrative în regim de putere publică.
Or, actul administrativ pe care reclamantul înțelege să îl conteste a fost emis la nivelul D., fără ca acest fapt să determine nașterea vreunui raport juridic de drept administrativ între reclamant și Ministerul
Administrației și Internelor.
De asemenea, în eventualitatea admiterii cererii promovate de reclamant, anularea Dispoziției directorului general al D. nr. S/II/476 din (...), ar determina, implicit, și anularea actelor subsecvente acestuia, în speță, O. m.a.i. nr. I. din (...), prin care a fost soluționată contestația reclamantului împotriva dispoziției de sancționare.
A., în considerarea aspectelor prezentate, urmează a se constata că în cauza dedusă judecății nu poate fi stabilită îndeplinirea cumulativă a celor trei condiții - calitate procesuală, capacitate procesuală și existența unui interes, necesare pentru ca instituția pârâtă să poată sta ca parte în proces, neexistând identitate între pârâtul M. și persoana pretinsă a fi obligată în raportul juridic dedus judecății, situație în care solicită să se admită excepția așa cum a fost formulată și, pe cale de consecință, să se respingă actiunea față de M. A. și I. ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În situația în care se va respinge excepția invocată sau se va aprecia ca fiind necesară judecarea acesteia odată cu fondul cauzei, față de acțiunea dedusă judecătii, învederează onoratei instanțe următoarele aspecte:
Conform dispozițiilor art. 1 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, "orice persoană care se consideră vătămată Î.-un drept al său ori Î.-un interes legitim, de către o autoritate publică. printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adrese, instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim ... ".
În temeiul prevederilor actului normativ anterior menționat, reclamantul a I. instanța de judecată pentru anularea dispoziției directorului D.G.l.P.l. prin care a fost sancționat disciplinar și a ordinului m.a.i. prin care i-a fost respinsă contestați a formulată împotriva dispoziției de sancționare.
Învederează onoratei instanțe de judecată că art. 1 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, instituie obligația reclamantului, ca o condiție prealabilă, să dovedească vătămarea drepturilor sale recunoscute de lege. A. cerință decurge. în mod firesc, din însuși scopul legii, acela de a proteja drepturile subiective ale reclamantului.
Dreptul recunoscut de lege, statuat de prevederile art, l alin. l din
Legea nr. 554/2004, este un drept subiectiv, și constă în facultatea recunoscută de lege unei persoane fizice sau juridice de a cere din partea altora adoptarea unei anumite atitudini, aducerea la îndeplinire a unei acțiuni sau, după caz, abținerea de la anumite acțiuni ori atitudini, cu garanția, prevăzută de lege, de a solicita intervenția instanței de judecată pentru a impune respectarea dreptului încălcat.
Pentru a se putea pretinde protecția unui drept subiectiv în fața instanței de contencios administrativ, este necesar să existe în sarcina autoritătii administrative, în calitate de subiect pasiv, o obligație prevăzută de lege pentru a întreprinde ceva în beneficiul titularului dreptului subiectiv.
În dreptul administrativ, accepțiunea dată noțiunii de drept subiectiv este deci aceea care definește situațiile juridice, personale sau individuale, garantate de lege prin obligația administrației de a le respecta și prin sancțiunea anulării actelor administrative emise cu încălcarea acestei obligații.
În considerarea aspectelor prezentate, urmează a se constata că reclamantul nu a arătat care este dreptul subiectiv prevăzut de lege care i-a fost încălcat și nici nu a menționat și dovedit vătămarea acestuia, prin emiterea dispoziției de sancționare și a ordinului MAI de soluționare a contestației.
Pentru a dovedi că nu ne aflăm în situația unui act administrativ nelegal ce trebuie sancționat cu anularea sa, apreciem ca fiind necesar a prezenta situatia de fapt și dispozițiile legale incidente care au determinat emiterea dispoziției de sanctionare și a ordinului m.a.i. contestat.
În fapt, urmare a concluziilor rezultate din cercetarea incidentului de securitate produs la nivelul S. J. de I. și P. I. C., materializate în N.-R. nr.
S/2547452 din (...), prin D. zilnică nr. S/32 din (...) s-a dispus cercetarea prealabilă a comisarului șef M. V., în vederea identificării faptelor ce pot constitui abateri disciplinare, reținute în sarcina sa.
În urma efectuării cercetării prealabile a fost întocmit R. nr. S/2544313 din (...), potrivit căruia ofițerul a săvârșit cu vinovăție abaterea disciplinară constând în neglijență manifestată în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici", faptă pentru care reclamantul a fost sancționat disciplinar cu „mustrare scrisă";, potrivit art. 58 lit. a) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificări!e și completarile ulterioare. respectiv art. 17 lit. a) din O. m.a.i. nr. 4. privind regimul disciplinar al personalului M.ui A. și I., cu modificările și completările ulterioare, fiind emisă în acest sens dispozitia a cărei anulare se solicită pe calea prezentei actiuni.
În raport cu prevederile art. 4 din O. m.a.i. nr. 533/2005 privind unele măsuri pentru eficientizarea activității Corpului Național al Polițiștilor și structurilor acestuia, a fost obținut avizul favorabil al acestei structuri cu privire la sancționarea disciplinară a reclamantului, în forma propusă.
Contestația formulată de reclamant împotriva dispozitiei de sanctionare a fost respinsă prin O. m.a.i. nr. I. din (...), fiind menținută astfel sanctiunea disciplinară aplicată la nivelul D. .
În ce privește fapta care a determinat sanctionarea disciplinară a reclamantului se reține faptul că, în calitate de responsabil cu protecția informațiilor clasificate lanivelul S. C. (desemnat potrivit art. 2 din D. directoruui general al DGIPI nr. S/947774/2008 pentru constituirea structurii de securitate a D.), potrivit art. 3 din A. la D. directorului general al O.G.I.P.I. nr. S/1697475/2009 pentru aprobarea Normelor interne de lucru și de ordine interioară destinate protecției informațiilor clasificate în cadrul D., reclamantul avea atribuții de monitorizare a activității de aplicare a normelor informațiilor clasificate, respectiv de control pe linia respectării normelor de protecție a informațiilor clasificate de către personalul din subordine, totodată, revenindu-i sarcina de a informa operativ structura de securitate privind amenințările și vulnerabilitățile identificate.
În această calitate - de responsabil cu protecția informațiilor clasificate ia nivelul S. C., la data de 0(...), pe fondul îndeplinirii defectuoase a atribuțiilor de coordonare și verificare a implementării și respectării măsurilor de securitate specifice, inclusiv cele privind asigurarea respectării normelor juridice privind distrugerea documentelor clasificate, ce-i reveneau potrivit legii, aprobat procesul-verbal nr. S/15. din 0(...) întocmit de comisia de distrugere constituită din ordinul acestuia, încălcând astfel dispozitiile art. 71 alin. 5 din Anexe la D. directorului general al D. nr. S/1697475/2009, care stabilea în sarcina acestuia obligația de a asigura păstrarea documentelor clasificate pentru o perioadă de timp cel puțin egală cu termenul minim de păstrare, stabilit prin N. A. al D.,
Solicită instanței a observa că, afirmând în cuprinsul acțiunii că
„modalitatea și condițiile în care urma să fie făcută operațiunea de distrugere revenea în totalitate comisiei de distrugere desemnată"; din care acesta nu a facut parte, reclamantul ignora în continuare obligația ce-i revenea in calitate de responsabil cu protecția informațiilor la nivelul S. C., respectiv de a monitoriza, controla și informa operativ structura de securitate cu privire la orice încălcare a normelor și procedurile de lucru privind asigurarea protecției informațiilor clasificate, inclusiv a celor privind efectuarea distrugerii documentelor clasificate, dacă acestea s-ar fi produs la nivelul structurii pe care o conducea.
De altfel, în raport cu atribuțiile ce-i reveneau reclamantului este evident faptul că acesta a semnat procesul-verbal din data de 0(...) în calitatea sa de responsabil cu protecția informațiilor clasificate - responsabilitatea corespunzătoare acestei operațiuni constând tocmai în aceea că acesta avea obligația de verifica conformitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice comisiei de distrugere pe care o desemnase și de a informa structura de securitate și nicidecum doar pentru că "mi s-a adus la cunoștință că operațiunea de distrugere a actelor clasificate aprobate de subsemnatul a fost efectuata";.
Este evident că neglijenta și superficialitatea de care reclamantul a dat dovadă cu ocazia aprobării Procesului-verbal nr. S/1587346 din 0(...) întocmit de comisia de distrugere constituită din ordinul acestuia se integrează în cauzalitatea faptelor ce au determinat distrugerea ilegală a unor documente clasificate, pornind de la aprobarea efectuării operațiunilor distrugere, continuând cu desemnarea comisiei și culminând cu aprobarea activitătii desfășurate de aceasta.
Așa cum a arătat, cercetarea prealabilă a reclamantului a avut in vedere neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor specifice ce-i reveneau în calitate de responsabil cu protecția informațiilor clasificate la nivelul S. C. astfel că, afirmația acestuia potrivit căreia "s-a propus declanșarea procedurii de cercetare prealabilă … , pentru niste aspecte străine , de atribuțiile care-mi reveneau" este evident tendențioasă.
Singura observație îndreptățită a reclamantului este cea referitoare la faptul că nu a avut calitatea de membru în comisia de distrugere a documentelor clasificate însă mențiunea potrivit căreia reclamantul ar fi avut calitatea de membru în comisia de distrugere este doar o eroare materială, strecurată în cuprinsul actului de sancționare, în contextul cercetării unor fapte comise de aceeași persoană ia data de (...), cu privire la care a fost constatată prescrierea dreptului aplicării unei sancțiuni disciplinare.
În mod cert, în raport cu faptele comise la data de 0(...), acest aspect nu poate determina anularea actului sancționator, având în vedere că obligațiile nerespectate de reclamant subzistau în sarcina reclamantului independent de existența acestei calități, tocmai pentru că fusese desemnat responsabil cu protecția informațiilor clasificate la nivelul S. C.
În consecință: având în vedere situația de fapt și dispozițiile legale invocate apreciază că D. directorului D. nr. S/II/476 din (...) prin care a fost sancționat disciplinar și O. m.a.i. nr. I. din (...) prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva dispoziției de sancționare au fost emise cu respectarea strictă a dispozițiilor legale în vigoare, neputând fi vorba de încălcarea vreunui drept subiectiv al reclamantului.
De asemenea, în condițiile în care nelegalitatea unui act administrativ trebuie să se reflecte în încălcarea uneia sau mai multor prevederi legale cuprinse în actele normative în baza și executarea cărora a fost emis iar reclamantul nu indică care sunt articolele care contravin dispozițiilor legale de nivel superior și nu face dovada aprecierilor cu privire la nelegalitatea actului, motivarea cererii constând doar în exprimarea nemulțumirii față de sanctiunea aplicată și, este evident că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. I alin, I din Legea contenciosului administrativ nr.
554/2004, cu modificările și completări le ulterioare,
Mai mult, afirmația reclamantului potrivit căreia ,,timp de 6 luni (n.n. de la data aplicării sancțiunii) subsemnatul nu am avut dreptul să particip ia concursurile organizate pentru ocuparea unei funcții superioare" determină necesitatea analizării de către instanță a excepției lipsei de interes a reclamantului în promovarea prezentei acțiuni, pe care înțelege să o invoce în raport cu prevederile art. 137 din C.pr.civ.
A., pentru a fi parte intr-un proces este necesar sa fie întrunite nu numai condițiile privind capacitatea și calitatea procesuală, ci și aceea a justificări: unui interes legitim, născut și actual, personal și direct.
Așadar, pentru a putea investi instanta de judecată cu soluționarea unei cauze, reclamantul trebuie să justifice un interes legitim, personal și actual în raport cu obiectul litigiului dedus judecății.
Interesul este calificat unanim în doctrină și în jurisprudență ca fiind o condiție de exercițiu a acțiunii civile și de promovare a oricărei forme procedurale ce intră in continutul acesteia, nefiind suficientă afirmarea existentei unui drept actual, ci și justificarea folosului practic urmărit prin punerea în mișcarea a procedurii judiciare.
Prin urmare, interesul trebuie să fie In legătură cu pretenția formulată, să existe in momentul în care se exercită dreptul la acțiune, să-l vizeze pe cel care recurge la forma procedurala, iar nu pe altcineva.
Analizând cererea de chemare în judecată, prin raportare la dispozitiile art. 70 lit. a) din O. m.a.i. nr. 4. privind regimul disciplinar al personalului M.ui administrației și I., cu modificările și completările ulterioare potrivit cărora în termen de 6 luni de la aplicare, sanctiunea disciplinară "mustrare scrisă" se radiază de drept, se constată că la momentul promovării acțiunii - (...), sanctiunea disciplinară aplicată prin dispoziția directorului general al D. din data de (...), este radiată de drept.
Instanta din actele dosarului retine urmatoarele :
In ce priveste exceptia lipsei de interes instanta a apreciat ca reclamantul are cel putin un interes moral in formularea prezentei actiuni
.A. chiar daca in prezent sanctiunea este radiata de drept ,interesul sau este asa cum rezulta din finalul actiunii acela de a avea o cariera profesionala ireprosabila asa cum a avut-o timp de 21 de ani in care arata reclamantul ca nu a fost sanctionat disciplinar iar activitatea sa a fost evaluata tot timpul cu calificativul "foarte bine"; .Pentru aceste considerente instanta a respins exceptia lipsei de interes .
In ce priveste exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratului de randul 2 asa cum rezulta din O. MAI 4. depus la dosar inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ politistul sanctionat este obligat sa parcurga procedura interna de contestare a sanctiunii disciplinare, procedura care s-a finalizat in speta prin emiterea O. nr. I./(...).In cadrul acestei proceduri paratul de randul 2 avea posibilitatea conform art. 66 alin.
3 lit d sa admita contestatia reclamantului si sa anuleze dispozitia de sanctionare avind in vedere motivele ce se vor indica mai jos .In aceste conditii in care acest parat a participat la procedura de aplicare a sanctiunii disciplinare din speta prin emiterea actului sus mentionat instanta a apreciat ca acest parat are in speta calitate procesual pasiva.
Conform dispozitiei de sanctionare emisa la data de (...) reclamantul a fost sanctionat disciplinar potrivit art. 57 lit. b din Legea 360/2002 privind Statutul politistului pentru savarsirea abaterii disciplinare de ". manifestata in indeplinirea indatorilor de serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici sau de la autoritatile anume abilitate de lege ".
In concret aceasta neglijenta a constat in faptul ca in data de 0(...) in calitate de membru al comisiei de distrugere a unui numar de 441 documente clasificate a indeplinit defectuos obligatia stablita de art. 71 alin.
5 din A. la D. directorului general al DGIPI nr. S/(...) de a asigura pastrarea documentelor clasificate pentru o perioada de timp egala cu termenul minim de pastrare stabilite printr-un act normativ sau prin N. arhivistic
,distrugerea acestor documente neputindu-se efectua decit dupa expirarea acestor termene .Din cele 441 documente clasificate s-a distrus la data sus indicata 12 rapoarte informative mentionate in anexa nr. S/1587266.
Sintetizind continutul abaterii disciplinare retinute in sarcina reclamantului se poate retine ca acesta a fost sanctionat pentru ca in calitate de membru al comisiei de distrugere a distrus documente cu caracter clasificat si pentru care termenul de pastrare nu era implinit fiind incalcate prevederile art. 71 alin. 5 din A. la D. directorului general al DGIPI nr. S/(...).
Din documentele furnizate de catre parati rezulta ca activitatea de distrugere a documentelor clasificate a parcurs in fapt doua etape :o prima etapa a fost cea a verificarii acestor documente si stabilirii documentelor clasificate care pot fi distruse prin prisma art.71 din A. la D. directorului general al DGIPI nr. S/(...)..A. activitate conform sectiunii de responsabilitati din fisa postului reclamantului trebuia indeplinita de catre reclamant fiind o responsabilitate de serviciu a acestuia .
In fapt asa cum rezulta din raportul de cercetare prealabila dar mai ales din raportul privind finalizarea cercetarii incidentului de securitate reclamantul si-a indeplinit aceasta responsabilitate in data de (...) cand a intocmit nota raport nr. S/1587266 ,nota prin care au fost selectate pentru distrugere in urma unei activitati de inventariere 441 de documente indicate in cele 4 anexe la acest raport .
Prin aceeasi nota raport au fost desemnati si membrii comisiei de distrugere alcatuita din doua persoane altele decit reclamantul .
A. comisie care era insarcinata doar cu indeplinirea unei operatiuni materiale a procedat la distrugerea efectiva a acestor documente in data de (...) si nu in data de (...) .Cu ocazia distrugerii propriu zise membrii echipei de distrugere au intocmit un proces verbal in care constata indeplinirea atributiilor care le-au fost trasate in data de (...) .Acest raport este inregistrat la data de (...) si este aprobat de catre reclamant .
Viza de aprobare nu are o data dar aceasta aprobare este evident ulterioara operatiunii de distrugere si poate fi data fie chiar la data distrugerii ,fie ulterior cu ocazia in- registrarii acestui proces respectiv in data de (...) .
Indiferent care este data ceea ce este cert este ca reclamantul contrar celor retinute in dispozitia de sanctionare nu a fost membru al echipei de distrugere si nici nu a aprobat inca o data distrugerea acestor documente in chiar ziua distrugerii lor si anterior realizarii operatiunii de distrugere propriu zise .
In aceste conditii o prima concluzie este aceea ca reclamantul a fost sanctionat pentur o fapta pe care nu o putea savarsi datorita faptului ca nu a fost membru al echipei de distrugere .
Singurele activitati indeplinite de catre reclamant sunt activitatea desfasurata in data de (...) si apoi luarea la cunostiinta prin aprobarea ulterioara ca aceste documente au fost distruse efectiv .Cu ocazia aprobarii distrugerii care a avut loc deja este evident ca reclamantul nu a mai facut nici o verificarea sau selectie a documentelor clasificate ci pur si simplu a luat act de distrugerea lor asa cum dispusese in data de (...) si a aprobat procesul verbal de distrugere care era in concordanta cu nota raport pe care a intocmit-o in data de (...) .Si daca ar fi aprobat si daca nu ar fi aprobat acest proces verbal documentele erau oricum distruse la acel moment iar o eventuala greseala nu se putea petrece nici cu ocazia distrugerii lor materiale ,nici cu ocazia aprobarii ulterioare a acestei distrugeri materiale ci doar la momentul la care s-a stabilit ca aceste documente pot fi distruse .
In aceste conditii pentru data de (...) sau (...) nu se poate retine nici o neglijenta in indeplinirea indatoririlor de serviciu,intrucit aprobarea ulteriora a distrugerii era concordanta cu actele anterioare .
Ca atare singurul moment la care s-ar putea sa se mai realizeze o analiza a imprejurarii daca reclamantul si-a indeplinit defectuos atributiile de serviciu este data de (...) la care a dispus distrugerea celor 441 de documente clasificate si la care a verificat daca acestea respecta sau nu prevederile legale privind distrugerea acestei categorii de documente conform atributiilor din fisa postului .
Din continutul dispozitiei de sanctionare rezulta ca s-a dorit sanctionarea indeplinirii defectuoase a atributiilor de serviciu de catre reclamant respective aprobarea distrugerii acestor acte doar ca in dispozitia de sanctionare aceste atributii au fost gresit indicate reclamantului atribuindu-i-se calitatea de membru al comisiei de distrugere si nu calitatea pe care a avut-o in realitate aceea de persoana care a hotarat distrugerea acestor documente.
Insa pentru atributiile indeplinite la data de (...) in speta nu era posibila aplicarea unei sanctiuni intrucit aplicarea acesteia era prescrisa conform art. 59 alin. 9 din Legea 360/2002 conform caruia sancțiunea disciplinară se aplica în maximum 60 de zile de la finalizarea cercetării prealabile, dar nu mai târziu de un an de la data comiterii faptei.
Rezulta asadar ca in speta prin implinirea termenului de un an la data de (...) nu mai era posibila sanctionarea disciplinara a reclamantului pentru hotararea de a distruge documente clasificate, hotarare materializata in nota raport intocmita la data de (...) .
R.at la procedura cercetarii prealabile aceasta procedura este supusa reglementarii cuprinse in art. 59 alin. 2 si 3 din Legea 360/2002 si O. MAI
4..
Conform art. 20 din acest ordin (f. 42 verso) cercetarea prealabila se efectueaza de catre seful unitaii sau de catre ofiterul desemnat de acesta
.Ofiterul astfel desemnat este necesar sa provina din compartimente cu atributii de cercetare penala sau sa aiba studii juridice si de regula sa fie cel putin egal in grad profesional cu politistul cercetat .Totodata ei trebuie sa fie definitivati in profesie .
In speta din actele remise rezulta ca ofiterul desemnat cu cercetarea prealabila avea studii juridice dar era in grad profesional inferior reclamantului asa cum aceste grade sun prevazute de art.14, 15 din Legea
360/2002 .
Este adevarat ca in O. MAI 4. se arata ca de regula trebuie sa fie cel putin egali in grad professional dar aceasta situatie este regula si fiind inserata in cuprinsul acestui ordin trebuie respectata ca atare .Derogarea de la aceasta regula este posibila doar pentru situatii justificate .O interpretare contrara ar duce la concluzia ca desi aceasta regula a fost edictata intr-un act normativ ea nu are nici o valoare juridica si nu produce nici un efect juridic putind fi incalcata fara a fi necesara vreo justificare pentru aceasta incalcare si fara ca incalcarea ei sa poata fi sanctionata ceea ce ar duce la concluzia inutilitatii acestei prevederi legale .Ori actele normative se interpreteaza in sensul in care pot produce un efect juridic si nu in sensul lipsei lor de orice efect juridic .
In speta in dispozitia de numire a ofiterului desemnat cu cercetarea prealabila nu se indica nici un motiv care sa justifice derogarea de la regula instituita de art. 20 din O. MAI 4. ceea ce duce la concluzia ca cercetarea prealabila a fost nelegal efectuata ,nulitatea acesteia afectind si atragind si nulitatea dispozitiei de sanctionare intrucit sanctiunea nu era posibil a fi aplicata fara o cercetare prealabila vababil intocmita conform art. 59 alin. 1 din Legea 360/2002.
In masura in care sanctiunea s-ar fi aplicat in termenul de prescriptie, iar cercetarea prealabila ar fi fost legal intocmita este necesar a se sublinia ca sanctionarea reclamantului este nelegala si datorita unei insuficiente individualizari a faptei retinute in sarcina sa .
A. actul de sanctionare vizeaza dintre cele 441 de documente clasificate
12 rapoarte informative indicate in anexa 3 a raportului intocmit de catre reclamant la data de (...) .Pentru aceste documente se arata ca au fost distruse inainte de a expira termenul de pastrare intrucit aceste documente fiind valorificate in cazuri trebuiau arhivate impreuna cu celelalte documente continute in dosarele formelor calificate de lucru .
Chiar daca cele 12 rapoarte sunt individualizate in anexa 3 nu rezulta nici din raportul de cercetare prealabila si nici din dispozitia de sanctionare care sunt dosarele formelor calificate de lucru in care trebuiau pastrate si pe cale de consecinta pentru fiecare raport care era termenul de pastrare si cind se implinea termenul dupa care ele puteau fi distruse .Nici unul dintre documentele furnizate de catre parati si intocmite pana la sanctionarea reclamantului nu permit o asemenea statuare.
Avind in vedere considerentele mai sus expuse instanta a apreciat ca dispozitia de sanctionare a reclamantului este nelegala incalcind prevederile art. 59 alin. 1 ,59 alin. 2 si 3 corob cu art. 20 din O. MAI 4. ,art. 59 alin. 9 toate din Legea 360/2002 cit si prevederile art. 57 din aceeasi lege motiv pentru care in temeiul acestor texte de lege si a art. 8,18 din Legea
554/2004 va admite actiunea initiala si va anula dispozitia de sanctionare cu consecinta ramanerii fara efect juridic si a O. MAI prin care s-a respins contestatia reclamantului .
In ceea ce priveste completarea de actiune aflata la f. 73 privind acordarea de despagubiri instanta o apreciaza ca find neintemeiata .
Reclamantul solicita repararea unui prejudiciu moral aratind ca i s-a afectat imaginea publica avind in vedere ca in cariera sa profesionala a avut un comportament ireprosabil.
Existenta acestei afectarii a imaginii publice a reclamantului nu a fost dovedita cu nici o proba in speta si nici nu poate fi dedusa din simpla aplicare a unei sanctiuni ,sanctiunea care inca nu este irevocabila ci legalitatea ei este examinata de catre instanta de judecata .
Ca atare desi instanta retine ca aplicarea sanctiunii disciplinare din speta a produs reclamantului un disconfort de ordin psihic inerent aplicarii unei sanctiuni disciplinare nelegale apreciaza ca prejudiciul moral invocat acela de afectare a imaginii publice este nedovedit in speta .In consecinta in temeiul art. 8,18 din Legea 554/2004 va respinge petitul din completarea de actiune aflata la f. 73.
In temeiul at. 274,277 C.pr.civ va obliga paratii aflati in culpa procesuala sa plateasca reclamantului in solidar suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata constind in onorar avocatial (f. 87,88).Instanta apreciaza ca este posibila obligarea celor doi parati in solidar la plate cheltuielilor de judecata intrucit ambii au contribuit la aplicarea sanctiunii disciplinare nelegale reclamantului si apreciind ca admiterea partiala a actiunii nu justifica diminuarea acestui onorar care a fost achitat asa cum rezulta din datele indicate in chitantele de achitare anterior promovarii actiunii initiale si evident pentru actiunea asa cum a fost formulata initial .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E:
Respinge excepția lipsei de interes și a lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR.
Admite în parte acțiunea în contencios administrativ completată formulată de reclamantul M. V. cu domiciliul în C.-N., str.P., nr.17-19, ap.20, jud.C., în contradictoriu cu pârâții D. G. DE I. ȘI P. I. cu sediul în B., str.Al.B., nr.2-4, sector 5 și MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR cu sediul în B., Piața R., nr.1A, sector 1.
Dispune anularea dispoziției Directorului General al DIRECȚIEI
GENERALE DE I. ȘI P. I. nr. S/II/476/(...) de aplicare a sancțiunii disciplinare " mustrare scrisă" cu consecința anulării O. M. A. și I. nr. I./(...) prin care s-a respins contestația reclamantului și s-a menținut sancțiunea indicată.
Respinge petitul de obligare a pârâtului de rând 1 la plata daunelor morale de 1 euro.
Obligă pârâții să plătească reclamantului în solidar suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de (...).
PREȘEDINTE, GREFIER, A. A. M. M. N. Țâr
Red.A.A.M./dact.L.C.C.
5 ex./(...)
