Sentința nr. 267/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR. 267/2012
Ședința ata de 04 A. 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE F. T.
GREFIER D. C.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul L. A. în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C., având ca obiect - refuz acordare drepturi conform L. nr. 1..
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul prin avocat S. L. I., în baza împuternicirii avocațiale nr. 0. din data de (...), aflată la fila 4 din dosar, lipsind pârâta.
Se constată că se prezintă și martorii I. V., identificat cu BI seria BG nr. 9. și L. D., identificat cu BI seria BT nr. 7..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 7 la. 4 din L. nr. 1., art. 29 și art. 10 al.1 din L. nr.
554/2004, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Reprezentanta reclamantului învederează că achiesează la punctul de vedere exprimat de către instanță la termenul anterior în contextul dispozițiilor art. 129 C. pr.civ., la administrarea probei testimoniale, în sensul audierii martorilor care au dat declarații în fața notarului public.
Curtea, în urma deliberări, în temeiul art. 167, 186 și următoarele C. pr.civ. încuviințează cererea în probațiune privind audierea a martorilor I. V. și L. D. pentru lămurirea împrejurării refugiului, apreciind că proba este utilă și pertinentă, putând duce la dezlegarea pricinii.
În conformitate cu dispozițiile art. 192, 193 și 196 C.pr.civ., Curtea procedează la audierea martorilor L. D. și I. V., a căror declarații au fost consemnate și atașate la dosar, după citire și semnare.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea cererii de chemare în judecată.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii introductive și anularea hotărârii 30495/(...) emisă de C. J. DE P. C., obligarea pârâtei la acordarea drepturilor prevăzute prin OUG 1., raportat la calitatea de refugiat a reclamantului.
Apreciază că față de prevederile art. 1 din textul de lege indicat beneficiază de prevederile actului normativ persoana cetățean român care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la (...) - (...) a avut de suferit persecuții, aflându-se într-una din situațiile prevăzute de lege.
Calitatea de refugiat a reclamantului este confirmată și de declarațiile martorilor audiați la acest termen.
Totodată solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, sens în care depune la dosar factura nr. 3/(...).
Față de apărările din întâmpinare conform cărora martorul I. V. ar fi fost refugiat într-o altă localitate decât în Iuriu de C. se arată că sunt doar simple afirmații pur declarative, la dosar nefiind depus vreun document care să confirme aceste susțineri, fiind depuse doar înscrisuri care atestă că aceștia beneficiază de statutul de refugiat.
Se solicită de către reprezentanta reclamantului redeschiderea dezbaterilor în contextul în care apreciază că se impun a fi lămurite și alte aspecte prin suplimentarea probațiunii.
Curtea, în urma deliberării, procedează la redeschiderea dezbaterilor și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul reclamantului solicită suplimentarea probațiunii în sensul audierii altor doi martori care să releve aspecte legate de motivele pentru care reclamantul și familia sa au fost nevoiți a se refugia în anul 1940, respectiv împrejurarea existenței la acel moment a unor acte de persecuție la adresa populației române din zonă.
Curtea, în urma deliberării, apreciind că aspectele ce se cer a fi clarificate prin solicitarea de suplimentare a probațiunii au fost lămurite prin declarațiile celor doi martori L. D. și I. V., care au dat declarații în fața notarului public și care au stat la baza emiterii hotărârii a cărei anulare se solicită prin prezentul demers, respinge cererea în probațiune privind audierea altor doi martori, ca nefiind utilă și pertinentă în cauză.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea demersului introductiv.
Se solicită de către apărătorul reclamantului admiterea acțiunii introductive, anularea hotărârii 30495/(...) emisă de C. J. DE P. C. și obligarea pârâtei la acordarea drepturilor prevăzute prin OUG 1., raportat la calitatea de refugiat a reclamantului, pentru aceleași concluzii expuse anterior redeschiderii dezbaterilor, pe care le susține în integralitate.
Curtea, având în vedere actele existente la dosar precum și poziția procesuală exprimată de părți, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de (...) sub nr.(...) reclamantul L. A. în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C. a solicitat instanței anularea hotărârii nr.30495 emisă la (...) de pârâtă, cu cheltuieli de judecată.
În susținerea celor solicitate reclamantul arată că în toamna anului
1940 împreună cu familia au fost forțați să părăsească domiciliul pentru a evita persecuțiile armatei ungare. Totodată când frontul de la T. s-a rupt au fost obligați de armata ungară să o urmeze, aceștia folosindu-le carul, căruța și animalele personale. Deși au cerut voie să se întoarcă la domiciliu au fost amenințați că vor fi uciși dacă vor încerca să fugă. Au fost supuși bombardamentelor alături de armata ungară iar când armata s-a retras și a ajuns la B. și-au abandonat animalele și au fugit , luându-le mai multe luni să se înapoieze acasă întrucât înaintau doar noaptea. Familia sa a fost nevoită să se refugieze și aceste aspecte sunt cunoscute de martorii I. V. și L. D.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea contestației în considerarea că declarațiile martorilor nu pot conduce către un răspuns pozitiv.
Analizând susținerile părților în raport de probele administrate, cu normele juridice incidente Curtea reține următoarele:
Prin hotărârea nr.30495 emisă la (...) de C. de aplicare a L. nr.1. a fost respinsă cererea formulată de reclamantul L. A. reținându-se că situația solicitată nu este dovedită.
Potrivit prev. art. 1 din O.G. nr. 1. aprobată prin L. nr. 1., beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la
6 martie 1945 a suferit persecuții, aflându-se în una din cele șase situații expres prevăzute de lege.
Din norma enunțată rezultă că pentru a beneficia de prevederile actului normativ evocat, persoana în cauză trebuie să facă dovada refugierii
(proprii sau a părinților în cazul copiilor) materializate în părăsirea domiciliului și a faptului că această părăsire este rezultatul persecuției etnice în perioada arătată.
Cu alte cuvinte, dovada persecuției, ca urmare a părăsirii domiciliului, este o condiție esențială pentru acordarea drepturilor prevăzute de L. nr. 1., dovadă ce poate fi făcută, în contextul normelor metodologice, prin acte oficiale și respectiv prin declarații de martori.
În speță declarațiile martorilor nu pot fi reținute în sensul normelor menționate. Astfel prin declarațiile autentice de la fila 16 dosar martorii arată că l-au cunoscut pe reclamant și că știu că s-a refugiat din localitatea C. M. în comuna M. V. A. în instanță pentru lămurirea aspectelor legate de refugiu si persecutie martorii au arătat că s-au întâlnit cu familia reclamantului în comuna M. V. și acesta le-a relatat că a părăsit localitatea de domiciliu C. M. datorită temerii de război. Mai arată martorii că nu li s-a spus că în localitatea de domiciliu a reclamantului ar fi instalate alte autorități care să fi recurs la persecuții etnice și nu cunosc alte aspecte. Din declarațiile date se observă că părăsirea localității de domiciliu nu s-a datorat persecuțiilor etnice.
Așadar se poate constata că cele susținute nu au fost dovedite context în care ipoteza normei prevăzute de art.1 din L. nr.1. nu este întrunită.
Așa fiind față de cele arătate în temeiul art.1 din L. nr.,1. raportat la art.18 din L. nr.554/2004 Curtea va respinge cererea formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. DECIDE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul L. A. cu domiciliul în comuna C. M., satul C. nr.4, jud. C. în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C. cu sediul în C.-N. str. G.C. nr.2, jud. C., având ca obiect - refuz acordare drepturi conform L. nr. 1..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE GREFIER F. T. D. C.
Red.F.T./S.M.D.
4 ex./(...)
